Brasov XCII

100 de ani de la constituirea Corpului de Aviație Român

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 31 august 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 100 de ani de la constituirea Corpului de Aviație Român.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: argint
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 37 mm
• Greutate: 31,103 g
• Calitate: proof
• Cant: zimţat

Aversul monedei prezintă două avioane de epocă, respectiv un aparat de tip Farman și unul de tip Blériot, valoarea nominală „10 LEI”, stema României, inscripţia „ROMANIA” şi anul de emisiune „2015”.

Reversul monedei redă un grup de militari ai Corpului de Aviaţie Român din perioada următoare constituirii acestuia, insigna de pilot militar instituită în 1915, inscripţiile „CONSTITUIREA CORPULUI DE AVIATIE ROMAN”, „100 ANI” şi „1915”, anul evenimentului aniversat.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 310,00 lei.

Monedele din argint dedicate împlinirii a 100 de ani de la constituirea Corpului de Aviație Român au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Targ la Brasov

Ferestre spre cer

Icoana de vatrã este una dintre cele mai vechi mărturii iconografice de credinţă ortodoxă ale neamului românesc. Tradiţia acestor icoane vine de la primii creştini din zona Carpaţilor, de pe vremea romanilor. În acele timpuri, din cauza prigoanelor, ţăranii ar fi avut obiceiul să ascundă o bucată de lemn în hornul casei, în aşa fel încât nimeni să nu o găsească, pe care era scrijelit chipul unui sfânt, ca semn sacru şi mărturie a faptului că acolo locuiau creştini.         Icoanele de vatră aveau rol de protecţie a caselor ţărăneşti şi erau lucrate de meşterii cruceri, cu scopul de a fi aşezate pe horn sau in interiorul acestuia, deoarece se credea că pe acolo puteau pătrunde duhurile rele.         Pentru ţăranul român, icoanele de vatră au reprezentat adevărate "zăvoare" împotriva spiritelor malefice.          Acest inestimabil tezaur spiritual autohton însumează în prezent mai puţin de 50 de exemplare originale, răspândite prin muzeele ţării şi prin colecţii particulare.         Icoanele de vatră au fost realizate şi au avut o prezenţă mai mare în gospodăriile ţărăneşti din sudul subcarpatic al ţării, în zone precum Oltenia, Argeş, Dolj, Gorj, Teleorman sau Prahova. Expozitia va putea fi vizitata la biblioteca din Onesti timp de o luna.

