marți, 28 martie 2023
𝗔𝘂𝗿𝘂𝗹 𝗠𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗡𝗲𝗴𝗿𝗲. 𝗗𝗲 𝗹𝗮 𝘀𝘁𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗰𝗲𝗹 𝗠𝗮𝗿𝗲 𝗹𝗮 𝘀𝘁𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗟𝘆𝘀𝗶𝗺𝗮𝗰𝗵
joi, 16 decembrie 2021
Moneda: 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri
In conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 20 decembrie 2021, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Caracteristici tehnice | Monedă |
---|---|
Metal/Valoare nominală | Aur/100 lei |
Titlu | 900‰ |
Formă | rotundă |
Diametru | 21 mm |
Greutate | 6,452 g |
Cant | zimțat |
Calitate | proof |
Avers | |
Revers |
Aversul monedei redă clădirea Teatrului Național din Iași, la începutul secolului al XX-lea, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, anul de emisiune „2021”, stema României și valoarea nominală „100 LEI”.
Reversul monedei prezintă portretul, numele și semnătura lui Vasile Alecsandri și anii între care a trăit acesta „1821” și „1890”.
Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 5.000 piese.
Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 2.300,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare.
Monedele din aur cu tema 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.
luni, 26 iulie 2021
200 de ani de la nașterea lui Ion C. Brătianu
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 2 august 2021, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 200 de ani de la nașterea lui Ion C. Brătianu.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Caracteristici tehnice | Monedă |
---|---|
Metal/Valoare nominală | Aur/500 lei |
Titlu | 999‰ |
Formă | rotundă |
Diametru | 35 mm |
Greutate | 31,103 g |
Cant | neted |
Calitate | proof |
Avers | |
Revers |
Aversul monedei redă monumentul dedicat lui Ion C. Brătianu, din București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „500 LEI”, stema României și anul de emisiune „2021”.
Reversul monedei prezintă portretul lui Ion C. Brătianu, inscripția în arc de cerc „ION C. BRATIANU” și anii între care acesta a trăit „1821” și „1891”.
Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese.
Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 11.300,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare.
Monedele din aur cu tema 200 de ani de la nașterea lui Ion C. Brătianu au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.
vineri, 29 ianuarie 2021
9,36 milioane dolari pentru o moneda de aur
Aceasta este cea mai scumpa moneda din lume. Pe 21 ianuarie 2021 aceasta s-a vandut la casa de licitatii Heritage din SUA la un pret ametitor: 9,36 milioane dolari. Este vorba despre o moneda de aur, un Brasher doubloon din 1787. Mai multe despre moneda cu pricina si de ce costa atit de mult puteti afla pe:
marți, 25 februarie 2020
Moneda cu tema "Istoria aurului - Obiecte de orfevrărie romană târzie descoperite la Carsium"
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
- valoare nominală: 10 lei;
- metal: aur;
- titlu: 999‰;
- formă: rotundă;
- diametru: 13,92 mm;
- greutate: 1,224 g;
- calitate: proof;
- cant: zimțat.
Aversul monedei prezintă o fibulă și un inel din aur din inventarul de obiecte de orfevrărie romană târzie de la Carsium (Hârșova), inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2020” și stema României.
Reversul monedei prezintă bijuterii din aur din inventarul de obiecte de orfevrărie romană târzie descoperit la Carsium (Hârșova) și inscripțiile în arc de cerc „ISTORIA AURULUI – ORFEVRARIE ROMANA TARZIE” și ,,CARSIUM”.
Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 1.000 monede din aur.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare este de 480,00 lei.
Monedele din aur cu tema Istoria aurului - Obiecte de orfevrărie romană târzie descoperite la Carsium, au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
miercuri, 5 februarie 2020
Exponatul lunii la muzeul din Galati: stateri din aur de tip Alexandru şi Lysimach
Muzeul de Istorie ”Paul Păltănea” Galați reia proiectul care s-a bucurat de mare succes în rândul publicului:”Exponatul lunii”. Astfel, începând de astăzi, vă propunem spre vizitare exponatul lunii februarie 2020. Este vorba despre lotul de monede din aur, emise în monetăriile din orașele antice Callatis, Byzantion, Odessos, Pella și Chalcedon. ”Micul tezaur”, expus în Secția Lapidarium a instituției muzeale, cuprinde 12 piese monetare care datează din sec. IV-III a.Chr.
