Targ filatelic si numismatic la Brasov

Tezaurul de la Uzum Baiir

Cel mai important tezaur de aspri tatarasti si unul dintre cele mai mari tezaure monetare din Europa a fost descoperit pe colina Uzum Baiir, de langa localitatea Mihail Kogalniceanu, din judetul Tulcea. Tezaurul este compus din 23440 monede de argint (dirhemi sau aspri), emisiuni ale hanilor Hoardei de aur din secolul al XIII-le; 103 lingouri de argint; cinci bijuterii; sase vase (3 de arama si 3 ceramice) si 195 monede de aur bizantine (hyperperi), emisiuni din perioada 1254-1327. Intregul tezaur este evaluat la suma de 3000 hyperperi de aur, care echivala la inceputul secolului al XIV-lea, cu 75 de case din cartierul genovez Pera al Constantinopolului sau cu 13 corabii bizantine complet echipate ori cu 1000 de cai de rasa la pretul pietei din India.

Tezaurul se poate vedea la Muzeul de Istorie si Arheologie din Tulcea situat in parcul Monumentul Independentei. Pentru cei din Moldova care merg spre mare prin Dobrogea este o ocazie de a vizita muzeul ce nu trebuie ratata. Eu nu am ratat-o.

Cetatea Histria in imagini

La sfarsitul lunii trecute am reusit sa vizitez cetatea Histria, situata pe malul lacului Sinoe. A fost intemeiata pe la mijlocul secolului al VII-lea a.Chr. Actualele ruine sunt impresionante, mai ales datorita ariei pe care sunt raspindite. De o suta de ani se fac sapaturi aici si inca mai sunt multe de scos la lumina, sectoare intregi care asteapta sa fie cercetate. Este cea mai veche dar si cea mai mare cetate antica de pe teritoriul Romaniei. Timpul cit m-am preumblat printre ruine, incercind sa-mi imaginez cum arata cetatea acum peste 2000 de ani, a zburat rapid, pe nesimtite. Iata mai jos citeva imagini din muzeu si cetate.
Prima imagine infatiseaza cladirea muzeului. ruinele termelor
Basilica episcopala-sec.VI p.Chr.

Interiorul basilicii episcopale (sec. VI p.Chr)

Cartierul de est.

Un chiup pentru pastrat cerealele.

Imagine din cartierul de est si in plan indepartat Lacul Sinoe.

Fatada templului Theos Megas-sec. III a.Chr.

Locul vechiului muzeu construit de Scarlat Lambrino.

Intrarea in termele extra muros.

interiorul termelor extra muros

Lista fruntasilor Gerusiei (sfatul batrinilor) histriene din anul 138 p.Chr.

Recomandam tuturor care iubesc istoria sa nu ocoleasca, daca ajung in Dobrogea, cetatea Histria. Cu siguranta nu veti regreta.

Site nou de ordine si medalii

Va recomandam un site de ordine si medalii romanesti (si nu numai) destul de bine realizat de catre "un colectionar pentru alti colectionari in scopul de a face cunoscute sau a schimba surplusul de piese din colectie." : http://ordersandmedals.ro/ .
Alaturi de piese romanesti veti gasi si o serie de ordine, brevete si ribonuri din alte tari europene.
Uram succes autorului in actiunea intreprinsa si in completarea colectiei.

Cetatea Enisala

Recent am avut ocazia sa vizitez cetatea Enisala. Am fost profund impresionat de drumul nou, asfaltat bine, care te duce din localitatea Enisala pina sus la cetate. Semn ca ceva bine se mai intimpla in aceasta tara. Din pacate, in interiorul cetatii nu exista nici un panou explicativ ( a fost unul dar l-a luat vintul, sic!). Ghidul, caruia ii platesti 2 lei pentru a vizita cetatea, iti mai spune cite ceva daca esti destul de insistent. Tot de la el am aflat ca se doreste amenajarea unui punct muzeal la intrarea in cetate. O cladire, ocupata acum de custode, sta marturie celor spuse de acesta. Din nefericire, se pare ca s-au terminat banii pentru a se continua lucarile.