Muzeul Monetăriei Imperiale de la Oravița

"Întâmplările din viața Împăratului Franz I şi Împărătesei Augusta Carolina au umplut astăzi de poveste primul Muzeu al Monetăriei Imperiale deschis în Caraș-Severin.
Clădirile „încărcate” de istorie și de nostalgia unor vremuri neatinse de prezent au prins astăzi viață. Primul teatru din țară și prima farmacie, mai frumoase ca niciodată, au primit în rândul lor primul Muzeul al Monetăriei Imperiale. Inaugurarea a avut loc astăzi,(20 august 2015, n.n.) pe Strada 1 Decembrie, lângă Biblioteca Orășenească. Asta, pentru că la Ciclova Montană, care aparține de Oravița, s-a bătut monedă, în anul 1811.
Istoricul orăvițean Ionel Bota a afirmat că, în acest fel, a mai fost scrisă una din filele istoriei zonei, pentru că, prin extensie, monetăria, oficial, se numea Monetăria Imperială.
„Era o ordonanță Imperială prin care se decidea, pentru că la monetăria din Selmecbanya nu mai exista resursă de cupru și pentru că la Ciclova Montană resursele erau importante, mai ales conținutul resursei era propice, s-a hotărât ridicarea unei monetării, pentru moneda ieftină, din Imperiu, adică de aramă, categoriile fiind argintul și florinii de aur. În acest fel, orașul Oravița, care la vremea aceea era un habitat extrem de important, intră sub un control și sub un interes mai direct al Vienei și pe această temă”, a explicat prof. dr. Ionel Bota.
Întâmplarea face ca la inaugurarea monetăriei, în anul 1811, când se bate prima din cele patru valori monetare, primarul orașului să fie Ion Constantin, același care încă mai e primar și în 1817, când s-a inaugurat primul teatru din țară, azi, Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oravița. În același an are loc în oraș și vizita Împăratului Franz I şi a Împărătesei Augusta Carolina.
Sigur că lucrurile pe care vrem să le expunem sunt mult mai multe, iar în momentul în care vom avea o siguranță corectă și girul unei protecții instituționalizate, atunci,lumea va vedea în vitrinele sigilate lucruri și mai importante, printre care moneda de circulație în Imperiu, nu doar aceea de aramă. Deocamdată, însă, noi vrem să arătăm cum habitatul Oraviței, și prin baterea monedei la Bănăria de la Ciclova, cum se numea în graiul popular, e parte din Europa Centrală, Mitteleuropa”, susține istoricul Ionel Bota.
Ceea ce s-a întâmplat astăzi, la Oravița, reprezintă începutul concretizării proiectului pe care administrația locală dorește să îl dedice împlinirii celor 200 de ani de existență a edificiului teatrului, în anul 2017.  În total, primăria are în plan deschiderea a 17 secții ale centrului cultural orăvițean, cu statut independent de muzeu.
„Cred că se poate vorbi de o economie a turismului, plecând și de la astfel de lucruri. Unul dintre exemplele cele mai elocvente este teatrul din Oravița, care atrage anual foarte mulți turiști din întreaga Europă. Noi le reamintim localnicilor colecționari că pot dona monede  acestui muzeu”, a precizat Ionel Bota.
„În timp, toate aceste muzee vor avea impact asupra turismului din oraș, partea hotelieră și de servicii, și implicit asupra oamenilor”, a declarat, cu acest prilej, primarul orașului Oravița, Dumitru Ursu."

( http://expressdebanat.ro/foto-afla-povestea-inedita-a-monetariei-imperiale-de-la-oravita/#.VdnhoUZNTXg.facebook)

Targ de arta si antichitati la Tg Mures

Expo Antichitati Timisoara

"Stimate doamne, stimaţi domni
Salba Târgurilor de Antichităţi şi Handmade, de pe strada Mărăşeşti, reîncepe in acest sezon, cu ediţia 94, în perioada 24-27 august, între orele 9:00-20:00. Organizatorii, EXPO TIMIŞOARA INTERNAŢIONAL şi STAR EXPO vin în întâmpinarea, atât a firmelor expozante dar mai ales a numeroşilor vizitatori, cu o ofertă specifică de produse tip antichităţi şi foarte diverse, tip handmade, care la preţuri absolut rezonabile, pot intra în posesia pasionaţilor de obiecte vechi sau se pot constitui în cadouri, care să bucure sufletele tuturor."

Responsabil proiect,

Ing. Culea Vladimir, tel. 0741/700-148

Ziua Muzeului Brailei

    

 

Ziua Muzeului Brăilei „Carol I” - duminică, 23 august, ora 11.00, la Muzeul Brăilei „Carol I” - Galeria de Artă „Gheorghe Naum” (Piaţa Traian, nr. 3, intrarea prin strada Galați)
La 23 August 1881, Decretul Regal 2134, semnat de Regele Carol I, la Sinaia, consacra întemeierea Muzeului Brăilei „Carol I” ca muzeu ştiinţific. Astfel, 23 August a devenit Ziua Muzeului Brăilei „Carol I”. 

Program:
- Vernisajul expoziției MEDALII ȘI PLACHETE EMISE DE MUZEUL BRĂILEI „CAROL I” și lansarea medaliei REGELE FERDINAND I, ÎNTREGITORUL ROMÂNIEI, 150 DE ANI DE LA NAȘTERE (1865-2015);
- Lansare de carte: "10 Mai / Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944)", Culegere de documente din Arhivele Societăţii Române de Radiodifuziune, Editura Casa Radio Bucureşti - Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, Brăila, 2015. Prezintă: Maria-Denise Theodoru;
- Conferință: "Receptarea lui Panait Istrati în Peninsula Iberică: lumea catalană". Prezintă: Xavier Montoliu Pauli;
- Deschiderea oficială a Simpozionului Internațional de Sculptură Monumentală „Nicăpetre”, Brăila, 2015, ediția I.
Coordonatorul evenimentului: prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”.

