vineri, 27 mai 2016

210 ani de exploatare industrială a apelor minerale naturale Borsec

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 30 mai 2016, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 210 ani de exploatare industrială a apelor minerale naturale Borsec.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
  • Valoare nominală: 10 lei
  • Metal: argint
  • Titlu: 999‰
  • Formă: rotundă
  • Diametru: 37 mm
  • Greutate: 31,103 g
  • Calitate: proof
  • Cant: zimțat
Aversul monedei redă o reprezentare parțială a orașului Borsec, inscripţia „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” şi anul de emisiune „2016”.
Reversul monedei prezintă o imagine de epocă reprezentând un atelier de îmbuteliere a apei minerale, inscripţiile „EXPLOATAREA APELOR MINERALE NATURALE”, „BORSEC” şi anul evenimentului aniversat „1806”.
Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 200 monede din argint.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este 345,00 lei.
Monedele din argint dedicate împlinirii a 210 ani de exploatare industrială a apelor minerale naturale Borsec au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

joi, 26 mai 2016

Decouvertes monetaires du Complexe Museal "Iulian Antonescu" Bacau

Miercuri, 18 mai 2016,  la sediul Complexului Muzeal "Iulian Antonescu" din Bacau, a avut loc lansarea volumului VI.1 din lucrarea ampla care are ca scop editarea izvoarelor numismatice din colecţii publice şi private în seria Corpus Nummorum Moldaviae în parteneriat regional şi internaţional prin colaborarea cu specialişti de la Bucureşti şi Chişinău. Volumul, intitulat "Decouvertes monetaires  du Complexe Museal "Iulian Antonescu" Bacau" este dedicat descoperirilor monetare aflate in patrimoniul muzeului bacauan.  Ediderunt-ul acestui volum este dl Viorel M. Butnariu, cercetător ştiinţific gradul I de la Institutul de Istorie «A. D. Xenopol» al Academiei Române, Filiala Iaşi.

Celelalte volume ale monumentalei lucrari, utila si necesara pentru toti cercetatorii si pasionatii de numismatica, aparute pina in prezent sunt:

1.Corpus  Nummorum  Moldaviae–II. Monnaies et parures du Musée d’Histoire  de  la  Moldavie (éd.Viorel  M.  Butnariu) [cu  Ana  Boldureanu,  Costel  Chiriac,  Elena  Gherman,  Cătălin  Hriban, Adriana  Ioniuc,  Adriana  Moglan,  Iulia  Moldovan,  Eugen  Nicolae,  Şeiva  Sanie,  Carmen Ungureanu], Iaşi, Vasiliana, 2001, 174 p. [ISBN 973-8148-39-1].
2.Corpus  Nummorum  Moldaviae-III. Monnaies  et  parures  du  Musée  Départemental  „Ştefan  cel Mare”  de  Vaslui (éd.Viorel  M.  Butnariu) [cu  Ruxandra  Alaiba,  Costică  Asăvoaie,  Ana Boldureanu,  Laurenţiu  Chriac,  Lucian  Munteanu,  Gabriel  Talmaţchi,  Adiana  Ţibulcă,  Aurel Vîlcu], Iaşi, Panfilius, 2007, 168 p. [ISBN 978-973-7876-55-3].
3.Corpus  Nummorum  Moldaviae–IV. Monnaies et parrures du Musée Départemental de Botoșani (éd.Viorel  M.  Butnariu) [cu Ana Boldureanu, Adelaida Chiroşca, Virgil Mihailescu-Bîrliba, Rodica Popovici,  Eduard  Setnic,  Aurel  Vîlcu],  Editura  TERRA  DESIGN,  Gura  Humorului, 2010, 170 p. [ISBN 978-973-8914-37-7].
4.Tezaure  din  Moldova.  Secolele  XIV-XIX  (I) (ed. Viorel M. Butnariu) [cu Aurel Vîlcu], Ştef, Iaşi, 2013, 42 p. + XXIX pl. +CD) [ISBN: 978-606-575-346-4].
5.Corpus  Nummorum  Moldaviae-V.1Monnaies  et  parures  du  Musée  National  d'Etnographie  et d'Histoire Naturelle de Chișinău (éd. Viorel M. Butnariu), Chișinău; Bons Offices,2014, 196 p. + 179 pl. CD.
 Acest prim volum sase, aparut la editura Magic Print din Onesti ii are drept colaboratori, alaturi de Viorel M.Butnariu, pe Boldureanu Ana (Muzeul national de istorie a Moldovei-Chisinau),  Gabriel Custurea Muzeul National de istorie si arheologie din Constanta), Elena-Lacramioara Istina (Complexul Muzeal Iulian Antonescu Bacau), Delia Moisil (Muzeul National de istorie a Romaniei-Bucuresti), Cristiana Tataru (Muzeul National de istorie a Romaniei-Bucuresti0, Corina Toma (Muzeul Tarii Crisurilor-Oradea) si Aurel Vilcu (Institutul de Arheologie Vasile Parvan-Bucuresti). In volum sunt prezentate o serie de tezaure dar si descoperiri izolate de material numismatic. Printre tezaure amintim pe cele de la Cabesti (Podu Turcului), Oituz, Viisoara (Targu Trotus), Hertioana -Traian, Blagesti, Horgesti, Prajesti, Budesti, Tanacu (Vaslui), Magura, Stefan Cel Mare, Cleja etc. Tiparit pe o hartie velina, de buna calitate cu reproduceri vizibile, lucrarea este bogat ilustrata (167 planse) si completata cu o bibliografie consistenta. Nota bene, volumul este insotit de un CD continind plansele care pot fi vizualizate si marite corespunzator pentru o mai buna analiza a pieselor.
Nu in ultimul rand ii multumesc dnei Elena-Lacramioara Istina (din cadrul Complexului Muzeal "Iulian Antonescu" din Bacau) care ne-a semnalat si pus la dispozitie acest volum important pentru numismatica romaneasca.

