Interferente culturale: Alin Spanu-Falsuri de bani in Romania (1905-1947)

 Cercul Militar Național vă invită la o întâlnire de numismatică, cu deschidere spre istoria monetară, având ca temă „Falsuri de bani în România (1905–1947)”, eveniment ce propune analiza unor documente și studii de caz provenite din arhivele serviciilor de informații. Prezentarea va fi susținută de dr. Alin Spânu, istoric.
Întâlnirea este organizată de Cercul Numismatic „Mihai Eminescu”, din cadrul Cercului Militar Național, și va avea loc joi, 12 februarie 2026, la ora 17:15, în Sala „Eusebiu Ștefănescu” a Palatului Cercului Militar Național (Bd. Regina Elisabeta nr. 22).

 

Conferinta: Marturii din lumea colectionarilor filatelisti si numismati

 

22.01.2026, ora 17.00 - Ing. Alexandru Bartoc susține o conferință-eveniment dedicată unei vieți trăite sub semnul memoriei, istoriei și responsabilității culturale.

De la copilăria marcată de fascinația pentru aviație, la moștenirea familială legată de Crucea Eroilor de pe Caraiman, de la filatelia și numismatica practicate cu rigoare în perioada comunistă, până la inițierea unor proiecte culturale și patriotice de anvergură, conferința propune o incursiune lucidă și documentată în lumea colecționarului ca martor al istoriei.

Nu este o simplă prezentare de obiecte, ci o reflecție despre:
• marcă poștală și monedă ca document de stat
• colecționism ca act de memorie
• patriotism exprimat prin fapte, nu prin discurs

O conferință despre continuitate, rigoare și datoria de a transmite mai departe mărturii autentice.
Nu ratați acest eveniment!

Conferință: „Medici și medicină în medalistică”

Conferință: „Medici și medicină în medalistică”

13 noiembrie 2025, ora 17:00

Cercul Militar Național, Sala Ștefan cel Mare, București

Cum se reflectă medicina prin artă?

Profesorul univ. dr.Octavian Buda — medic psihiatru, istoric al medicinei și cercetător al simbolurilor culturale ale științei — ne invită într-o călătorie fascinantă prin lumea medalisticii.

De la portrete de savanți și simboluri medicale, la reprezentări alegorice ale vindecării și ale fragilității umane, conferința explorează felul în care arta medalistică devine oglinda medicinei: o artă care surprinde nu doar știința corpului, ci și istoria compasiunii, a rațiunii și a moralei medicale.

Așa cum apare în Observator Cultural, Octavian Buda îmbină „rigoarea cercetării germane cu spiritul francez al observației subtile”, oferind o perspectivă în care știința și estetica se întâlnesc firesc.

La Conferință veți descoperi:

• cum medaliile transformă medicina în simbol, memorie și artă;

• portrete de medici care au modelat conștiința epocilor;

• legătura dintre medicina legală, psihiatrie și reprezentarea vizuală a vindecării.

 

Conferința „Monumente bucureștene uitate ...” la Cercul Militar National

 

Conferința „Monumente bucureștene uitate ...”, lector colonel r. dr. Cristian SCARLAT, va fi organizată de Cercul Militar Național cu sprijinul Clubului Numismatic „Mihai Eminescu” și va avea loc joi, 16.05.2024, ora 17.15, la Sala Cinema a Palatului Cercului Militar National.

Latura profesională a lectorului, primul director al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (2004-2009), s-a îmbinat armonios cu preocupările sale ulterioare pentru salvarea monumentelor. Cristian Scarlat declara în urmă cu doi ani pentru b365.ro: „Azi la fel ca ieri și la fel ca alaltăieri ne paște acest pericol al patriotismului școlar, sforăitor, de protocol. Vorbele goale îndepărtează tinerii de istorie. Până la urmă, să fii patriot înseamnă să construiești ceva, să faci ceva bine pentru familia ta, pentru apropiații tăi, pentru comunitatea ta și astfel să faci ceva bine pentru binele țării”.

Este momentul unei noi dezbateri în cadrul Interferențelor Culturale, seria Colecții cu blazon, joi, 16.05.2024, ora 17.15!

