Personalitati ale culturii romanesti in arta medalistica-expozitie la Onesti

Toate informatiile le gasiti pe afis.

4,5 milioane dolari pentru prima moneda americana din aur

Prima monedă din aur emisă în Statele Unite a fost vândută cu peste 4,5 milioane de dolari, la o licitaţie organizată în statul Florida. Moneda a fost fabricată în 1787 de un bijutier vecin cu George Washington, primul preşedinte american.

Conţine aproape 27 de grame de aur, iar atunci când a fost pusă în circulaţie valora 16 dolari - echivalentul a 400 de dolari în zilele noastre. Nu este totuşi cea mai scumpă monedă vândută în cadrul unei licitaţii: recordul îl deţine o monedă emisă în 1794, care a fost vândută anul trecut cu zece milioane de dolari.

 

Simbol pentru rubla ruseasca

Incepind cu acest an rubla ruseasca va avea un simbol similar dolarului, lirei sterline sau euro. Va prezentam mai jos varianta aleasa: 

Targ de antichitati la Tg. Mures

"Onoare şi patrie"-expozitie de ordine si decoratii regaliste

In perioada 1 decembrie 2013 - 1 februarie 2014 se poate vizita la Muzeul National Peles expozitia "Ordine si decoratii"

  In 2013 s-au împlinit 95 de ani de la momentul istoric care a marcat naşterea României Mari. Muzeul Naţional Peleş a ales să omagieze evenimentul de la 1 decembrie 1918 printr-o expoziţie intitulată Onoare şi patrie, ce reuneşte cele mai valoroase ordine şi decoraţii emise sau oferite membrilor Casei regale române.

   Consacrate de Cruciadele timpurii (secolele XI–XIII), ordinele se impun treptat în Europa medievală ca adevărate societăţi ezoterice reunite în jurul unui ideal creştin. Ele exprimă crezul comun al aristocraţiei, ale cărei comandamente principale gravitau în jurul ideilor de onoare, credinţă şi curaj. Ordinul, ca organizaţie de sine stătătoare, dotată cu însemne exterioare distincte şi condusă de un Mare Maestru are caracter elitist şi exclusivist. Datorită rolului determinant jucat de catolicism de-a lungul istoriei, ele au primit binecuvântarea papei şi au dobândit astfel funcţii sacrale.

  Constituite pe baza unor criterii de ereditate şi de merit, aşa cum s-a întâmplat în epoca modernă, au ca punct de plecare asumarea individuală. Către începutul secolului al XVIII-lea îşi fac apariţia gradele. Treptat este operată distincţia între ordinele militare şi cele cu caracter civil şi sunt înfiinţate ordinele destinate doamnelor.   

  În secolul al XIX-lea, privilegiul de a emite decoraţii aparţine doar statelor suverane. În cazul Monarhiei noastre, prin Constituţie, Regele este singur în măsură să le emită şi să le confere celor merituoşi. În prima Constituţie de la 1 iunie 1866, Carol I avea dreptul de a "conferi decoraţiunea română conform unei anumite legi” (Capitolul II, secţiunea I, art. 93). La rândul său, Regele Ferdinand exercita acest drept prin legea fundamentală din 29 martie 1923 (Capitolul II, secţiunea I, art. 88). În sfârşit, prin ultima Constituţie regală a României, din 27 februarie 1938, Regele Carol al II-lea perpetuează dreptul legitim al suveranului (Capitolul I, art. 46).

Muzeul Naţional Peleş vă oferă în premieră o expoziţie dedicată exclusiv ordinelor şi decoraţiilor, unde veţi putea admira piese de mare valoare, precum Ordinul Jartierei, Ordinul de Malta, Ordinul Sfântului Ştefan, Ordinul Mântuitorului, Ordinul regal al Casei de Hohenzollern, Ordinul militar al Casei de Savoia, Ordinul Carol al III-lea al Spaniei, Ordinul Sfântul Stanislav al Rusiei, Ordinul Sfântul Carol de Monaco etc, precum şi cele mai importante ordine româneşti: Ordinul Steaua României, Ordinul Coroana României, Ordinul Carol I, Ordinul Mihai Viteazul şi Ordinul Ferdinand I.