Falsuri Monetare. O scurtă istorie a falsificării monedei

Expoziţia „Falsuri Monetare. O scurtă istorie a falsificării monedei" va fi deschisă, în perioada 12 august 2014 – 29 mai 2016, la Palatul Suţu. Vernisajul va avea loc miercuri, 12 august, de la ora 19.
Expunerea prilejuieşte o întâlnire a publicului bucureştean şi nu numai, cu un patrimoniu valoros provenit din colecţia „Maria şi dr. George Severeanu", colecţia Numismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti precum şi din colecţia Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici". Prin combinarea materialelor ilustrative şi a pieselor din colecţiile amintite, expoziţia îşi propune să sugereze o scurtă istorie a falsificării emisiunilor monetare, începând din antichitate şi ajungând în anul 1947, informează reprezentanţii muzeului.
În decursul istoriei, fenomenul falsificării emisiunilor monetare are o pondere variabilă în structura circulaţiei monetare, în funcție de epocă, în cadrul fiecărui stat, regiune sau oraş. Falsurile monetare se disting în principal de emisiunile oficiale, stilistic şi prin diferenţe ponderale sau de titlu.
Cu problema falsurilor monetare s-a confruntat întreaga societate indiferent de perioada istorică, pe de o parte din cauza unei manipulări a valorii, chiar de către autorităţi în scopul obţinerii unor importante surse de venit prin scăderea titlului metalului preţios sau a greutăţii, fie din cauza unor ateliere clandestine.
Expoziţia este organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici" şi este deschisă la Palatul Suţu (b-dul. I.C. Brătianu, nr. 2, sector 3), în perioada 12 august 2014 – 29 mai 2016. 

140 de ani de la punerea pietrei de temelie a Castelului Peleș din Sinaia.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 7 august 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) şi o monedă din argint dedicate împlinirii a 140 de ani de la punerea pietrei de temelie a Castelului Peleș din Sinaia.

Caracteristicile tehnice ale monedelor din set (din aur, din argint şi din tombac cuprat) sunt următoarele:

Valoare nominală	100 lei	10 lei	1 leu
Metal	aur	argint	tombac cuprat
Titlu	900‰	999‰	-
Formă	rotundă	rotundă	rotundă
Diametru	21 mm	37 mm	37 mm
Greutate	6,452 g	31,103 g	23,5 g
Calitate	proof	proof	proof
Cant	zimţat	zimţat	zimţat

Aversul monedei din aur redă imaginea Castelului Peleș, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „100 LEI“, stema României și anul de emisiune „2015“.
Aversul monedei din argint redă imaginea Castelului Peleș, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „10 LEI“, stema României și anul de emisiune „2015“.
Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea Castelului Peleș, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „1 LEU“, stema României și anul de emisiune „2015“.
Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat), prezintă statuia regelui Carol I amplasată în fața Castelului Peleș, inscripţia în arc de cerc „CASTELUL PELES“ și anul punerii pietrei de temelie „1875“.
Caracteristicile tehnice şi descrierea monedei din argint sunt similare celor aferente monedei din argint care intră în componenţa setului de trei monede.
Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent.
Seturile de monede şi monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de:
150 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat);
250 monede din argint.
Preţurile de vânzare sunt:
1.950,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare;
330,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare.