Ruinele fortăreţei medievale Yeni-Sale (Enisala, Enişala, Heraclee sau Heraclia) se află la 2km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domină zona lacurilor Razim şi Babadag.

Istoria cetăţii şi a aşezării din apropiere este ilustrată şi de denumirile pe care aceasta le-a avut: de la Vicus Novus, care se traduce Satul Nou, la Novoe Selo, pe care turcii l-au preluat în limba lor rezultând Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuală a satului Enisala.

Cetatea este situată într-un complex arheologic cu numeroase vestigii din epoca neolitică până în evul mediu. Cercetările arheologice au fost începute în anul 1939 şi au continuat, cu mici întreruperi, în perioada anilor 1970-1998. Locuirii medievale îi corespund două niveluri de locuire. Primul, anterior construirii fortificaţiei, a fost datat pe baza materialului arheologic la sfârşitul secolului al XIII-lea – începutul secolului al XIV-lea. Cel de al doilea nivel corespunde perioadei ridicării zidurilor.

Cetatea a fost construită în scop militar, defensiv şi de supraveghere a drumurilor de pe apă şi de pe uscat, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării. Pe baza tehnicilor constructive, a materialului arheologic şi a realităţilor istorice s-a emis ipoteza că singurii interesaţi de ridicarea unei cetăţi situată în cadrul sistemului de fortificaţii din nordul Dobrogei, cu orientare spre mare, pentru controlarea traficului naval, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani câştigate din comerţ şi care erau deţinătorii monopolului navigaţiei pe Marea Neagră.

Cetatea Yeni-Sale are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozităţile masivului de calcar jurasic pe care este amplasată.

Zidurile de incintă, turnurile şi bastioanele cetăţii, parţial conservate şi restaurate, se păstrează în cea mai mare parte pe o înălţime de 5 – 10m. Atrage atenţia, ca element arhitectonic deosebit, bastionul porţii principale, de origine orientală, cu arcadă dublă, întâlnită frecvent în evul mediu şi utilizată de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanică dar şi în Ţările Române la Cetatea Neamţului, biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş şi la bisericile moldoveneşti ctitorite de Ştefan cel Mare.

Fortificaţia de la Enisala a făcut parte din lanţul de colonii genoveze care îngloba oraşele de la Gurile Dunării.

Între 1397 – 1418, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, cetatea a făcut parte din sistemul defensiv al Ţării Româneşti. După cucerirea Dobrogei de către turci la 1419/1420 aici a fost instalată o garnizoană militară otomană.

Ulterior, datorită înaintării stăpânirii turceşti dincolo de Gurile Dunării, până la Cetatea Albă şi Chilia (1484) şi ca urmare a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razelm de Marea Neagră, cetatea a fost abandonată. În secolul al XVI-lea aceasta nu mai corespundea intereselor strategice şi economice turceşti (otomane).

Materialele descoperite în urma cercetărilor arheologice şi mai ales monedele bizantine, genoveze, tătărăşti, moldovene, muntene sau turceşti atestă rolul militar, politic, administrativ şi economic pe care l-a îndeplinit cetatea.

Daca aveti drum prin zona, nu ezitati sa vizitati cetatea Enisala. Cu siguranta nu veti regreta. Peisajele pe care le puteti admira din interiorul cetatii sunt admirabile, desi un sentiment de singuratate, pustietate te va incerca si iti va da frisoane.

