Kuenker scoate la vanzare mai multe monede romanesti din aur

La licitatiile din 23-26 iunie casa de licitatii Kuenker scoate la vanzare mai multe monede romanesti din aur. Printre acestea se numara 20 lei 1883- pret pornire licitatie 3000 euro, 20 lei 1870- 2500 euro; 100 lei 1906 -4000 euro si 100 lei 1922 -3000 euro. Pentru detalii suplimentare accesati: http://www.kuenker.de/onlineAuctionListe.asp?lid=1&nid=145&seite={2}&guid={52AF26C2-CEF6-4DF8-8475-DCD14526C140}

Tot in cadrul acelorasi licitatii sunt puse la vanzare si citeva zeci de monede ale principilor transilvaneni. Iata mai jos un superb ducat Stephan Bethlen, 1630 cu pret de pornire 5000 euro

si un ducat Michai Apafi 1680, batut la Fagaras cu pret de pornire tot 5000 euro.

Colectionarul Roman nr.6

Numarul 6 din "Colectionarul Roman" apare in cateva zile. Din cuprinsul acestui numar va dezvaluim titlurile urmatoare: Porumbelul în numismatica romanească, autor: Dan Pobereznic -Cetăti, castele, biserici, ruine: Castelul de la Iernut, de Aldor Balazs -Monede românesti Made in China, de Aldor Balazs; O nouă monedă regională în Germania: Hohenlohe Franken, de Aldor Balazs; Cercetarea unui caz de vrăjitorie la 1728, autor: Marlen Negrescu; Istoria cartelelor telefonice în România, autor: ing. Dorel Balaita; Din istoricul regimului juridic al tezaurelor sau comorilor în secolul al XX-lea, autor: av. M.B. Ionescu-Lupeanu; Denominaţiile monedelor romane (V), autor: Gabriel Neacsu; Noutăţi filatelice: ROMGAZ - 100 DE ANI si Europa 2009 – Astronomie; Piaţa Sfântul Gheorghe din Timişoara, autor: Daniel Tanasie; Chitanţele de contribuţie la construcţia Casei Scânteii, de Tudor Ciumara. Ca de obicei, din acest numar veti putea afla care mai sunt cotatiile de piata la bancnotele si monedele romanesti dar si multe stiri din numismatica internationala.

Incepind cu acest numar revista va aparea o data la doua luni. Criza, bat-o vina!

Targul Colectionarilor Suceava 6-7 iunie

Asociatia Filatelistilor Suceava si Societatea de Numismatica organizeaza sambata si duminica, 6-7 iunie a.c., Targul Colectionarilor, in Iulius Mall, la parter. Intrarea este libera.

SIMPOZIONUL NAŢIONAL DE NUMISMATICĂ ediţia a XXVI-a

In perioada 14.05.2009 - 15.05.2009 la BĂILE HERCULANE, judeţul Caraş-Severin se vor derula lucrarile celei de-a XXVI a editii a Simpozionului National de Numismatica. Organizator: SOCIETATEA NATIONALĂ DE NUMISMATICĂ şi DCCPCN CARAŞ-SEVERIN.Telefon: 0355 40 42 57Fax: 0355 40 42 57Email: contact@mail.caras-severin.djc.ro
Lucrările se vor desfăşura în staţiunea Băile Herculane, Hotel FERDINAND, judeţul Caraş-Severin.
Şi-au anunţat participarea specialişti din ţară şi din afara acesteia, între care: Eugen Nicolae – preşedintele Societăţii Numismatice Române(SNR), director ştiinţific - Institutul de Arheologie „Vasile Pîrvan"; P. S. Galaction Stângă - vicepreşedinte SNR; Emanuel Petac - Biblioteca Academiei Române/Cabinetul numismatic, vicepreşedinte SNR; Mihai Dima - Muzeul BNR; Ana Boldureanu – Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie al Moldovei, preşedintele Societăţii Numismatice din Republica Moldova; Adelaida Chiroşca – Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie al Moldovei; Steluţa Gramaticu – Muzeul Municipal Bucureşti/Muzeul Severeanu; Liliana Hanganu – Muzeul Municipal Bucureşti/Muzeul Severeanu; Virgil Ioniţă – secretar general SNR; Cristache Gheorghe – secretar SNR; Gheorghe Mănucu Adameşteanu - Muzeul Municipal Bucureşti; Lili Dergaceva, Republica Moldova, Centrul de Arheologie al Institutului Patrimoniului Cultural; Zbysek Sustek – preşedintele Societăţii Numismatice din Slovacia; Liljiana Bakic – Republica Serbia, Muzeul Vrsac; Erwin Schäffer (Germania) – membru de onoare SNR; Slobodan Sreckovic – Societatea Numismatică Sârbă, precum şi cercetători şi colecţionari din secţiile şi centrele universitare şi muzeale din ţară: Timişoara, Iaşi, Alba Iulia, Sibiu, Braşov, Reşiţa.
În program:
14 mai 2009: ora 10,00 - Deschiderea festivă (Cuvinte de salut; momentul „In memoriam prof. Constantini Preda"; prezentări şi lansări de carţi, expoziţii de insigne, ilustrate, fanioane); orele 14.30 - 20.30 - lucrările simpozionului, desfăşurate pe două secţiuni;
15 mai 2009, ora 9,00 -Excursia de studiu (traseu: Valea Dunării - Oraviţa - Anina - Valea Almăjului, vizite la Teatrul Vechi şi situl arhitectural protejat Oraviţa, precum şi la monumente arheologice şi de patrimoniu tehnic); orele 18,00-19,00 - Inchiderea simpozionului