vineri, 20 mai 2016

Targ la Zalau

Colecţionari din şapte judeţe – Neamţ, Mureş, Maramureş, Satu Mare, Bihor, Cluj şi Sălaj – se vor întâlni sâmbătă, 21 mai, la Zalău, în cadrul celei de-a cincea ediţii a Târgului Colecţionarilor, una dintre puţinele acţiuni de profil din ţară. Aceştia îşi vor expune colecţiile de cartofilie, filatelie, numismatică, filumenie şi medalistică la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, între orele 7:00 şi 14:00.
Potrivit organizatorilor, în cadrul târgului, cei interesaţi vor putea vinde, cumpăra sau face schimb de obiecte de colecţii.
Manifestarea este organizată de către Asociaţia Colecţionarilor din Sălaj, singura din România care editează Anuarul Colecţionarilor.

Targul colectionarilor de la Piatra Neamt


vineri, 13 mai 2016

200 de ani de la nașterea lui Constantin A. Rosetti

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 16 mai 2016, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur dedicată împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Constantin A. Rosetti.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
  • Valoare nominală: 100 lei
  • Metal: aur
  • Titlu: 900‰
  • Formă: rotunda
  • Diametru: 21 mm
  • Greutate: 6,452 g
  • Calitate: proof
  • Cant: zimțat
Aversul monedei redă un basorelief de pe soclul monumentului dedicat lui C.A. Rosetti, din București, evocând implicarea acestuia în înfăptuirea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „100 LEI“, stema României și anul de emisiune „2016“.
Reversul monedei prezintă portretul lui C.A. Rosetti, inscripția în arc de cerc „CONSTANTIN A. ROSETTI“ și anii între care a trăit „1816“, „1885“.
Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 250 monede din aur.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare este 1.625,00 lei.
Monedele din aur dedicate împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Constantin A. Rosetti au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

joi, 12 mai 2016

Medalie aniversară – 150 de ani de dinastie și 135 de ani de Regat al României.