Programul de vizitare:

  Miercuri 11:00 – 17:00

Joi – Duminica 9:15 – 17:00

Calendarul-o poveste despre timp

   Muzeul Judeţean Teleorman deschide vineri, 13 decembrie 2013, ora 11.00, expoziţia Calendarul - O poveste despre timp.

   Expoziţia cuprinde peste 800 de calendare ce aparţin colecţionarului Gheorghe Zbârcea din Bucureşti. Sunt prezentate calendare într-o mare multitudine de forme, suport şi destinaţie.   

  Astfel, întâlnim calendare de buzunar, de birou, de perete, calendare creştin-ortodoxe, agende-calendar de buzunar, calendare pentru ceas. În ceea ce priveşte suportul din care sunt confecţionate, şi aici se constată o varietate de materiale: hârtie, carton, plastic, pânză, metal.

  Temele abordate şi emitenţii calendarelor relevă o bogăţie deosebită. Astfel, sunt expuse, deopotrivă, calendare româneşti şi străine realizate de asociaţii diverse, bănci, cluburi, instituţii guvernamentale, instituţii de cultură, edituri şi reviste, întreprinderi, companii de asigurări, companii de transport, asociaţii sportive, magazine, hoteluri şi restaurante, ş.a.m.d.

  Cel mai vechi exponat este un calendar de cancelarie din 1867, cu portretul tânărului Carol I, proaspăt înscăunat ca domn al Principatelor Unite.

  De asemenea, se remarcă un Almanah-calendar al judeţului Teleorman, tipărit în anul 1935 la tipografia Lumina Poporului din Roşiorii de Vede.

  Indiferent de cum ar putea fi considerat calendarul: mărturii şi expresie a istoriei, mijloc de informare şi cunoaştere, mijloc de propagandă şi publicitate, factor de cultură şi produs, acest petic de hârtie, ce poartă zilele şi lunile anului, rămâne un martor al istoriei ce ne povesteşte despre timp şi trecerea lui.

   Expoziţia Calendarul - O poveste despre timp va rămâne la dispoziţia publicului vizitator până la data de 31 ianuarie 2014.

Aurul și argintul antic al Românie

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) va inaugura expoziția temporară Aurul și argintul antic al României, în data de 19 decembrie 2013, începând cu ora 18.00, la sediul instituției, din Calea Victoriei nr. 12, București.

Expoziţia Aurul și argintul antic al României reunește peste o mie de piese arheologice reprezentative, lucrate din aur şi argint, descoperite pe teritoriul României. Structura expoziţiei ilustrează, prin aceste obiecte de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică, o perioadă de peste șase milenii, cuprinsă între Neo-Eneolitic şi Antichitatea Târzie (mileniul al V-lea a.Ch. – secolul al VII-lea p.Ch).

La această inițiativă expozițională a MNIR s-au alăturat 31 de muzee din țară, fiecare dintre piesele ce urmează a fi expuse având o semnificație și o istorie proprie. Unele dintre obiectele incluse în tematica acestei manifestări se află în expoziţia Tezaur Istoric a MNIR şi, prin urmare, pot fi văzute doar la Bucureşti, altele sunt expuse în diferitele muzee de istorie şi arheologie din ţară, în timp ce o parte dintre acestea nu au mai fost prezentate publicului în trecut. 

Insignă, însemn, prestigiu, sacralitate, bogăţie sau pur şi simplu podoabă – acestea sunt doar câteva dintre sensurile pe care le pot concentra piesele din metale preţioase. De-a lungul timpului, în slujba evidenţierii acestor roluri au fost investite pricepere tehnică, îndemânare şi imaginaţie, care au condus şi către o mare diversitate formală. Printre artefactele prezentate în expoziția Aurul și argintul antic al României există atât exemplare cu o lucrătură mai simplă, cât şi adevărate puncte de referinţă în arta metalului preţios. 

