Anuarul Muzeului National al Bucovinei-Suceava nr. 47

Semnalam aparitia nr. 47 pe 2020 din anuarul Suceava al Muzeului National al Bucovinei.

 

Numar nou din anuarul "Suceava" al Muzeului National al Bucovinei

 La sfarsitul anului 2020 a aparut un numarul 46/2019,  din anuarul "Suceava" al Muzeului National al Bucovinei de la Suceava. Va prezentam mai jos coperta si sumarul.

Va recomandam la pag.99-110 articolul subsemnatului dedicat unui jeton al Fabricii de produse chimice de la Marasesti.

Lectura placuta va dorim!

Moneda locala-Sibcoin

Sibiul va fi primul judeţ din România care va avea o monedă locală, numită Sibcoin. Anunţul a fost făcut in 6 noiembrie a.c. de Consorţiul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019, pe Facebook. Sibcoinul va lansat în 21 noiembrie, la Bucureşti.

Moneda sibiană va fi folosită la Sibiu, în 2019, când judeţul va fi Regiune Gastronomică Europeană. „Consorţiul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019, format din Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, Primăria Municipiului Mediaş, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu şi Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu a ales numele pentru moneda locală a Sibiului. Aceasta se va numi Sibcoin. Sibcoinul va fi lansat la Bucureşti, pe data de 21 noiembrie 2018, în cadrul unui eveniment care se va bucura de prezenţa a numeroşi reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din România, persoane din industria HoReCa, reprezentaţi ai presei naţionale şi locale, bloggeri şi influenceri”, se arată în anunţul oficial. Sibiul va deveni astfel, prima regiune din România care va pune în circulaţie o monedă locală, potrivit site-ului oficial al Regiunii Gastromice Europene Sibiu, www.sibiugastronomia.ro. Potrivit acestui site, moneda locală nu înlocuieşte moneda naţională şi se alătură altor 300 de monede locale şi regionale din lume. Cu alte cuvinte, leul nu va fi înlocuit de Sibcoin. Autorităţile în colaborare cu industria ospitalieră, vor ca în anul 2019, ca gurmanzii să plătească în restaurante cu Sibcoini. Gurmanzii vor avea la dispoziţie, de asemenea, în 2019, un meniu special numit „Cartea Gusturilor”, dedicat Programului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană. „Acesta va conţine 5-10 feluri de mâncare pentru prepararea cărora se vor utiliza ingrediente locale. Felurile de mâncare vor fi însoţite, în Cartea Gusturilor, de o poveste interesantă despre preparatul respectiv, fie că este vorba de o legătură în istoria zonei sau de ingrediente locale deosebite”, potrivit unui comunicat de presă din luna iunie, al Primăriei Sibiu. Deocamdată nu se ştie nici de unde putem cumpăra sibcoini şi nici cât costă un sibcoin. Sibiul este primul judeţ din România care va fi Regiune Gastronomică Europeană, în 2019.

P.S. In Sibiu, dar si in alte localitati din tara, au mai existat astfel de monede locale in decursul timpului.  Va prezentam mai jos o moneda /jeton cu valoarea de 1 leu de la fostul Hotel Bulevard, emisa probabil in perioada interbelica din secolul trecut. 

 Mai sunt cunoscute jetoane sibiene de la restaurantul Johann Bonfert de pe strada Macelarilor sau bodega Ludwig Kwanka etc.
Oricum initiativa emiterii unui astfel de jeton este laudabila si  demna de urmat si de alte orase, poate chiar si sub forma unor jetoane turistice, obiecte care pot fi autentice suveniruri si subiecte de colectii interesante.

Jeton emis de negustorul bacauan Costache Palosanu acum 115 ani

https://www.desteptarea.ro/jeton-emis-de-negustorul-bacauan-costache-palosanu-acum-115-ani/?fbclid=IwAR2KnMJOMX1BEEztupi1wqx7CqgKk_1RvPlZSUdCF1N2z8QaryxOS6sj60I

UN JETON DE BERĂRIE. Pagini din istoria industriei de bere din Siret

Oraşul Siret a deţinut una dintre cele mai vechi fabrici de bere din Bucovina. Fabrica de bere a fost  fondată  în  anul  1795  de Menard Beill. Din 1908 până în 1919 ia numele de  „Lagerbierbrauerei Julius Beill”. Din 1919 şi până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial fabrica va funcţiona sub numele „Prima Fabrică Bucovineană de bere, Julius Beill”. Un jeton este unul dintre puţinele lucruri care mai amintesc de această fabrica de bere. Jetonul are inscripţii în limba germană şi presupunem că a fost emis în 1908. A fost utilizat până în 1914 când începe primul război mondial iar viaţa economico-socială a localităţii a fost puternic afectată. Mai multe despre acest jeton si despre fabrica de bere din Siret puteti citi in anuarul Suceava al Muzeului Bucovinei, recent aparut, intr-un articol al subsemnatului sau puteti lectura direct materialul pe:

https://www.academia.edu/37599621/UN_JETON_DE_BER%C4%82RIE._Pagini_din_istoria_industriei_de_bere_din_Siret.pdf

Jeton emis de negustorul băcăuan Costache Paloșanu

 Numele negustorului Paloșanu a fost dat în Bacău podului din zona în care se afla băcănia lui și este purtat și astăzi, neoficial, .. continuarea pe .https://donedelaeconomic.blogspot.com/2018/10/jeton-emis-de-negustorul-bacauan.htmlBacăul economic:   
sau mai in amanunt  in Carpica XLVII-2018-anuarul Complexului muzeal "Iulian Antonescu" din Bacau.