Asociația Colecționarilor din Sălaj și Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei lansează azi medalia aniversară – 150 de ani de dinastie și 135 de ani de Regat al României. Medalia este realizată din argint 999/1000, cu diametrul de 50 mm și masa de 50 grame. Compoziția artistică, machetarea și confecționarea este opera numismatului și gravorului timişorean Octavian Dogariu. Tiraj total este de 108 exemplare (din care 40 de bucăți argint 999/1000, 55 bucăți cupru, 10 bucăți alamă și trei bucăți aluminiu). Medalia poartă pe avers efigiile acolate ale regilor Carol I și Mihai I, iar pe revers acvila cu cruce în cioc.

marți, 3 mai 2016

80 de ani de la inaugurarea Muzeului Național al Satului ,,Dimitrie Gusti”

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 3 mai 2016, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de monetărie cu tema 80 de ani de la inaugurarea Muzeului Național al Satului ,,Dimitrie Gusti” .
Setul de monetărie va conţine monedele româneşti aflate în circulaţie, respectiv 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani şi cele comemorative de 50 bani (Aurel Vlaicu, Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Vladislav I Vlaicu, 10 ani de la denominarea monedei naționale și Iancu de Hunedoara), precum şi o medalie din argint.
Caracteristicile medaliei din argint sunt următoarele:
  • Metal: argint
  • Titlu: 800‰
  • Formă: rotundă
  • Diametru: 28 mm
  • Greutate: 15,5 g
  • Calitate: proof
  • Cant: neted
Aversul prezintă o compoziție simbolizând modelul satului românesc reprezentat ca în sigla muzeului.
Reversul redă portretul și numele lui Dimitrie Gusti și anii între care a trăit „1880”, „1955”.
Setul de monetărie va fi prezentat sub formă de pliant, introdus într-un etui, piesele componente fiind încastrate în locaşuri speciale. Medalia din argint şi monedele care alcătuiesc setul sunt realizate în condiţii de calitate proof.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 seturi.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru setul de monetărie este de 260,00 lei.
Lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

duminică, 24 aprilie 2016

Falsificarea monedei in decursul diferitelor perioade istorice

Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită la următoarea întâlnire din cadrul conferinţelor de joi cu dr. Dan Pîrvulescu,pentru a afla despre Falsificarea monedei în decursul diferitelor perioade istorice, în data de 28 aprilie 2016, ora 19:00.
În decursul istoriei, fenomenul falsificării emisiunilor monetare are o pondere variabilă în structura circulaţiei monetare, în funcție de epocă, în cadrul fiecărui stat, regiune sau oraş. Falsurile monetare se disting în principal de emisiunile oficiale, stilistic şi prin diferenţe ponderale sau de titlu. Valoarea unei monede era dată de cantitatea de metal preţios pe care o conţinea. De obicei modul de realizare a unui fals a fost reprezentat de aplicarea unui strat subțire de metal prețios, aur sau argint peste o bucată de metal comun, cupru, plumb, fier sau staniu.
Joi, 28 aprilie 2016, vom aprofunda problema falsurilor monetare, o realitate socială şi economică indiferent de perioada istorică.
Conferinţa este strâns legată de expoziţia Falsuri Monetare. O scurtă istorie a falsificării monedei organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici, care poate fi vizitată la Palatul Suţu până la data de 29 mai 2016. În mod excepţional, după finalizarea conferinţei, va putea fi vizitată această expoziţie ce a constituit baza conferinţei de joi, 28 aprilie.
Dan Pîrvulescu este şeful Secţiei Istorie din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti precum şi coordonatorul Muzeului Dr. George Severeanu în cadrul căruia funcţionează Cabinetul Numismatic şi Medalistic. A obţinut titlul ştiinţific de Doctor în Istorie în cadrul Şcolii de Studii Avansate a Academiei Române, în urma susţinerii unei teze dedicată genezei monetăriei Ţării Româneşti, pe baza cercetării fondului medieval al emisiunilor monetare aparţinând colecţiei Maria şi dr. George Severeanu.
Din anul 2015 este redactorul şef al Revistei de Cercetări Arheologice şi Numismatice, publicaţie ştiinţifică periodică a Muzeului Municipiului Bucureşti.
Membru al Societăţii Numismatice Române şi arheolog înscris în Registrul Arheologilor atestaţi din România (Ministerul Culturii). A participat la numeroase programe naţionale şi internaţionale de cercetări arheologice sistematice, dar şi la cercetări arheologice preventive, supravegheri arheologice şi cercetări de suprafaţă pe teritoriul Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov.
Este coordonatorul mai multor expoziţii dedicate valorificării patrimoniului arheologic şi numismatic şi autor al mai multor contribuţii publicate în prestigioase reviste ştiinţifice.