Mărturie pentru veleităţile artistice şi îndemânarea orfevrilor de altădată sau pentru complexitatea soluţiilor tehnologice folosite pot sta, printre altele, piesele din inventarele ansamblurilor princiare getice (Craiova, Cucuteni-Băiceni, Poiana Coţofeneşti, Agighiol sau Peretu), diversitatea şi bogăţia de forme a orfevrăriei dacice (brăţările polispiralice de aur descoperite în zona cetăţii de la Sarmizegetusa Regia sau tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgeşti, Tăşad, Sacalasău, Rociu, Bălăneşti etc.) şi, nu în ultimul rând, inventarele funerare şi tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau Antichităţii Târzii, Pietroasa, Apahida, Cluj-Someşeni sau Histria.

Expoziția temporară va fi deschisă la MNIR în perioada decembrie 2013 – martie 2014, iar apoi va fi itinerată prin cel puțin 12 orașe din România. Expozitia va fi vernisata pe 19 decembrie 2013.

(sursa MNIR)

Sistemul monetar naţional I. Monedele României (1867-2013)

Pe 30 noiembrie 2013 a avut loc lansarea cărţii "Sistemul monetar naţional I. Monedele României (1867-2013)", scrisă de domnul profesor Marian Bolum. Cartea a aparut la editura bîrlădeană "Sfera".
 Volumul cuprinde urmatoarele capitole:

1.Proiecte şi probe monetare realizate în timpul domniei luiAlexandru Ioan Cuza

2.Înfiinţarea sistemului monetar naţional. Primele monede românești

3.Primele monede de argint realizate conform sistemului monetar adoptat în 1867 .

4.Emisiunea monetară 5 lei 1880

5.Monede divizionare de bronz emise după proclamarea Regatului

6.Adoptarea sistemului monometalism aur

7.Monedele din cupru-nichel realizate în timpul domniei regelui Carol I

8.Monedele jubiliare de argint din 1906

9. Ultimele emisiuni monetare cu efigia regelui Carol I

10.Monedele regelui Ferdinand

11.Monedele divizionare emise conform Legii de stabilizare monetară din 1929

12.Monedele uzuale emise în timpul domniei regelui Carol al II-lea .

13.Monede emise în timpul domniei regelui Mihai I

14. Medalia comemorativă „Ardealul nostru”

15.Reforma monetară din august 1947. Ultimele monede emise în timpul domniei regelui Mihai I
16.Monedele emise în perioada regimului comunist
17.Monedele statului român după Decembrie  1989

Conferinţa "Arheologie & Arhitectură Experimentală. Ediția a II-a

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) organizează conferința Arheologie & Arhitectură  Experimentală. Ediția a II-a, ce va avea loc marți, 26 noiembrie 2013, începând cu ora 11.00, la sediul MNIR, din Calea Victoriei nr. 12, București, Sala Mihai Viteazul. Accesul la eveniment se va face prin Intrarea B, din Strada Poștei (vis-à-vis de Așezământul Stavropoleos).

Evenimentul va cuprinde o serie de prezentări științifice, axate pe principalele segmente de cercetare din cadrul proiectului cu același nume, desfășurat în anul 2013, pe șantierul arheologic Sultana-Malu Roșu, județul Călărași. Prezentarile vor fi sustinute de membrii echipei implicate in proiectul Arheologie & Arhitectură Experimentală 2013, după cum urmează:

- Proiectul Arhitectură & Arheologie Experimentală în anul 2013;

- Observaţii privind modul de degradare al construcției experimentale în intervalul 2012 – 2013; 

- Rezultatele programului experimental desfășurat pe șantierul arheologic Sultana-Malu Roșu în anul 2013: segmentul materii dure animale; 

-  Considerații preliminare privind modul de ardere al oaselor în funcție de condițiile de mediu, temperaturile obținute și timpul de ardere;

- Observaţii privind ceramica culturii Gumelniţa pe baza unui studiu de arheologie experimentală. Rezultatele din anul 2013; 

- Mineralogia și petrografia obiectelor ceramice aparținând culturii Gumelnița, din situl arheologic Sultana-Malu Roșu, pentru estimarea temperaturii de ardere a acestora;

- Mineralogia materiei prime a obiectelor ceramice aparținând culturii Gumelnița: situl arheologic Sultana-Malu Roșu, jud Călărași.