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate împlinirii a 140 de ani de la punerea pietrei de temelie a Castelului Peleș din Sinaia au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede şi a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Bancnota de 10 bani 1917

În perioada 3-31 august 2015, Exponatul lunii august la Muzeul Municipal Dej îl constituie Bancnota de 10 bani, emisă în anul 1917, aceasta fiind bancnota cu cea mai mică valoare cunoscută vreodată în lume. Alături de „bancnota vedetă”, expoziţia mai găzduieşte o serie de bancnote din perioada 1917-1989, realizând astfel şi un incurs în istoria monetară a ţării noastre.
În timpul Primul Război Mondial și la sfârșitul conflagrației mondiale leul românesc a cunoscut o inflație galopantă datorită distrugerii economiei românești în timpul războiului și a preschimbării banilor străini (coroane austro-ungare, ruble rusești) din teritoriile unificate cu patria mamă precum și a banilor de ocupație, emiși de armata germană.
În această perioadă dificilă regele Ferdinand I a emis, în anul 1917, bancnota de 10 bani, cea mai mică bancnotă din lume, cu care se cumpărau aproximativ 250 g de pâine. Bancnota a intrat în Cartea Recordurilor, având dimensiunile de 27,5 mm x 38 mm, era colorată în verde şi portocaliu, având tipărite anul de emisie şi numele țării „România“. Pe avers este imprimat chipul lui regelui Ferdinand I al României, iar pe revers, stema României cu deviza regală „Nihil Sine Deo”. Tipărirea acestei bancnote de 10 bani este și astăzi un paradox pentru specialişti, având în vedere uriaşa inflaţie din România anului 1917. Bancnota reprezintă o curiozitate numismatică și un unicat mondial care poate fi văzută în muzeul dejean ca obiect al lunii august 2015.
Prezentarea exponatului şi deschiderea expoziţiei va avea loc la muzeu luni, 3 august 2015, la ora 10,00.

Efigii pe medalii romanesti-voivozi, domnitori si regi

 

 Clubul numismatic "Mihai Eminescu" din cadrul Cercului Militar Naţional a organizat un simpozion numismatic şi o expoziţie cu tema „Efigii pe medalii româneşti – voievozi, domnitori şi regi”, în cadrul Muzeului Municipal Curtea de Argeş, în perioada 30 iunie – 1 iulie 2015.

Manifestarea a avut loc in avanpremierea Festivalului Medieval si a fost un bun prilej de dialog pentru pasionatii de profil. La manifestare s-au inscris peste 25 de participanti din 15 localitati cum ar fi Alexandria, Bacau, Barlad, Botosani, Brasov, Bucuresti, Buzau, Craiova, Iasi, Petrosani, Rm. Valcea, Sibiu, Salaj si nu in ultimul rand Curtea de Arges.
Colectionarii si amatorii au putut sa patrunda in tainele numismaticii prin intermediul pieselor dedicate conducatorilor din perioada medievala, dar si moderna. De asemenea, in cadrul intalnirii de astazi s-a lansat si volumul „Fiii Argesului si Muscelului, Membri ai Academiei Romane, al autorului Cristache Gheorghe.

Noi piese de patrimoniu recuperate din Germania

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistenţă judiciară internaţională din Munchen, Republica Federală Germania, mai multe loturi de podoabe dacice, din argint, unele fiind aurite, precum şi o monedă din aur, stater de tip pseudo-Lysimach, reprezentând părţi din tezaurele sustrase de o grupare infracţională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi puse în urmărire prin INTERPOL.

Tezaurele au format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la două case de licitaţii din München.

La 20 iulie 2015, loturile de podoabe şi monede au fost predate reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din München, iar la 21 iulie au fost depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
”Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, mai multe tezaure care formează obiectul aceleiaşi cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.”, precizează reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Conform experţilor: „toate artefactele studiate, în număr de 25, sunt obiecte de podoabă din argint – fibule, inele, colane, lanţuri centură, pandantive – iar falerele sunt din argint aurit. Toate piesele sunt autentice şi specifice geto- dacilor din secolele II a.Chr – I p. Chr., iar provenienţa lor este din Transilvania, mai precis din arealul de sud-vest al acesteia, din apropierea Sarmizegetusei Regia. Majoritatea pieselor prezintă depuneri de pământ şi oxid de fier, ceea ce ar constitui o probă a faptului că au fost scoase din pământ şi se aflau în conexiune arheologică cu obiecte din diverse materiale – fier, lut ars, os. Piesele analizate aparţin cu siguranţă unor tezaure care au fost dezmembrate de către descoperitor. Obiectele expertizate aparţin Patrimoniului Cultural Naţional, şi trebuie incluse în categoria Tezaur”.