marți, 19 aprilie 2016

CHEVALLIER - cronicarul foto al plaiurilor nemțene. Ocupatii pe Valea Bistritei

Pentru pasionatii de cartofilie si nu numai va recomandam volumul neobositului colectionar Sergiu Gabureac- CHEVALLIER - cronicarul foto al plaiurilor nemțene. Ocupatii pe Valea Bistritei. Albumul se poate viziona in format electronic pe pagina:



Albumul a fost recent lansat la Piatra Neamt la libraria Cetatea Doamnei. Imagini de la lansare se gasesc pe blogul autorului.
http://blogulluigabu.blogspot.ro/2016/04/lansare-la-poale-de-pietricica.html?spref=fb

Patrimoniul preindustrial si industrial in Romania (II)

Va anuntam acum trei saptamini ca a aparut cel de-al cincilea volum al monumentalei lucrari "Patrimoniul preindustrial si industrial in Romania" a profesorului si cercetatorului Volker Wollmann. Prin amabilitatea autorului  va putem pune la dispozitie cuprinsul acestei lucrari iar cei care doresc sa achizitioneze volumul vor trebui sa se adreseze Editurii Honterus din Sibiu (tel.0269/227766).
 Cuprins:
Construcţii şi instalaţii de utilitate publică
1. Fântâni publice - o categorie specială de monumente arhitectonice şi tehnice
1.1. Noţiuni introductive şi date istorice
1.2. Cele mai răspândite tipuri de fântâni reprezentând bunuri de patrimoniu preindustrial
1.2.1. Fântănile cu cumpănă
1.2.2. Fântânile cu vârtej (hecnă)
1.3. Fântâni în muzee de tehnică populară
1.3.1. Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
1.3.2. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra” Sibiu
1.3.3. Muzeul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” Cluj-Napoca
1.3.4. Fântâni amenajate în fortificaţii medievale şi legendele lor
1.4. Fântâni arteziene
1.5. Fântâni publice în Bucureşti
1.5.1. Repere chronologice
1.6. Fântâni publice reprezentative din alte localităţi
1.7. Fântâni şi izvoare publice în staţiuni de odihnă
1.8. Fântâni publice în mediul rural
1.8.1. „Revenicurile“ - o categorie specială de cişmele în regiunile de sud-vest ale României
2. Ceasuri publice în Bucureşti şi în alte oraşe ale României
2.1. Primele orologii documentate în Transilvania, Moldova şi Ţara Românească
2.1.1. Ceasuri pe construcţii publice în Bucureşti
2.1.2. Ceasuri publice în alte oraşe ale României
2.1.3. Ceasuri electrice instalate în spaţii publice din Bucureşti
3. Orologii din turnuri de biserică - bunuri de valoare excepţională de patrimoniu preindustrial şi industrial
3.1. Primele menţiuni documentare care atestă ceasornicari (orologieri) în Transilvania
3.2. Înlocuirea treptată a vechilor produse manufacturiere cu orologii construite în fabrici
3.3. Firme străine producătoare de orologii
3.4. Tipologia mecanismelor de mers (eşapamentelor de ceas)
3.5. Tipologia mecanismului semnalizării sonore
4. Orologii amplasate în turnuri de biserică (Catalog selectiv)
5. Cadrane solare – o categorie aparte de bunuri de patrimoniu preindustrial
5.1. Noţiuni introductive şi date istorice
5.2. Tipologia cadranelor solare
5.3. Cadrane solare pe construcţii publice
5.4. Cadrane solare pe şcoli şi grădiniţe
5.5. Cadrane solare pe conace şi case de patricieni
5.6. Cadrane solare pe case particulare
5.7. Cadrane solare pe mănăstiri
5.8. Cadrane solare pe biserici
5.9. Cadrane solare pe case parohiale
5.10. Pseudo-cadrane – Curiozităţi
5.11. Cadrane solare în muzee şi lapidarii
6. Observatoare şi planetarii
6.1. Primele observatoare astronomice de pe teritoriul României
6.1.1. Observatoarele astronomice de la Oradea şi Cluj
6.1.2. Observatorul astronomic (Specula) de la Alba Iulia
6.2. Observatoarele astronomice din epoca modernă de pe teritoriul României
 6.2.1. Observatoare astronomice şi planetarii publice
 6.2.1.1. Observatoarele astronomice din Iaşi
 6.2.1.2. Observatoarele astronomice din Bucureşti
 Observatorul Academiei „Constantin Bosianu”
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti
6.2.1.3. Observatoarele astronomice din Cluj
6.2.1.4. Observatorul astronomic cu planetariu din Timişoara
 6.2.1.5. Observatorul astronomic cu planetariu din Bacău
6.2.1.6. Observatorul astronomic cu planetariu din Bârlad
6.2.1.7. Planetariul din Baia Mare
6.2.1.8. Observatorul astronomic cu planetariu din Constanţa
 6.2.1.9. Observatorul astronomic cu planetariu din Galaţi
 6.2.1.10. Planetariul din Piteşti
 6.2.1.11. Observatorul astronomic cu planetariu din Suceava
 6.2.1.12. Planetariul din Craiova
 6.3.1. Observatoare astronomice şcolare
6.3.2. Observatoare astronomice particulare
7. Farurile pe teritoriul României ]şi importanţa lor ca monumente tehnice
7.1. Incursiune istorică
7.2. Farurile istorice pe Dunăre şi pe Litoralul Mării Negre
7.3. Farurile pentru navigaţie de pe litoralul romţnesc al Mării Negre
Bibliografie
Indice de localităţi