(sursa:  http://www.mnir.ro/)

Bitcoin

Universitatea din Nicosia va deveni prima universitate din lume care va accepta bitcoin ca instrument de plată, intenţionând să dezvolte Cipru ca centru de tranzacţionare şi procesare pentru moneda virtuală, potrivit unui comunicat postat pe pagina sa de web, relatează CNBC.

"Moneda virtuală va crea servicii mai eficiente şi va servi ca instrument de dezvoltare a serviciilor financiare în regiuni din întreaga lume", a declarat Christos Vlachos, directorul financiar al celei mai mari universităţi private din Cipru.

Universitatea va oferi şi cursuri de master având ca temă moneda virtuală.

"Departamentele noastre de business, contabilitate şi IT s-au asociat pentru a crea un master interdisciplinar, pentru a pregăti oamenii pentru aceste schimbări revoluţionare. În acest context, considerăm că este potrivit să introducem moneda digitală ca instrument de plată în toate instituţiile din toate oraşele şi ţările unde suntem prezenţi", a spus Vlachos.

El a precizat că va fi permisă plata taxelor universitare cu bitcoin, iar cursul de master care va fi oferit de universitate va ajuta profesioniştii în servicii financiare şi business, antreprenorii, oficialii guvernamentali şi angajaţii din sectorul public să înţeleagă mai bine, din punct de vedere tehnic, moneda digitală.

Bitcoin este o monedă virtuală care permite utilizatorilor să facă plăţi online pentru bunuri şi servicii.

Nu există vreo bancă centrală care să emită monede bitcoin, dar acestea pot fi create online prin îndeplinirea unor sarcini complexe, numite "mining". Cei mai mulţi deţinători au apelat însă la schimbul valutar direct.

Potrivit estimărilor, există în circulaţie circa 11,75 de milioane de bitcoin, limita maximă fiind de 21 de milioane de bitcoin.

O bitcoin era cotată joi la circa 677 de dolari, potrivit pieţei de tranzacţionare Mt. Gox, maximele recente fiind determinate de creşterea interesului pentru monedă în China, precum şi de comentarii făcute de participanţii la două audieri în Senatul SUA, pe tema monedelor virtuale.

Cotaţia bitcoin a crescut de la aproape zero la 260 de dolari pe unitate, în luna aprilie, în urma crizei financiare din Cipru. Insula mediteraneană a devenit a cincea ţară din zona euro care a cerut ajutor financiar internaţional şi a introdus un control strict al transferurilor monetare şi al retragerilor de numerar.

Bitcoin permite transferurile rapide, uşoare şi anonime, astfel că mulţi consideră că este numai o chestiune de timp până când ciprioţii vor adopta moneda virtuală, acesta fiind şi unul dintre motiviele de creştere a cotaţiei acesteia.

Max Keiser, realizator american de emisiuni financiare de televiziune şi susţinător al bitcoin, a declarat pentru CNBC că criza financiară din Cipru a schimbat felul de a gândi al ciprioţiilor în legătură cu moneda virtuală.

În opinia sa, nimeni nu ar trebui să fie suprins că educatorii şi antreprenorii din ţară au înţeles rapid că bitcoin oferă o cale de ieşire din nonsensul monetar al băncii centrale, care este euro.

(articol preluat de pe http://www.gandul.info/international/bitcoin-a-fost-acceptata-ca-instrument-de-plata-de-universitatea-din-nicosia-11713762)