Operaţiunea, desfăşurată în conformitate cu Convenţia privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din 29 mai 2000 şi Directiva 93/7/CEE a Consiliului din 15 martie 1993, privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, reprezintă o continuare a demersurilor judiciare, fiind cea de a treia operațiune de repatriere de la importante case de licitaţii din Germania, a unor piese aparținând Patrimoniului Cultural al României.

Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul I.G.P.R., Direcţia de Investigaţii Criminale, precum şi ofiţeri specialişti din cadrul Inspectoratele de Poliţie ale Judeţelor Alba şi Hunedoara.

Informaţii şi imagini preluate de pe: http://ziarulunirea.ro/foto-o-moneda-din-aur-si-24-de-podoabe-dacice-din-argint-furate-de-la-sarmizegetusa-au-fost-recuperate-de-la-o-casa-de-licitatii-din-germania-335183/

Targ de antichitati la Timisoara

 

EXPOTIMIŞOARA INTERNAŢIONAL anunţă publicul pasionat de lucruri antice, că luna lui cuptor 2015 este intâmpinată cu Târgul de Antichităţi, ediţia 93 care va avea loc în perioada 24 - 26 iulie.
Zeci de colecţionari de frumos vin la parterul IULIUS MALL - la o nouă întâlnire cu pasionaţii obiectelor cu istorie. De vineri până duminică inclusiv, vizitatorii vor putea admira şi achiziţiona: bijuterii, argintărie, ceasuri, numismatică, filatelie, porţelanuri, tablouri, statuete şi multe altele.
Rămas ca evenimentul numarul 1, în acest domeniu, din această zonă a ţării, vor participa în jur de 37 de standuri, fiind prezenţi unii dintre cei mai prestigioşi anticari din zona de vest, nord-vest şi sud-vest.

150 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I

Incepând cu data de 15 iulie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) şi o monedă din argint dedicate împlinirii a 150 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I.

Caracteristicile tehnice ale monedelor din set (din aur, din argint şi din tombac cuprat) sunt următoarele:

Valoare nominală	100 lei	10 lei	1 leu
Metal	aur	argint	tombac cuprat
Titlu	900‰	999‰	-
Formă	rotundă	rotundă	rotundă
Diametru	21 mm	37 mm	37 mm
Greutate	6,452 g	31,103 g	23,5 g
Calitate	proof	proof	proof
Cant	zimţat	zimţat	zimţat
Avers
Revers

Aversul monedei din aur redă imaginea ansamblului Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2015”.

Aversul monedei din argint redă imaginea ansamblului Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2015”.

Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea ansamblului Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2015”.

Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat), prezintă portretul regelui Ferdinand I, anii între care a trăit „1865”, „1927” și inscripțiile în arc de cerc „FERDINAND I” și „REGE AL ROMANIEI”.

Caracteristicile tehnice şi descrierea monedei din argint sunt similare celor aferente monedei din argint care intră în componenţa setului de trei monede.

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent.

Seturile de monede şi monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de:

• 150 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat);
• 250 monede din argint.

Preţurile de vânzare sunt:

• 1.950,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare;
• 330,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare.

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate împlinirii a 150 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede şi a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=10436

Noi piese adăugate tezaurului istoric al României

Muzeul Naţional de Istorie a României şi-a îmbogăţit colecţiile, zilele acestea, cu încă două monede dacice de tip Koson, din aur. Monedele au fost recuperare de autorităţile române în strânsă colaborare cu autorităţile polone şi fac obiectul unei anchete derulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul braconajului arheologic din zona Sarmizegetusa Regia (Munţii Orăştiei, jud. Hunedoara).

