Cel de al XX-lea volum al periodicului Cercetări Arheologice este rezultatul preocupărilor profesionale și eforturilor din ultima perioadă, ale colectivului de arheologi ai instituţiei. Tematica volumului este diversă, acoperind un interval cronologic foarte larg de la preistorie până la evul mediu.
Volumul include, prin rapoartele de cercetare arheologică preventivă, studiile arheologice sau pluridisciplinare şi cele privind istoria arheologiei din România, informaţii extrem de utile şi interesante nu numai pentru specialişti ci şi pentru toţi cei interesaţi de aceste subiecte.
Atrag atenţia excepţionalele rezultate ale cercetărilor din situl hallstattian de la Tărtăria – Podu Tărtărieisau cele complexe, pluridisciplinare, din tell-ul de la Vânătorii Mici – Momâia. Alături de acestea, sunt aduse în atenţia cititorilor situri, epoci şi fenomene istorice, dar şi date privind relaţiile dintre diversele comunităţi umane, comerţul, obiceiuri şi comportamente.
Informaţii puţin cunoscute sau chiar ignorate din istoria cercetărilor arheologice din România, dar foarte interesante, completează unele capitole ale unei viitoare și necesare istorii a arheologiei româneşti din perspectiva unora dintre personajele ce au participat la diverse evenimente şi ale căror opinii văd abia acum lumina tiparului.
Volumul Arheozoologia neo-neoliticului de pe Valea Teleormanului, avându-l ca autor pe dr. Adrian Bălăşescu, reprezintă cea de-a XIV-a apariție din seria Cercetări Pluridisciplinare a Muzeului Național de Istorie a României. Autorul, dr. Adrian Bălăşescu, cercetător științific în cadrul instituției amintite, propune o analiză insolităși originală pentru istoriografia arheozoologică românească, respectiv un studiu de caz al văii Teleormanului, din perspectiva speciilor animale crescute și vânate de către comunitățile umane, de-a lungul a aproape 2500 de ani (6200-3700 a. Chr). Volumul va fi prezentat de domnul dr. Dragomir Popovici, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Național de Istorie a României.
Atrag atenţia excepţionalele rezultate ale cercetărilor din situl hallstattian de la Tărtăria – Podu Tărtărieisau cele complexe, pluridisciplinare, din tell-ul de la Vânătorii Mici – Momâia. Alături de acestea, sunt aduse în atenţia cititorilor situri, epoci şi fenomene istorice, dar şi date privind relaţiile dintre diversele comunităţi umane, comerţul, obiceiuri şi comportamente.
Informaţii puţin cunoscute sau chiar ignorate din istoria cercetărilor arheologice din România, dar foarte interesante, completează unele capitole ale unei viitoare și necesare istorii a arheologiei româneşti din perspectiva unora dintre personajele ce au participat la diverse evenimente şi ale căror opinii văd abia acum lumina tiparului.
Volumul Arheozoologia neo-neoliticului de pe Valea Teleormanului, avându-l ca autor pe dr. Adrian Bălăşescu, reprezintă cea de-a XIV-a apariție din seria Cercetări Pluridisciplinare a Muzeului Național de Istorie a României. Autorul, dr. Adrian Bălăşescu, cercetător științific în cadrul instituției amintite, propune o analiză insolităși originală pentru istoriografia arheozoologică românească, respectiv un studiu de caz al văii Teleormanului, din perspectiva speciilor animale crescute și vânate de către comunitățile umane, de-a lungul a aproape 2500 de ani (6200-3700 a. Chr). Volumul va fi prezentat de domnul dr. Dragomir Popovici, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Național de Istorie a României.