Anul international al chimiei

BNR marcheaza Anul international al chimiei printr-o emisiune comemorativa pusa la vanzare incepind din 06.06.2011. Moneda este din argint 999, cu o greutate de 31,103 gr si are valoarea nominala de 10 lei. Dimensiune: diametru 37 mm, Margine: zimţată, colitate-proof. Tiraj, ca de obicei: 500 buc.
Avers: compoziţie care redă un fragment din tabelul periodic al elementelor, câteva recipiente de laborator, reprezentarea unei molecule şi un microscop; în partea superioară, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „10 LEI“ şi stema României.
Revers: portretul chimistului român Costin Neniţescu şi inscripţia în arc de cerc „COSTIN NENITESCU“; sub portret, sigla Anului Internaţional al Chimiei 2011; în dreapta, anul aniversar „2011“ şi o compoziţie care sugerează un experiment, simbolul atomului şi formulele a doi compuşi chimici sintetizaţi de Costin Neniţescu; la exterior, inscripţia în arc de cerc „ANUL INTERNATIONAL AL CHIMIEI“.
Pentru a vedea imaginea monedei accesati site-ul BNR unde veti gasi niste fotografii foarte, foarte mici.
Iata citeva date despre celebrul chimist roman Costin Nenitescu (n. 15 iulie 1902, Bucureşti; d. 29 iulie 1970, Buşteni). A fost fiul lui Dimitrie S. Neniţescu, doctor în drept şi ştiinţe politice, avocat, secretar general al Ministerului de Interne, director al Băncii Naţionale Române, deputat, fruntaş al Partidului Conservator şi ministru al Industriei şi Comerţului (1910-1912). După ce absolvă liceul în Bucureşti, la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, începe în 1920 studiul chimiei la ETH - Zurich, fiind profund impresionat de cursurile lui Debye şi Staudinger. E fascinat de lucrările lui Hans Fischer şi se mută în 1922 în München unde îşi termină studiile în 1925 cu doctoratul condus de Hans Fischer, mentorul său ştiinţific. În timpul pregătirii tezei de doctorat realizează, fară a colabora cu Fischer, o sinteză originală a indolului. Era unul din elevii preferaţi a lui Fischer.La începutul carierei are o cameră de lucru de câţiva metri patraţi, unde porneşte cu entuziasm la crearea unui laborator.
Se întoarce in ţara, unde între anii 1925 şi 1935 este profesor la Universitatea din Bucureşti şi predă cursurile de chimie organică şi chimie generală. În 1928, la 26 de ani, publică prima ediţie din cele două tratate, "Chimie organică" şi "Chimie generală". Peste 40 de generaţii au învăţat şi înca învaţă după aceste cărţi, acum singurele cărţi de specialitate în limba română care se ridică la nivel occidental (nu s-a mai publicat nimic asemănător în ultimii 24 de ani). Tratatul de chimie organică a fost publicat în 8 ediţii, prima având un singur volum, restul 2. Unele au fost traduse în limbi străine. Tratatele au fost publicate la Editura CFR-Oped şi Editura Tehnică. Aceste lucrări ne arată forţa de anticipare cu totul remarcabilă a autorului. A intuit una din cele mai importante direcţii de dezvoltare a chimiei organice şi a adus contribuţii de bază. Două exemple ar fi chimia reacţiilor care decurg prin ioni de carboniu şi problema ciclobutadienei. De asemenea a publicat "Manualul inginerului chimist" şi manuale de liceu.