Conferinta Nationala: Centenarul Constitutiei Romaniei Intregite

 

𝗔𝘂𝗿𝘂𝗹 𝗠𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗡𝗲𝗴𝗿𝗲. 𝗗𝗲 𝗹𝗮 𝘀𝘁𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗰𝗲𝗹 𝗠𝗮𝗿𝗲 𝗹𝗮 𝘀𝘁𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗟𝘆𝘀𝗶𝗺𝗮𝗰𝗵

𝗖𝗼𝗻𝗳𝗲𝗿𝗶𝗻𝘁̦𝗮 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹 𝗚𝗲𝗼𝗿𝗴𝗲 𝗦𝗲𝘃𝗲𝗿𝗲𝗮𝗻𝘂 | 𝗩𝗶𝗻𝗲𝗿𝗶, 𝟯𝟭 𝗺𝗮𝗿𝘁𝗶𝗲, 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟴.𝟬𝟬

Seria conferințelor organizate la Muzeul George Severeanu - Muzeul Municipiului București continuă cu o temă incitantă - „Aurul Mării Negre. De la staterii de tip Alexandru cel Mare la staterii de tip Lysimach“ - prezentată de dr. Emanuel Petac.

După ce în secolele epocii clasice (V-IV a.Chr.) emisiunile monetare din cetățile grecești vest-pontice fuseseră reprezentate de nominaluri de argint (drahme, dioboli, oboli sau chiar subdiviziuni ale acestora), fie ele din Istros, Kallatis, Mesembria sau Apollonia Pontica și doar extrem de rar și mai ales către jumătatea sec. IV de piese persane de aur (darici), ajunse acolo de regulă prin intermediul mercenarilor din armata persană, cucerirea macedoneană a Persiei avea să schimbe radical aspectul lucrurilor. Odată cu războaiele diadohilor pătrund în spațiul de la sudul și nordul Dunării de Jos primii stateri macedoneni de tip Alexandru cel Mare, prin intermediul mercenarilor traci sau geți servind în armatele competitorilor elenistici.

Cantități imense de monede de aur aveau să fie vizibile însă în spațiul vest-pontic mai ales către mijlocul sec. III, când marile regate elenistice (în speță Egiptul ptolemaic și Siria seleucidă) își dispută hegemonia asupra Mării Negre și moștenirea fostului regat al Traciei lui Lysimach prin intermediul aliaților din zonă. Marele război pentru stăpânirea Tomisului dintre Kallatis (și aliatele sale Istros, Odessos, Mesembria), susținut de Siria seleucidă respectiv Byzantionul susținut de Ptolemeii Egiptului, avea să conducă pe de o parte la emiterea de către cetățile vest-pontice a unui imens volum de stateri de tip Alexandru cel Mare, comparabil cu cantitatea de aur monetizat de Byzantion în forma staterilor de tip Lysimach.

Victoria finală a Byzantionului avea să atragă pe de o parte căderea dramatică a puterii Kallatisului, alinierea tuturor celorlalte cetăți la sistemul de alianțe al victoriosului Byzantion, dar și la un nou polis, și anume Tomisul, care emite acum, urmare a victoriei byzantiote, primele sale monede de aur. Acest aflux de metal prețios avea să se mențină de-a lungul sec. III a.Chr, câtă vreme a continuat lupta pentru hegemonie auspra regiunii dintre seleucizi și ptolemei. Ascensiunea Romei la finalul sec. III și începutul sec. II, urmată de căderea regatului Macedoniei, de respingerea Siriei din Europa și împingerea ei în spațiul asiatic, de izolarea Egiptului, avea să atragă și dispariția timp de peste un secol a aurului din Marea Neagră, ultima revenire fiind legată în prima jumătate a sec. I a.Chr. de războaiele mithridatice.

Accesul la eveniment se va face în baza unei rezervări prin email la adresa muzeul.severeanu@muzeulbucurestiului.ro până vineri 31 martie, ora 16.00, cu confirmare, în limita locurilor disponibile.

Mai multe informații despre acest eveniment și autorul prelegerii vă rugăm să citiți aici: https://fb.me/e/4eVRaOWgi

 

Insignele de 7 ani in uzul Armatei Romane

 Dragi colegi colectionari de insigne,
Ne face o deosebita placere sa va anuntam ca joi, 23 martie 2023, ora 17.15, va avea loc la Palatul Cercului Militar National conferinta: Insignele de 7 ani in uzul Armatei Romane.
Invitatatul „Interferentelor culturale” va fi de aceasta data muzeograful dr. Emil Boboescu, de la Muzeul Militar National Regele Ferdinand I. Va fi una dintre rarele conferinte care va aborda acest subiect si de aceea speram sa puteti participa.

 

Conferința "Secolul lui Iustinian la Dunărea de Jos și în Balcani. Povestea unui etalon monetar de sticlă de la Capidava" -sustinuta de Ioan Carol Opriș (Universitatea din București)

 

 

Muzeul Municipiului București vă invită la prima conferință pentru public, din cadrul proiectului intitulat “Conferințele muzeului Severeanu”, miercuri, 22 februarie 2023, ora 18.00, la Muzeul George Severeanu (str. Henri Coandă, nr. 26).

Conferința "Secolul lui Iustinian la Dunărea de Jos și în Balcani. Povestea unui etalon monetar de sticlă de la Capidava" va fi susținută de profesorul Ioan Carol Opriș (Universitatea din București).

Sistemul metrologic utilizat în epoca romană târzie și bizantină timpurie era unul duodecimal, având ca element de referință livra (litra), derivată din cea romană. Litra era așadar împărțită în 12 uncii, iar uncia (ounggia) în multiplii de scripulum. Litra era iarăși divizibilă în 72 solidi, potrivit legislației imperiale din secolul al IV-lea. Cât despre solidus, mai apoi sinonim cu nomisma, acesta devenise moneda etalon din aur încă din anul 309, sub Constantin cel Mare, pentru a rămâne formula de succes până târziu în epocă mediobizantină, în veacul al X-lea p.Chr. Greutatea sa teoretică acceptată de numismați era de 4,54 - 4,55g.
Elemente de legislație cumva lămuritoare se păstrează din scurta domnie a lulian Apostatul (preluate în Codex Theodosianus), când personaje oficiale (zygostatai) erau desemnate să realizeze cântărirea monedei în fiecare cetate; mai târziu, în timpul lui Iustinian (Novella 128/ caput XV, AD 545), aflăm despre noi reglementări metrologice și punerea lor în practică sub controlul prefecților pretoriului, a prefectului din Constantinopol, și a lui comes sacrarum largitionum.
Pe cale arheologică cunoaștem astăzi în tot bazinul Mediteranei, dar și la Dunărea de Jos numeroase balanțe din sec. V-VI p. Chr. pentru cântărit marfă și monedă, greutăți și alte etaloane, poansoane de autentificare a pieselor din prețios. Ne vom apleca în mod special asupra greutăților pentru cântărirea monedei. Trei materiale sunt în mod obișnuit folosite pentru realizarea greutăților întrebuințate la cântărirea mărfurilor și a monedei, în primul rând bronzul, apoi sticla și, mai rar, plumbul. Subiectul privilegiat în comunicarea noastră va fi însă cel al pieselor din sticlă (dénéral în limba franceză), utilizate ca exagia solidi (4,54 g), dar și pentru diviziunile acestuia, semissis (2,27 g) și tremissis (1,55 g). Mult mai rar, sunt cunoscute și greutăți mai mari, multipli de solidus.
Peste douăzeci de tipuri distincte ale acestor greutăți din sticlă grupate în alte opt categorii majore au putut fi departajate din punct de vedere iconografic și epigrafic. Cele care domină seria sunt fie din tipul ”box/ block monogram”, cele purtând monograme cruciforme, fie cu inscripții circulare, toate însoțind imaginea lui Hristos, busturi imperiale sau ale unor praefecti Urbis. Datarea acestor etaloane monetare romane din sticlă acoperă în linii mari secolul al VI-lea și prima jumătate a secolului al VII-lea, dar piese ”arabo-bizantine” mai sunt întâlnite și ulterior.
O asemenea piesă excepțională din a doua jumătate a veacului al VI-lea p. Chr. a fost descoperită și la Capidava, în urmă cu trei decenii, în porticul marelui horreum al cetății. Ea se găsește astăzi la Muzeul Național de Istorie a României. De la acest mic obiect discoidal din sticlă translucidă de culoare albastru închis, având doar 4,04 g, pornește întreaga noastră prezentare. Conferința se va concentra asupra contextului descoperirii, asupra datării piesei și interpretării monogramei care o decorează. Discuția va fi apoi extinsă, aplecându-se asupra celelalte piese cunoscute în Dobrogea, publicate sau doar semnalate la Păcuiul lui Soare, Ulmetum (Pantelimonul de Sus), Ibida (Slava Rusă) și Beroe (Piatra Frecăței). Nu vor fi uitate din vedere nici arhicunoscutul deneral de la Sucidava (Celei), în Oltenia, emis în 560-562, pe când eparchos tēs poleōs era Flavios Gerontios, nici balanța de bronz de la Dinogetia etalonată în numele aceluiași prefect al capitalei, ori celelalte balanțe pentru monedă și mărfuri de la Dunărea de Jos și din Balcani, în sfârșit greutățile din sticlă din Balcani și din Chersonul lui Iustinian. Nu în ultimul rând, vom încerca să surprindem măcar în parte semnificația acestor descoperiri, între activități comerciale curente, ori plăți și donativa către numeroasele trupe staționate în Balcani și la Dunărea de Jos.