"Volker Wollmann este cel mai avizat istoric din România în ceea ce privește patrimoniul industrial, componentele, dispunerea teritorială și starea de conservare și protecţie a acestuia. Patrimoniul industrial are așadar, prin demersul civic și lucrările sale magistrale, pe cel mai competent cunoscător și ferventul său susţinător în ţară și în afara ei. Destinul profesional al lui Volker Wollmann a fost
marcat defi nitiv de muzeografi a tehnică încă în anii ’60 al secolului trecut și a anunţat de atunci
– în locul cel mai potrivit, la Reșiţa – un pionier la noi al arheologiei industriale. Cercetările și studi-
ile sale luminează o avuţie tehnică impresionantă, scot în evidenţă inventica, tradiţiile, abilităţile
și realizările prin mărturii preindustriale și industriale, puţine muzeifi cate, multe in situ. Pe toate
acestea istoricul le consideră fundament solid al dezvoltării societăţii moderne din România.
În sprijinul tezei sale, cercetătorul și muzeograful Volker Wollmann apelează la metodele arheolo-
giei și istoriei, studiind atent – prin colaborare cu tehnicieni – instalaţiile și artefactele, scrutează
documente istorice și le evaluează, își asociază lecturi epigrafi ce, dar și constatările etnografi lor,
geografi lor, geologilor.
În cele patru volume rezultate a luminat cauzele și factorii generatori ai diversităţii industriale,
ca și contextul favorizant al infl uenţelor benefi ce externe stimulatoare. Mai mult, privește patri-
moniul nostru ca parte a celui tehnic european, rezultat al inventicii native și al unui consistent
dialog.
Evaluator onest și corect, în cel de-al cincilea volum – prin temele tratate – Volker Wollmann
recomandă celor care sunt responsabili de dezvoltarea României tezaurul tehnic rezultat în lungi acumulări, ca factor cultural și economic ce așteapă să fi e valorificat."
Prof. univ. dr. Ioan Opriș