Încă de la începutul anilor 1930 în cadrul cercetărilor sistematice privind reacţii ale hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu sunt obţinute în grupul de cercetare al profesorului Neniţescu rezultate de primă importanţă pentru înţelegerea mecanismului reacţiilor prin intermediari carbocationici. Este observat pentru întâia dată rolul esenţial al unui cocatalizator (urme de apă) în reacţia de izomerizare a cicloalcanilor în prezenţa clorurii de aluminiu. Din această perioadă datează alte observaţii fundamentale privind reacţia cicloalchenelor cu cloruri acide catalizată de clorura de aluminiu, în ciclohexan ca solvent (cunoscuta astăzi în literatură ca “reacţia Neniţescu de acilare reductivă“) sau transferul de hidrogen “într-o formă foarte activă“. Aceasta este prima menţionare a transferului intermolecular de ion de hidrură, aşa cum se va numi mai târziu. În perioada 1965-1970 studiază reacţiile solvolitice. Colaborează cu celebri profesori din Statele Unite ale Americii, contribuie cu scrierea unor capitole la diverse tratate. Numeroşi compuşi organici şi reacţii îi poartă numele. Se poate spune că “hidrocarbura Neniţescu“, prima anulenă (CH)₁₀, a propulsat chimia anulenelor. A fost pionierul aplicării metodelor fizice în chimia organică în România. Este ales ca membru al Academiei Române şi al altor academii din străinătate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia). Primeşte numeroase premii, dintre care medalia “A.W.von Hofmann“, una dintre cele mai prestigioase medalii ştiinţifice. Se pare că cel mai reprezentativ aspect al vieţii sale este cel de profesor. Îşi impresiona puternic studenţii prin a le prezenta chimia organică într-un mod captivant şi logic. De asemenea se impunea prin apariţia sa fizică: era înalt, solid, cu nas acvilin şi o privire foarte pătrunzătoare. Era foarte bine informat în toate domeniile chimiei organice, chimiei generale, analitice şi chimiei fizice. Avea un discurs clar şi calm. Nu se temea să răspundă anumitor întrebări ale studenţilor cu "Nu ştiu" sau "Nu se ştie încă". A fost căsătorit de două ori, prima dată cu Ana Santer şi a doua oară cu Ecaterina Ciorănescu (1909 - 2000). Ecaterina Ciorănescu a fost prima femeie asistent la Catedra de Chimie Organică de la Politehnica din Bucureşti. I-a fost elevă, asistentă, doctorandă şi soţie. L-a susţinut în munca sa ştiinţifică. Rezultatele muncii lui Costin Neniţescu se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete. În anii 1970 lucrările sale au numărat 1000 de citări. În ziua de azi Chemistry Citation Index numără mai mult de 20 de citări pe an. A fost pentru scurt timp decan al Facultăţii de Chimie Industrială din cadrul Politehnicii Bucureşti. Neniţescu putea să intuiască ce calităţi au studenţii săi şi îi selecta ca viitori colaboratori pe cei mai buni dintre aceştia. Profesorul Rudolf Criegee spunea despre studenţii lui Neniţescu că erau cei mai buni din laboratoarele sale. Ca om, a fost o persoană deosebită. Deşi părea aspru şi sever, era generos şi cu o inimă caldă. Îi plăceau munţii, drumurile de munte abrupte şi înguste, cum ar fi Caraimanul sau zona Bâlea. Curajul era o caracteristică a sa. Politica nu se regăsea în preocupările sale. Neniţescu nu era în relaţii bune cu regimul comunist. (informatiile au fost preluate de pe wikipedia).

A aparut Studii si Cercetari de Numismatica

Prin bunavointa dlui Aurel Vilcu aflam ca a iesit de sub tipar Studii si Cercetari de Numismatica nr. 1 (13) pe anul 2010. O veste imbucuratoare, numarul 2 (14) pe anul 2011 este in lucru.
Orice comanda va fi adresata la: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, 050711, Bucuresti, România; tel. 4021-318 8146, 4021-318 8106, fax 4021-318 2444, e-mail: edacad@ear.ro
ORION PRESS IMPEX 2000 S.R.L., P. O. Box 77–19, sector 3, Bucuresti, România; Tel./Fax: 4021-610 6765, 4021-210 6787, Tel. 0311 044 668, E-mail: office@orionpress.ro
Adresa redactiei: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, str. Henri Coanda nr. 11, 010667 Bucuresti, tel./fax 4021-212 8862, e-mail: redactie_iab@yahoo.com; aurelvilcu@yahoo.com