Cele două monede au fost restituite de autorităţile judiciare polone către autorităţile române, fără compensaţie, una fiind recuperată de la o casă de licitaţii din Varşovia, iar alta, de la o persoană fizică din oraşul polonez Poznań.

Mulţumirile noastre se îndreaptă către autorităţile polone şi române care au cooperat în vederea recuperării pieselor de patrimoniu. Mulţumim, de asemenea, funcţionarilor din cadrul Ministerului Culturii şi experţilor muzeului.

Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, 1.026 monede de aur de tip Koson, 256 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 38 monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 3663 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2015.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

În 2014 au fost recuperate din Italia, două loturi de monede din aur dacice alcătuite din stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

În martie 2015 au fost, de asemenea, recuperate trei astfel de monede, cu sprijinul autorităţilor belgiene, organizându-se şi o ceremonie de restituire a acestora, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în prezenţa E.S. Philippe Beke, Ambasador al Belgiei în România.

Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe date despre istoria politică, viaţa economică, socială, arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.

Sursa informaţiilor: http://www.mnir.ro/index.php/recuperarea-a-doua-monede-dacice-din-aur-de-tip-koson/

Comorilor carpilor

Monedele Statului Islamic

10 ani de la denominarea monedei naționale

Incepând cu data de 1 iulie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circulație o monedă din alamă, cu caracter comemorativ, dedicată împlinirii a 10 ani de la denominarea monedei naționale.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Valoare nominală: 50 bani;
Metal: alamă Cu80Zn15Ni5;
Titlu: -
Formă: rotundă;
Diametru: 23,75 mm;
Greutate: 6,1 grame;
Grosime la chenar: 1,9 mm;
Calitate: necirculată;
Cant: inscripţionat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluţă între cele două cuvinte.


Aversul monedei redă inscripția „ROMANIA”, anul de emisiune „2015”, stema României și valoarea nominală „50 BANI”, iar în plan secund, în spatele valorii nominale și al stemei, textul inscripționat continuu, pe 5 rânduri, „BNR50”.


Reversul monedei prezintă Palatul Vechi al Băncii Naționale a României, inscripțiile „10 ANI”, „DENOMINAREA MONEDEI NATIONALE” și „2005” - anul denominării.
Tirajul pentru această emisiune este de 1 000 000 monede.
Monedele de circulaţie cu caracter comemorativ, cu valoare nominală de 50 bani, vor avea aceleaşi caracteristici tehnice cu monedele aflate în prezent în circulaţie la cupiura de 50 bani şi vor circula în paralel cu acestea.
Punerea în circulaţie a monedelor din alamă cu caracter comemorativ, dedicate împlinirii a 10 ani de la denominarea monedei naționale se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României cu ocazia efectuării plăţilor în numerar către instituţiile de credit/Trezoreria Statului.

Medaliile si insemnele Organizatiei Pionierilor si Soimilor Patriei

O noua aparitie editoriala pt iubitorii insigne, medalii/decoratii cu tematica pioniereasca: "Medaliile si insemnele Organizatiei Pionierilor si Soimilor Patriei",autor Radu Tabara

Catalogul trateaza medaliile si plachetele (37 in numeroase variante) realizate din diverse materiale, ecusoanele (58), steagurile, diversele uniforme purtate de copii si cadre. Tangential este abordata problema diplomelor si fanioanelor. De asemenea, sunt prezentate 19 insigne noi precum si variante noi ale unor insigne care au facut obiectul lucrarii anterioare.

Lucratea este format B5 (similar celei precedente) are 226 pagini, toate imaginile sunt color, pe hartie lucioasa.

Pretul unui exemplar este 70 lei.