Monede histriene de vanzare pe forumancientcoins

Pe site-ul http://www.forumancientcoins.com/ au fost scoase la vanzare un numar de 17 monede batute in colonia greceasca de la malul Marii Negre, Histria. Unele exemplare sunt intr-o stare extraordinara, iar altele au chiar si reduceri de preturi. Acestea variaza intre 30 si 250 de euro. Pe acelasi site veti mai descoperi multe monede "Provincia Dacia" si piese batute de celtii dunareni.

Vizionare placuta si spor la cumparaturi.

Numismata Viena

In perioada 16-17 mai la Viena, la Congress Center of the Fair, are loc primul tirg Numismata din capitala austriaca.
Mai multe informatii despre eveniment gasiti pe http://numismata.de/english/Wien/Promo/promo.htm .

Targul Anticarilor la World Trade Plaza Bucuresti

Intre 9-10 mai a.c. va avea loc a 33-a editie a Targului Anticarilor la World Trade Plaza- Pullman Hotel (ex hotel Sofitel).
Aflat la cea dea 33-a editie Targul Anticarilor Rom-Antique se bucura de un interes atat pe plan national cat si international, numarul vizitatorilor crescand de o editie la alta. Sub aceeasi cupola se vor putea gasi peste 80 de galerii renumite de arta si colectionari particulari din Romania, Anglia, Italia, Belgia, Austria si Irlanda.
Ore de vizitare: 10.00-18.00

Targul Colectionarilor la Iasi

Incepind de ieri si pina duminica se desfasoara, la Iasi, un nou Tirg al Colectionarilor. Organizatori sunt neobositul Dumitru Grumazescu cu ale sale vestite Galerii Anticariat si Primaria Iasi. Locatia: Strada Lapusneanu. Se asteapta sa participe colectionari din tara dar si din strainatate.

Istoria cartelelor telefonice- de la aparitie pana la hobby

Fetita mea, Diana-Maria, are 10 ani si colectioneaza cartele telefonice de vreo citiva ani. In alegerea si dezvoltarea acestei pasiuni am avut un rol important si noi, parintii. Am invatat-o cum sa le aranjeze in folii speciale, sa le selecteze pe subiecte: flori, animale, biserici, steaguri, tari etc. Am descoperit impreuna tipurile de cipuri existente. Anul trecut am mers la Targul colectionarilor de la Bacau de unde a putut sa-si mai completeze colectia. Diana este foarte incantata de colectia ei, si noi la fel. Totusi, una din probleme ar fi ca nu prea isi gaseste parteneri de schimb printre prieteni, care in corpore colectioneaza servetele, motiv pentru care s-a apucat si ea de acest hobby, dar nu-si neglijeaza prima iubire.
Intr-o zi, Diana mi-a pus o intrebare la care nu am putut raspunde pe loc: “Cand au aparut primele cartele telefonice in lume?”. Asemenea ei sunt convins ca exista si alti pasionati mai tineri, sau nu, care isi pun aceasta intrebare, completata probabil cu “Dar in Romania?” si la care poate inca nu au gasit un raspuns.
Am cautat informatii pe internet. Stiam de existenta citorva site-uri romanesti (nu intotdeauna actualizate la timp) care se adreseaza pasionatilor de aceste mici bucati dreptunghiulare de plastic. Si iata ce am aflat.
Primele cartele telefonice au fost cele pre-paid (preplatite). Acestea au aparut in toamna anului 1975 in Italia ca o solutie la problema vandalizarii telefoanelor publice cu monede in scopul sustragerii banilor. Telefoanele publice cu moneda erau pentru hoti mici pusculite nepazite. Mintea iscoditoare a omului a gasit rezolvarea acestui neajuns intr-o bucatica de plastic (carton la inceput) dotata cu o banda magnetica asemenatoare celor utilizate astazi de noi la metrou. Ideea le-a venit specialistilor de la SIDA, o societate italiana producatoare si distribuitoare de masini automate pentru vanzarea diferitelor produse, deci nu din domeniul telecomunicatiilor. In 1976 in Italia apare primul model de telefon public ce functiona cu o astfel de cartela.