Studii si cercetari de numismatica nr. 1/2011

Prin amabilitatea dlui Aurel Vilcu am aflat ca in curind va aparea pe piata un nou numar (1 din noua serie) din "Studii si cercetari de numismatica", editata de Institutul de arheologie "Vasile Parvan".
COMITETUL DE REDACŢIE:EUGEN NICOLAE, redactor responsabil;AUREL VÎLCU, redactor responsabil adjunct;RADU ARDEVAN, THEODOR ISVORANU şi EMANUEL VIOREL PETAC, membri;LILIANA ZAHARIA, secretar de redacţie
COLEGIUL DE REDACŢIE:ANA BOLDUREANU, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Chişinău;GABRIEL CUSTUREA, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa;GEORGES DEPEYROT, École Normale Superieure, Paris; MIHAI MAXIM, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti;VIRGIL MIHAILESCU-BIRLIBA, Institutul de Arheologie, Iaşi;Acad. ALEXANDRU VULPE
Iata si sumarul noului numar:
I. STUDII ŞI CERCETĂRI
THEODOR ISVORANU, MIRCEA BABEŞ şi EUGEN-MARIUS CONSTANTINESCU, Tezaurul monetar geto-dacic din aşezarea fortificată de la Cârlomăneşti
MIHAI DIMA, Monede romane descoperite la Ostrov, judeţul Constanţa, din colecţia Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (sec. I-III p.Chr.)
EUGEN NICOLAE, Un tezaur din vremea lui Mircea cel Bătrân descoperit la Titu, judeţul Dâmboviţa
ANA BOLDUREANU şi RAISA TABUICĂ, Asprii otomani din tezaurul de la Leuşeni, raionul Hânceşti, Republica Moldova L.V. DERGACIOVA, S.S. REABŢEVA şi N.P. TELNOV, Tezaurul descoperit la Furceni, raionul Orhei, Republica Moldova (începutul secolului al XVII-lea)GABRIEL CUSTUREA, Circulaţia monedei veneţiene în Dobrogea
ADRIANA MOGLAN, CĂTĂLIN CORNEL-VĂLEANU şi VIOREL M. BUTNARIU, Un tezaur monetar din secolul al XVIII-lea descoperit la Iaşi
AUREL VÎLCU şi GABRIEL STĂICUŢ, Observaţii asupra sistemului monetar otoman din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în lumina tezaurului descoperit la Nişcov, jud. Buzău –
II. DISCUŢII ŞI NOTE
GABRIEL TALMAŢCHI, Consideraţii privind iconografia monetăriei histriene în lumina emisiunilor de argint
EMANUEL PETAC, ŞTEFAN VASILIŢĂ şi VIRGIL IONIŢĂ, Consideraţii privind un tip monetar histrian rar din perioada elenistică
III. DESCOPERIRI MONETARE – DÉCOUVERTES MONÉTAIRESCONSTANTIN PREDA şi MONICA DEJAN, Monede descoperite la Biserica Sf. Gheorghe-Mirăuţi din Suceava
AUREL VÎLCU şi COSTEL ILIE, Monede medievale şi moderne descoperite în judeţul Galaţi
IV. NOTE BIBLIOGRAFICE
GABRIEL TALMAŢCHI, The Roman republican coinage in Dobrudja, Coins from Roman sites and collections of Roman coins from Romania, X, Cluj-Napoca, 2006 (Ştefan Vasiliţă)
SILVIU ISTRATE PURECE, Tezaurul de la Stăneşti, Bibliotheca Septemcastrensis, IX, Bucureşti, 2005 (Ştefan Vasiliţă)
MIHAI DIMA, DAN ELEFTERESCU, Monnaies de Durostorum-Ostrov (4e siècle av. J.-C.-6e siècle ap. J.-C.), Collection Moneta, 88, Moneta, Wetteren, 2009 (Ştefan Vasiliţă)
Orice comandă va fi adresată la :EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, 050711, Bucureşti, România;Tél. 4021-318 8146, 4021-318 8106, Fax 4021-318 2444, E-mail: edacad@ear.roORION PRESS IMPEX 2000 S.R.L., P. O. Box 77–19, sector 3, Bucureşti, România; Tél./Fax : 4021-610 6765, 4021-210 6787, Tél. 0311 044 668,
E-mail : office@orionpress.ro

Termitelor le plac rupiile

"Angajaţii filialei Băncii Naţionale a Indiei din oraşul Uttar Pradesh au fost acuzaţi de delăsare, după ce le-au permis insectelor să "consume" zece milioane de rupii (137.000 de euro) din vistieria instituţiei, scrie BBC.
Conducerea băncii naţionale spune că a deschis deja o anchetă. "Cei responsabili vor fi traşi la răspundere. Din moment ce este vina băncii, noi vom suporta pierderea. Cetăţenii nu vor avea de suferit", a declarat Abhay Singh, managerul general al Băncii Indiei.
Singh a precizat că seriile de pe majoritatea bancnotelor au fost identificate, deci acestea pot fi înlocuite. De asemenea, managerul a spus că vor fi impuse directive care vor obliga angajaţii din fiecare filială a băncii naţionale să verifice starea tezaurului din două în două luni.
Rapoartele băncii din Uttar Pradesh arată că încăperea unde erau ţinute rezervele era curăţată foarte rar şi se ştia că adăposteşte insecte. "Managementul băncii a atras atenţia de mai mult timp că termitele mănâncă documentele şi mobila din camera respectivă. Acum se fac eforturi pentru a muta instituţia în alt sediu", a adăugat Singh. "