Date contact: radutabara@yahoo.com

Targul colectionarilor la Piatra-Neamt

Expozitie de medalii Mihai Eminescu

 

Joi, 11 iunie 2015, între orele 15:00 - 18:00, va avea loc la Palatul Parlamentului, Sala de expoziţii Constantin Brâncuşi, vernisajul Salonului Naţional Mihai Eminescu în cadrul căruia se va desfăşura Expoziţia Naţională de medalii, insigne, plachete, filatelie, cartofilie, carte veche, grafică, pictură şi alte materiale dedicate, de-a lungul timpului, lui Mihai Eminescu, poetul nostru naţional.
Manifestarea este organizată de Camera Deputaţilor - Centrul Internaţional de Conferinţe, Direcţia de Marketing, în colaborare cu Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne Mihai Eminescu, din cadrul Societăţii Numismatice Române, cu ocazia comemorării a 126 de ani de la trecerea în eternitate a Luceafărului poeziei româneşti, a celui mai mare patriot român, Mihai EMINESCU.
La această manifestare sunt invitaţi să participe un număr însemnat de colecţionari, pasionaţi de Eminescu, din Bucureşti şi din întreaga ţară. Un frumos program artistic se va desfăşura în cadrul vernisajului unde se va recita şi cânta din opera lui Mihai Eminescu.

Moneda dedicata Irinei Constantziu-Vlassopol

Incepând cu data de 8 iunie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 115 ani de la nașterea Irinei Constantziu – Vlassopol.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Valoare nominală: 10 lei
Metal: argint
Titlu: 999‰
Formă: rotundă
Diametru: 37 mm
Greutate: 31,103 g
Calitate: proof
Cant: zimţat




Aversul monedei prezintă cargoul „Inginer N. Vlassopol” pe care a navigat Irina Constantziu-Vlassopol și o reprezentare parțială a planiglobului, inscripţia „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2015” şi valoarea nominală „10 LEI”.


Reversul monedei redă portretul Irinei Constantziu-Vlassopol și inscripția circulară „IRINA CONSTANTZIU-VLASSOPOL - 115 ANI DE LA NASTERE”.
Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 320,00 lei/buc.
Monedele din argint dedicate împlinirii a 115 ani de la nașterea Irinei Constantziu – Vlassopol au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Cine a fost Irina Constantziu Vlassopol?
Irina Constanziu-Vlassopol (n. 19 iunie 1900, Iași – d. 1979, București), a fost prima femeie ofițer din Marina Comercială Română.

Fiica generaluluiMihail Constanziu (comandantul Diviziei 2 Cavalerie, Iași), a făcut cursurile primare și gimnaziale prin diferitele garnizoane prin care a trecut cu tatăl său. A lucrat o vreme la o întreprindere forestieră și apoi la o sucursală a Băncii Marmorosch-Blanck. S-a căsătorit cu Spiridon Vlassopol, ofițer în rezervă al Marinei Militare Române.
La 18 februarie 1930, căpitănia portului Brăila i-a eliberat livretul de marinar cu nr. 270 și îl convinge pe soțul ei să închirieze de la Serviciul Militar Român cargoul Oituz de 5.400 tone.
A deținut postul de ofițer maritim III, ocupându-se de aprovizionarea cu alimente, evidența cheltuielilor, a conturilor și navlurilor, pe navele Dacia, Oituz (1930 – 1932). Pe cargoul Inginer N. Vlassopol, alături de soțul ei, a navigat în Marea Mediterană, Marea Nordului, Marea Baltică și a traversat Oceanul Atlantic ajungând până în porturile Buenos Aires, Rosario, Montevideo. Și-a dovedit pe deplin abilitățile de lup de mare într-o furtună din strâmtoarea Messina, când salvează nava de la naufragiu.
Divorțează în anul 1936, soțul plecând cu cele două nave deținute în străinatate unde le înmatriculează sub pavilion Panama. La 15 august 1937, de Ziua Marinei Române, Irina Constanziu-Vlassopol a fost decorată de Regele Carol al II-lea „pentru dragostea cu care a îmbrățișat marea”, cu Medalia maritimă, clasa III.
După schimbarea regimului politic, a avut de suferit de pe urma originii sale „burgheze”, neputându-se angaja decât ca femeie de serviciu. A continuat să corespondeze cu Muzeul Marinei Române din Constanța, căruia i-a încredințat memoriile și fotografiile personale. Irina Constanziu-Vlassopo moare în 1979, la București.