Descoperirile arheologice de pe Valea Teleormanului realizate în ultimii 20 de ani reprezintă un model de cercetare inter- şi pluridisciplinară a preistoriei locale. Colecţiile mari de resturi faunistice descoperite în siturile arheologice de pe Valea Teleormanului ce aparțin perioadei neo-neolitice, reprezintă o sursă de informații importantă despre economia animalieră și strategiile de subzistență specifice comunităților umane din timpul culturilor Precriş, Starčevo-Criş, Dudeşti, Vădastra, Boian şi Gumelniţa.
Acest valoros studiu interdisciplinar a permis, pentru prima oară în arheologia românească, surprinderea evoluţiei comunităţilor umane în ceea ce priveste paleoeconomia animalieră pe un areal destul de restrâns, reprezentat de valea unui mic râu. Rezultatele obținute în urma acestui studiu au fost comparate cu alte analize arheozoologice din arealul geografic al Munteniei, dar şi cu cele din zonele învecinate, încercându-se o integrare a lor în arii geografice şi culturale mult mai mari şi care depăşesc uneori graniţele actuale ale României. Astfel, se reușeste într-un mod original prezentarea unei panorame complexe a evoluţiei economiei animaliere de-a lungul unei perioade de timp semnificative.
Acest demers științific urmează, firesc, precedentelor volume cu subiecte arheozoologice publicate în aceeași serie monografică a Muzeului Național de Istorie a României, marcând o evoluţie matură a modului în care diversele rezultate ale cercetărilor arheologice pot şi trebuie fructificate. Volumul a fost realizat în cadrul proiectului de cercetare exploratorie Idei – PN-II-ID-PCE-2011-3-1015.
Cartea Instituţii ecleziastice şi sentiment religios în Ţara Românească şi Moldova (secolul al XVI-lea), având ca autor pe dr. Irina Ene, aparţine unui gen de preocupări istoriografice mai noi, fiind scrisă de un tânăr reprezentant al cercetării trecutului ţării noastre. Cartea va fi prezentată de prof. univ. dr. Tudor Teoteoi.
Tema lucrării de faţă cuprinde o problematică vastă, două ţări româneşti şi un secol de analiză, al XVI-lea, unul complex şi plin de transformări structurale şi de esenţă care compun noua mentalitate despre lume. Conturarea unor portrete de oameni pioși ai secolului al XVI-lea, laici și mireni, din cadrul elitelor, a necesitat în preambul o ordonare scolastică, prin prezentarea cadrului socio–politic, axat în special pe evoluţia instituţională a Bisericii Creştine, apoi Creştin–Ortodoxe, dar şi a situaţiei politice propriu-zise, specifice secolului analizat.
Dacă Ţările Române dăduseră măsura potenţialului lor militar în perioada anterioară, dar cu notabile prelungiri şi în veacul al XVI-lea, în acest din urmă veac ele au dat şi „măsura pietăţii religioase”, fapt reiterat altminteri în lucrare. Lucrarea este rezultatul unei cercetări mai vechi finalizate cu obținerea titlului de doctor, cu mențiunea că unele capitole au suferit modificări de structură.Rod al unui efort considerabil de documentare, dincolo de aspectul analitic, lucrarea emite judecăţi şi idei nu numai valoroase, ci şi cu caracter de noutate, cu privire la unitatea moldo-munteană ca bază a unităţii religioase, ierarhia medievală ca fundament al imitaţiei unor atitudini, fapte sau gesturi, rolul domniei în acest context, calităţile domnului „bun” faţă de cel „rău”.
Studiul viitor al numeroaselor aspecte ce ţin de sentimentul religios al societăţii româneşti din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea va fi însă considerabil facilitat de contribuţia de faţă, chiar dacă pentru îndelungatul nostru amurg medieval sporesc în proporţie geometrică sursele, de la limbajul actelor de cancelarie ori al genurilor literaturii istorice sau religioase, precum predosloviile ori cărţile populare, până la testamente, inclusiv cele monahale. Ne referim la veritabila revoluţie ce se întrevede de pe acum în imensul dosar la a cărui deschidere cartea de faţă întreprinde şi ea un veritabil pionierat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu