miercuri, 5 octombrie 2011
Unusual world coins-editia 6/2011
joi, 22 septembrie 2011
Top 5 cele mai faimoase colectii numismatice
marți, 20 septembrie 2011
O colectie inedita
marți, 13 septembrie 2011
Cultura Cucuteni, redescoperită în porumbul de pe dealul Fulgeriş
http://www.evenimentul.ro/articol/cultura-cucuteni-redescoperita-in-porumbul-de-pe-dealul-fulgeris.html
O dovada ca pamantul tarii ascunde inca multe surprize. Bani sa fie si... arheologi cu vocatie si pasiune si deschisi la a utiliza cele mai noi tehnici de detectie.
Simpozion de Numismatică la Chisinau
Iata mai jos titlurile comunicarilor ce se vor prezenta (multumim pe aceasta cale dlui Aurel Vilcu pentru informatiile puse la dispozitie):
2.Aurel VÎLCU (Bucureşti), Raisa TABUICĂ (Chişinău),La diffusion des statères d’or grecs au Bas Danube à la fin du IVe siècle à la lumière des trésors trouvés à Lărguţa (Rép. de Moldavie) et Gâldău (Roumanie)
3.Theodor ISVORANU (Bucureşti),Monede din epoca romană imperială descoperite în Basarabia centrală. Observaţii asupra compoziţiei unor piese analizate prin fluorescenţă de raze X
4.Sergiu MUSTEAŢĂ (Chişinău),Ponderea monedei bizantine atestate în regiunile carpato-nistrene după monetării
5.Eugen NICOLAE (Bucureşti), Câteva consideraţii privind monedele tătăreşti de cupru descoperite în Basarabia
6.Nikolay ALEKSEIENKO (Paris-Sevastopol),Monetary circulation in Genoese Cembalo (14th-15th cc.) and Ottoman Balaklava (1475-1783)
7.Lilia DERGACIOVA (Chişinău),Un tezaur de monedă moldovenească din secolul al XV-lea găsit în împrejurimile oraşului Simferopol (Crimea, Ucraina).
8.Ana BOLDUREANU, Octavian MUNTEANU (Chişinău), Monede medievale din secolul al XV-lea descoperite la Horodca Mică, raionul Ialoveni
9.Monica DEJAN (Suceava),Un tezaur de monede moldoveneşti de la începutul secolului XVI descoperit recent în apropiere de Suceava
10.Andrei KRIVENKO (Tiraspol),Aspri otomani de la Selim I din tezaurul descoperit la Bugeac
11.Lilia ZABOLOTNAIA (Chişinău),Dreptul femeilor la administrarea banilor şi cumpărarea imobilului (secolele XV-XVII)
12.Alexandr OGUY (Cernăuţi),Descoperiri monetare recente din sec. XVII din Bucovina de Nord
13.Svetlana REABŢEVA (Chişinău),Coroane şi diademe în decorul preţios al icoanelor medievale
14.Irina OZERYANSKAYA (Odessa),Insignia stars of Grigory Potemkin in Odessa Local History Museum
15.Irina KORPUSOVA, Tatiana KOKORZITZKAJA (Odesa), Circulaţia monetară în Odesa în perioada 1941-1944
16.Adelaida CHIROŞCA (Chişinău),Medalioane cu chipul Maicii Domnului din colecţia Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei
17.Liliana CONDRATICOVA (Chişinău),Articole de bijuterii pentru bărbaţi: istorie şi tendinţe artistice
18.Nadejda TIMOSHINA (Ivanovo, Russia),Ivanovo-Voznesensk State Department Store's Trade Orders
19.Dan ILIE (Bucureşti),Din începuturile Monetăriei Statului din Bucureşti
20.Irina Goncearova (Chişinău),Colecţia de piese numismatice intrată în patrimonial Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei de la Visteria de Stat a Rep. Moldova.