Cartelele, erau la inceput din carton, aveau o banda magnetica si erau destul de subtiri astfel ca se deteriorau rapid. Ba se mai si blocau in telefon. Introducerea acestor cartele in Italia rezolva si problema crizei de monede, recent aparute. Rapid aceasta inventie a devenit foarte populara si a fost adoptata de mai multe tari din Europa, confruntate si ele cu aceleasi acte de vandalism la adresa telefoanelor publice. La inceput in Franta, Austria, Marea Britanie si Suedia.

(continuarea articolului o puteti citi in revista Colectionarul Roman nr.4/2009)

Emisiuni monetare dedicate sarbatorii Sfintelui Pasti

(articol aparut in revista "Colectionarul Roman" nr. 14/2008)
Am tot cautat pe internet informatii despre monede dedicate poate celei mai mari sarbatori crestine, Pastele – Invierea Domnului Iisus, sau obiceiurilor prilejuite de aceasta, dar din pacate recolta a fost nesperat de modesta. Practic, am gasit doar citeva emisiuni pe care le vom prezenta mai jos.
Ucraina a emis monede jubiliare dedicate Sf. Paste in 2003. In 2004 s-au pus in vanzare piese dedicate duminicii Rusaliilor, celebrata la 50 de zile dupa sarbatoarea Invierii Domnului.
Emisiunea 2003 cuprinde 2 piese cu valorile nominale de 5 si 10 hryvnia, care au reversul comun iar la avers difera doar valoarea nominala. Pe avers in partea superioara sunt sapte oua de Pasti (reprezentind cele 7 regiuni al Ucrainei) divers ornamentate cu motive specifice zonelor pe care le reprezinta, dispuse in cerc, iar in interiorul acestuia se afla o mica stema a Ucrainei. In partea de jos este scris in arc de cerc „Ucraina” si valoarea nominala pe doua rinduri.. In laterale sunt ornamente din crengi de salcie, apoi un simbol al monetariei Ucrainei si marca pentru Ag925 (in cazul piesei de 10 hrivnia), respectiv pentru German silver (piesa de 5 hrivnia) .

Pe revers este reprezentat un grup de credinciosi cu luminari, cruci, condusi de un preot care oficiaza o ceremonie religioasa prilejuita de sarbatoarea Invierii. Deasupra este scris in limba rusa „Paste”. Piesa de 5 hrivnia este din aliaj german silver, (aliaj de Cu-Ni-Zn), cintareste 16,54 gr, are un diametru de 35mm, iar tirajul a fost de 50.000 exemplare. Moneda de 10 hrivnia este din Ag 925, are 33,1gr; 38,61mm in diametru, tiraj 3000 buc.
In 2005, Belarusia lui Lukasenko emite o piesa de o rubla avind pe revers reprezentat un ou traditional de Paste, precum si diverse motive populare. Piesa este din aliaj Cu-Ni si are un diametru de 33mm.

Dar, poate ca moneda cea mai frumoasa emisa pentru celebrarea Pastelui, a fost batuta la monetarie Pobjoy in acest an pentru Sierra Leone. Piesa, scoasa intr-un tiraj de 1000 de exemplare, este din argint si are reversul color.
Pe avers este reprezentata stema statului Sierra Leone, iar reversul prezinta o idilica scena cu iepurasi, puisori, narcise galbene si traditionalul cos cu oua colorate. Bineinteles nu putea lipsi urarea de „Paste fericit” dar scrisa in doua limbi poloneza si engleza, adica: „WESOLEGO ALLELUJA/ HAPPY EASTER”. Toate cele 1000 de exemplare au fost destinate vanzarii pe piata poloneza, dar ele se puteau achizitiona si de pe site-ul monetariei Pobjoy la un pret de 46,77 lire sterline pentru starea proof .