articol preluat de pe http://www.gandul.info/

Colectionarul Roman nr. 10

In curind va aparea un nou numar, 10, din publicatia "Colectionarul Roman". Aici veti putea citi si un articol de-al meu despre "Jetoanele turistice". Din nefericire actuala criza a facut ca intervalul dintre doua aparitii sa fie destul de mare. Sa speram ca in viitor se vor gasi sponsori generosi pentru a edita mai des aceasta revista necesara celor care au o pasiune din aria numismaticii, notalifiei, cartofiliei, sfragisticii etc.

Primul om in spatiu

Banca Rusiei a emis in aceasta luna 2 monede pentru a celebra 50 de ani de cand a fost lansat primul om in spatiu, Yuri Gagarin. Iata mai jos cele doua monede, prima din argint 925 si cu valoarea nominala de 3 ruble si cea de a doua din aur 999 si cu valoarea de 1000 de ruble.

Argintul antic şi medieval în România. Cercetări recente şi perspective.

Aflam de pe blogul dlui Aurel Vilcu, http://aurelvilcu.wordpress.com/, ca Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române şi Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, în cadrul proiectului Romarchaeomet, organizează în ziua de 31 martie 2011 la sediul Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din str. Henri Coandă, nr. 11 (Casa Macca), un colocviul ştiinţific "Argintul antic şi medieval în România. Cercetări recente şi perspective".
Iata si programul acestei manifestari:
Orele 10-12 Comunicări
1.Comunicare introductivă (rezervat): Despre sursele de argint
2.Anca Diana Popescu, Bogdan Constantinescu, Cătălina Chiojdeanu, Daniela Stan, Mihaela Marica: Obiectele de argint din epoca bronzului: consideraţii pe baza analizelor compoziţionale
3.Emanuel Petac, Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu: Succinte consideraţii asupra titlului monedelor persane de argint în lumina analizelor XRF
4.Steluţa Gramaticu, Gheorghe Niculescu: Emisiuni de argint de la Callatis
5.Daniela Stan, Bogdan Constantinescu, Ernest Oberländer-Târnoveanu, Cătălina Chiojdeanu: Analize de piese dacice de argint în muzee din Transilvania în perioada martie-iunie 2010 – o trecere în revistă succintă
6.Bogdan Constantinescu, Ernest Oberländer-Târnoveanu, Daniela Stan, Cătălina Chiojdeanu: Monede de tip Răduleşti-Hunedoara găsite în zona Sarmizegetusa
Orele 12-13 Pauză
Orele 13-15 Comunicări]
7.Ernest Oberländer-Târnoveanu, Bogdan Constantinescu, Cătălina Chiojdeanu, Daniela Stan, Tudor Martin: Tezaurele dacice de la Stăncuţa şi Poiana-Gorj
8.Delia Moisil, Ernest Oberländer-Târnoveanu, Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu: Denari republicani - imitaţii bătute şi turnate
9.Theodor Isvoranu: Observaţii privind compoziţia unor monede romane imperiale din sec. II-III aflate în colecţia Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan".
10.Rodica Oanţă-Marghitu: Aur şi argint în Antichitatea Târzie
11.Eugen Nicolae: Un inel-talisman din secolul al XIV-lea descoperit la Orheiul Vechi
12.Katiuşa Pârvan, Bogdan Constantinescu: Câteva date despre aliajul monedelor moldoveneşti în primele decenii ale secolului al XVI-lea
Orele 15 Masa rotundă: Proiectele Arheomet şi Romarchaeomet - rezultate şi concluzii
Noi cei din provincie, care ajungem greu in capitala, asteptam publicarea tuturor acestor comunicari.