Asteptam cu interes publicarea acestor comunicari intr-un volum la care sa avem acces si noi amatorii de numismatica.
miercuri, 17 august 2011
Targ de antichitati la Bacau
marți, 16 august 2011
Al XII-lea Simpozion de Numismatica la Chisinau
Dl. Aurel Vilcu ne informeaza pe blogul domniei sale ca in perioada 15-17 septembrie 2011 se va desfasura la Chisinau cel de-al XII-lea Simpozion de Numismatica. Manifestare intrata deja in traditie, la simpozioanele de numismatica organizate la Chisinau participa specialisti din R. Moldova si Romania dar si din tarile vecine. Organizator este Muzeul Naţional de Arheologie si Istorie a Moldovei în colaborare cu Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti.
marți, 9 august 2011
Tezaurul de la Uzum Baiir
Tezaurul se poate vedea la Muzeul de Istorie si Arheologie din Tulcea situat in parcul Monumentul Independentei. Pentru cei din Moldova care merg spre mare prin Dobrogea este o ocazie de a vizita muzeul ce nu trebuie ratata. Eu nu am ratat-o.
sâmbătă, 2 iulie 2011
Cetatea Histria in imagini
Prima imagine infatiseaza cladirea muzeului. ruinele termelor
Basilica episcopala-sec.VI p.Chr.
joi, 9 iunie 2011
Site nou de ordine si medalii
Alaturi de piese romanesti veti gasi si o serie de ordine, brevete si ribonuri din alte tari europene.
Uram succes autorului in actiunea intreprinsa si in completarea colectiei.
marți, 7 iunie 2011
Cetatea Enisala
Ruinele fortăreţei medievale Yeni-Sale (Enisala, Enişala, Heraclee sau Heraclia) se află la 2km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domină zona lacurilor Razim şi Babadag.
Istoria cetăţii şi a aşezării din apropiere este ilustrată şi de denumirile pe care aceasta le-a avut: de la Vicus Novus, care se traduce Satul Nou, la Novoe Selo, pe care turcii l-au preluat în limba lor rezultând Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuală a satului Enisala.
Cetatea este situată într-un complex arheologic cu numeroase vestigii din epoca neolitică până în evul mediu. Cercetările arheologice au fost începute în anul 1939 şi au continuat, cu mici întreruperi, în perioada anilor 1970-1998. Locuirii medievale îi corespund două niveluri de locuire. Primul, anterior construirii fortificaţiei, a fost datat pe baza materialului arheologic la sfârşitul secolului al XIII-lea – începutul secolului al XIV-lea. Cel de al doilea nivel corespunde perioadei ridicării zidurilor.
Cetatea a fost construită în scop militar, defensiv şi de supraveghere a drumurilor de pe apă şi de pe uscat, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării. Pe baza tehnicilor constructive, a materialului arheologic şi a realităţilor istorice s-a emis ipoteza că singurii interesaţi de ridicarea unei cetăţi situată în cadrul sistemului de fortificaţii din nordul Dobrogei, cu orientare spre mare, pentru controlarea traficului naval, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani câştigate din comerţ şi care erau deţinătorii monopolului navigaţiei pe Marea Neagră.
Cetatea Yeni-Sale are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozităţile masivului de calcar jurasic pe care este amplasată.
Zidurile de incintă, turnurile şi bastioanele cetăţii, parţial conservate şi restaurate, se păstrează în cea mai mare parte pe o înălţime de 5 – 10m. Atrage atenţia, ca element arhitectonic deosebit, bastionul porţii principale, de origine orientală, cu arcadă dublă, întâlnită frecvent în evul mediu şi utilizată de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanică dar şi în Ţările Române la Cetatea Neamţului, biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş şi la bisericile moldoveneşti ctitorite de Ştefan cel Mare.
Fortificaţia de la Enisala a făcut parte din lanţul de colonii genoveze care îngloba oraşele de la Gurile Dunării.
Între 1397 – 1418, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, cetatea a făcut parte din sistemul defensiv al Ţării Româneşti. După cucerirea Dobrogei de către turci la 1419/1420 aici a fost instalată o garnizoană militară otomană.
Ulterior, datorită înaintării stăpânirii turceşti dincolo de Gurile Dunării, până la Cetatea Albă şi Chilia (1484) şi ca urmare a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razelm de Marea Neagră, cetatea a fost abandonată. În secolul al XVI-lea aceasta nu mai corespundea intereselor strategice şi economice turceşti (otomane).
Materialele descoperite în urma cercetărilor arheologice şi mai ales monedele bizantine, genoveze, tătărăşti, moldovene, muntene sau turceşti atestă rolul militar, politic, administrativ şi economic pe care l-a îndeplinit cetatea.
Daca aveti drum prin zona, nu ezitati sa vizitati cetatea Enisala. Cu siguranta nu veti regreta. Peisajele pe care le puteti admira din interiorul cetatii sunt admirabile, desi un sentiment de singuratate, pustietate te va incerca si iti va da frisoane.