Bibliografie:
http://en.museum-of-money.org/
http://www.bank.gov.ua/
http://www.pobjoy.com/

*************************************

Tot o moneda dedicata sarbatorilor pascale se doreste a fi si noua inovatie emisa de Insulele Cook in acest an: termo-moneda.
Pare un termen straniu, dar cum altfel poti traduce din germana “thermo-munze”? “Minunea” este o moneda avind forma unui ou rosu de Pasti care atunci cind este incalzit lasa sa apara pe avers imaginea unui pui abia iesit din ou. Tot pe avers este o mica stampila dreptunghiulara in interiorul careia sta scris “easter surprise”. Reversul este ocupat de stema insulele Cook. Valoarea nominala este de 5 dolari, materialul argint 925, greutate 25 gr., iar dimensiunile 30x43mm. Tiraj 2500 exemplare.

Despre emisiunile de ruble de platina din anii 1828-1846

Platina (simbol chimic- Pt) este un metal pretios, foarte rar (de 30 de ori mai rar decit aurul), de culoare argintie, de aici ii vine si denumirea, “platina” in limba spaniola inseamna “argint mic”.
Este maleabila, ductila si are un punct de topire foarte ridicat, 1772 grade C, din care cauza baterea monedelor din platina este costisitoare.
Este un metal foarte greu, densitatea fiind de 21,45 g/cmc (aurul doar 19,4g/cmc). Dupa osmiu si iridiu, platina este cel mai greu metal existent. Este de peste 21 ori mai grea decit apa, de opt ori mai grea ca marmura si de trei ori mai grea ca otelul.
In natura platina se gaseste amestecata cu alte metale: ruteniu, rodiu, paladiu, osmiu si iridiu. Platina mai poate fi gasita si in argile aluvionare dar, o tona de argila contine abia ... 3 g de platina. Se pare ca platina era cunoscuta inca din antichitate, s-au gasit bijuterii din platina in mormintele faraonilor egipteni din dinastia XII (2000 i.Hr.). Este foarte stabila chimic, putini acizi corodind-o.
Platina este utilizata in special in industria automobilistica, pentru realizarea unor filtre pentru reducerea emisiilor nocive la automobile (ceva mai mult de jumatate din productia anuala de platina), pentru confectionarea de bijuterii (circa 49 tone din 239 tone de platina comercializate in 2006), in industria electrotehnica si pentru catalizatori de sinteze chimice. Principalul producator mondial de platina este Africa de Sud.
Este mai scumpa decit aurul si are calitati monetare mai slabe decit acesta. In prezent diverse tari (SUA, UK, Franta, Australia etc) emit monede de colectie din platina. Pentru a fi recunoscuta platina nu se marcheaza cu insemnul 'karat'. In Statele Unite se marcheaza cu PL sau PLAT. In Europa, platina se recunoaste dupa urmatoarele marcaje: 950 sau PT950. Platina a fost acceptata ca metal pretios numai dupa a doua jumatate a secolului 19.

(Continuarea articolului a puteti citi in nr.3/2009 al revistei "Colectionarul Roman")

Hobo-nickel- arta “ofensarii” insemnelor nationale?

Hobo-nickel este o forma de arta sculpturala care consta in modificarea designului unor monede cu valoare nominala mica, in general din nichel, aflate in circulatie, si rezultind miniaturi spectaculoase, adevarate opere de arta.
Denumirea de “hobo-nickel” vine de la faptul ca primele astfel de modificari ale aspectului unor monede au fost realizate de un fel de vagabonzi americani (hobos in engleza), de fapt peregrini, care cutreierau tara in lung si-n lat cautind sa munceasca pentru un blid de mincare si un acoperis pentru a-si putea continua mai departe ratacirea. Fata de vagabonzii clasici acestia nu erau alcoolici si incercau cit de mult puteau sa se tina la distanta de activitati ilegale. Erau oameni liberi, nefiind legati de nimic intr-un loc anume. Erau un fel de nomazi ai societatii americane moderne, asemanatori indienilor americani, care-si schimbau locul de campare functie de populatiile de bivoli.
De ce a fost ales nichelul?

Continuarea articolului se poate citi in numarul 2 din revista Colectionarul Roman care se mai poate inca procura de pe site-ul http://www.colectionarul-roman.ro/.