Cercetari Numismatice XVII-la Bookfest

MNIR participă și în acest an la Bookfest - Salonul Internațional de Carte. În cadrul salonului, joi, 2 iunie 2016, cu începere de la ora 13.00 (Scena Agora, Pavilionul C5), MNIR va lansa următoarele publicații: Anuarul Muzeul Naţional, vol. XXVII, Albumul Orașele Țării Românești, Albumul Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României (2015) și Anuarul Cercetări Numismatice, Volumul XVII.

Vor lua cuvântul prof. univ. dr. Georgeta Filitti, dr. Cristina Păiuşan Nuică, prof. univ. dr. Ioan Scurtu și dr. Emanuel Petac.
In volumul XVII din Cercetari Numismatice puteti citi si articolul meu-Un jeton de glajarie, pe care-l gasiti si la adresa:

https://www.academia.edu/21394743/Un_jeton_de_glajarie

Monedele "dienermanice"

Recent a aparut nr 42 din "Suceava" -Anuarul Muzeului Bucovinei unde puteti citi si un articol semnat de mine: "Monedele dienermanice"- pe care-l recomand pasionatilor de jetoane sau celor atrasi de istoria (industriala) Vaii Trotusului-Depresiunii Darmanesti si nu numai. Articolul prezintă două jetoane ale companiei Dienermann&Wecsler, fondată înainte de 1880. Administratorii aveau aprobarea moşiei Ştirbei, deţinătoarea celor mai întinse păduri şi terenuri din zonă, pentru amplasarea fabricii şi exploatarea pădurii în arealul pârâul Bârzăuţa şi pârâul Plopu-Lapoş.Trunchiurile de copaci tăiaţi erau traşi cu boii din pădure până la gater. Mai târziu a fost construită o şină de cale ferată din lemn cu vagoneţi având scheletul, osiile şi roţile din metal. Timp de 20 de ani cheresteaua a fost transportată cu căruţele până în portul Adjud, apoi cu plutele până la Galaţi unde era vândută. După construirea căii ferate Adjud –Comăneşti transportul s-a făcut cu trenul. De la „cantinele de pădure“ muncitorii forestieri îşi puteau cumpăra cele necesare traiului precum mălai, brânză, slănină dar şi unelte şi materiale utilizate la lucrul în pădure. Pentru aceste cumpărături se utilizau jetoane care erau primite ca o parte din salariu.  

Puteti citi integral articolul pe contul meu de pe academia.edu la adresa: https://www.academia.edu/23605108/Monedele_dienermanice_

Lectura placuta va doresc.

Cercetari Numismatice nr.17

 

Va recomand articolul de la pag. 171: Dorel Balaita-Un jeton de glajarie, -informatii interesante despre un jeton al unei fabrici de sticla de la Ciobanusi-Comanesti, ce a functionat de la inceputul sec. XIX cca 100 de ani.

Carpica XLIII

Recent a aparut nr.43 din anuarul Carpica al Complexul Muzeal Iulian Antonescu din Bacau. In paginile acestei publicatii veti putea citi si articolul semnat de mine si dl. Ceuca Mihai : "Istoria unei epoci intr-un jeton de cafenea: Jetoanele Cafe Bursa Avram Tiperman".

Celor ce doresc sa lectureze articolul le pot pune la dispozitie, in mod gratuit, o copie a acestuia.  Este suficient sa lasati un comentariu la aceasta postare cu o adresa de email, sau ma puteti contacta pe contul de facebook.

Jeton fabrica de geamuri Ciobanusi-Comanesti

Jetonul pe care vi-l prezentam este incadrat in catalogul Schaffer la “Emisiuni nelocalizate”, pg. 220, cod EN-136, si se afla in colectia Muzeului Maria si dr. George Severeanu din Bucuresti .
Fosta fabrica de geamuri/sticla de la Ciobanusi-Comanesti a functionat cam 100 de ani. A fost distrusa in primul razboi mondial. Jetoanele erau primite de angajatii fabricii in contul unei parti din salariu si puteau fi utilizate la cantina apartinind fabricii pentru procurarea de alimente.

Fabrica de sticla Ciobanus este amintita si de Nicolae Iorga in volumul sau de amintiri (Nicolae Iorga, Romania. Cum era pana la 1918, vol.2, Moldova si Dobrogea, Bucuresti, 1940, pg 240) din calatorile realizate prin tara inainte de primul razboi mondial.

Orice informatie despre fabrica de sticla de la Ciobanusi este binevenita.