Accesul la eveniment se va face în baza unei rezervări prin email la adresa muzeul.severeanu@muzeulbucurestiului.ro până miercuri 22 februarie, ora 16.00, cu confirmare din partea organizatorilor, în limita locurilor disponibile.

Preț bilet: 10 lei. Achiziționarea biletului se face la stand, înaintea începerii conferinței

(sursa:  https://www.facebook.com/events/600052178802767/?ref=newsfeed)

Interferențe Culturale - Colecții cu blazon la Cercul Militar National

Joi, 21 noiembrie 2019, ora 17.15, la Sala Ștefan cel Mare și Sfânt, va avea loc conferința cu tema: ″Colecții și colecționari numismați″, susținută de domnul colonel profesor dr. Gheorghe Cristache. Intrarea liberă, în limita locurilor disponibile.

 

Falsificarea monedei in decursul diferitelor perioade istorice

Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită la următoarea întâlnire din cadrul conferinţelor de joi cu dr. Dan Pîrvulescu,pentru a afla despre Falsificarea monedei în decursul diferitelor perioade istorice, în data de 28 aprilie 2016, ora 19:00.

În decursul istoriei, fenomenul falsificării emisiunilor monetare are o pondere variabilă în structura circulaţiei monetare, în funcție de epocă, în cadrul fiecărui stat, regiune sau oraş. Falsurile monetare se disting în principal de emisiunile oficiale, stilistic şi prin diferenţe ponderale sau de titlu. Valoarea unei monede era dată de cantitatea de metal preţios pe care o conţinea. De obicei modul de realizare a unui fals a fost reprezentat de aplicarea unui strat subțire de metal prețios, aur sau argint peste o bucată de metal comun, cupru, plumb, fier sau staniu.

Joi, 28 aprilie 2016, vom aprofunda problema falsurilor monetare, o realitate socială şi economică indiferent de perioada istorică.

Conferinţa este strâns legată de expoziţia Falsuri Monetare. O scurtă istorie a falsificării monedei organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici, care poate fi vizitată la Palatul Suţu până la data de 29 mai 2016. În mod excepţional, după finalizarea conferinţei, va putea fi vizitată această expoziţie ce a constituit baza conferinţei de joi, 28 aprilie.

Dan Pîrvulescu este şeful Secţiei Istorie din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti precum şi coordonatorul Muzeului Dr. George Severeanu în cadrul căruia funcţionează Cabinetul Numismatic şi Medalistic. A obţinut titlul ştiinţific de Doctor în Istorie în cadrul Şcolii de Studii Avansate a Academiei Române, în urma susţinerii unei teze dedicată genezei monetăriei Ţării Româneşti, pe baza cercetării fondului medieval al emisiunilor monetare aparţinând colecţiei Maria şi dr. George Severeanu.

Din anul 2015 este redactorul şef al Revistei de Cercetări Arheologice şi Numismatice, publicaţie ştiinţifică periodică a Muzeului Municipiului Bucureşti.

Membru al Societăţii Numismatice Române şi arheolog înscris în Registrul Arheologilor atestaţi din România (Ministerul Culturii). A participat la numeroase programe naţionale şi internaţionale de cercetări arheologice sistematice, dar şi la cercetări arheologice preventive, supravegheri arheologice şi cercetări de suprafaţă pe teritoriul Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov.

Este coordonatorul mai multor expoziţii dedicate valorificării patrimoniului arheologic şi numismatic şi autor al mai multor contribuţii publicate în prestigioase reviste ştiinţifice.