”Muzeul de Istorie ”Paul Păltănea” Galaţi deţine în patrimoniul său stateri din aur de tip Alexandru şi Lysimach, emişi în secolele IV-III a.Chr. Monedele au intrat în colecţiile muzeului prin achiziţie. Un lot de 12 stateri, ce provine din tezaurul de la Dăeni, a fost inventariat, în registrul general al muzeului gălăţean, în anul 1957. Din tezaurul de la Dăeni, jud. Tulcea, descoperit în anul 1956, în colecţiile publice din România au ajuns, prin intermediul autorităţilor, 107 exemplare: la Muzeul Naţional de Antichităţi (azi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”) - 75 exemplare, transferate după 1970 la Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste România (azi Muzeul Naţional de Istorie a României); la Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române - 18 ex., la care se adaugă cele 12 piese aflate la Muzeul de Istorie ”Paul Păltănea” Galați. Două exemplare recuperate ulterior se găsesc în prezent la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Din cei 12 stateri aflaţi în colecţia instituţiei noastre, cinci sunt de tip Alexandru emise în monetăriile din orașele antice Callatis, Odessos, iar şapte sunt de tip Lysimach, ce au fost realizați în atelierele monetare din Byzantion, Pella, Callatis, Chalcedon”. (Muzeograf Costel Ilie)
Piesele de numismatică pot fi admirate de public la sediul Muzeului de Istorie ”Paul Păltănea” Galați, Secția „Lapidarium”,str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2 bis (vizavi de Bisetica Greacă), în perioada 05.02-01.03.2020, între orele 09.00-17.00, în intervalul săptămânal miercuri-duminică.
joi, 17 octombrie 2019
Vizita la Palatul BNR
Obiectivul său fundamental îl reprezintă asigurarea și menținerea stabilității prețurilor (conform Statutului). Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Băncile centrale susțin politica economică a statului, respectiv a bugetului guvernamental, mai ales în acoperirea deficitelor bugetare.
Datorită puterii de a crea monedă fără acoperire (ex. aur), banca centrală poate influența rata dobânzilor, economia devenind una de tip intervenționist/centralizată, nu una de piață liberă/capitalistă unde cel mai important „preț”, prețul banilor, este stabilit de cerere și ofertă.
Banca Națională a României a fost înființată în virtutea legii, pe 17 aprilie 1880, cu un capital inițial de 30 milioane lei, din care 10 milioane capital de stat, restul de 20 milioane fiind capital proprietate privată.A fost investită cu privilegiul de a emite bancnote acceptate în tranzacții, privilegiu extins de mai multe ori.
BNR este a 13-a bancă centrală înființată în lume, fiind înființată înaintea băncii centrale a Japoniei sau a sistemului Rezervei Federale din SUA. Până în 1948 instituția a fost una privată, controlată cu mână de fier de către acționarii care, nu o dată, au sfidat guvernul, însă se poate afirma ca deși de jure era o instituție privată, de facto era una de stat. Atât în perioada privată cât și în cea de stat (după 1948), banca națională a executat directivele executivului, pe timp de pace (politicile economice) cât și pe timp de război.
După Primul Război Mondial, banca, și-a pierdut tezaurul metalic. Guvernul României de la acea vreme a luat decizia de a trimite rezervele la Moscova, caz cunoscut sub numele de Tezaurul României, Rusia nemaireturnând tezaurul.
Principalele atribuții ale BNR sunt:
- elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
- autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit,
- promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;
- emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
- stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
- administrarea rezervelor internaționale ale României.
Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda națională este Leu românesc, iar subdiviziunea acestuia, banul.
Palatul Băncii Naționale, clădirea veche a Băncii Națională a României, a fost realizat de Albert Galleron împreună cu Cassien Bernard, amândoi foști elevi ai lui Charles Garnier, realizatorul celebrei Opéra Garnier, cunoscută și ca Opera din Paris.”
Preluând terenul ocupat de un han în secolul al XVII-lea, construcția palatului BNR arată dimensiunea economică survenită în anul 1880 și orientarea spre cultura europeană. Modernizarea urbană a fost ghidată de arhitecți formați la École de Beaux Arts din Paris. Astfel, prin așezarea sa în zona istorică, BNR a încurajat formarea districtului financiar. Arhitectura aparține Renașterii înalte franceze, ca fațadă avem un statuar de foarte bună calitate aceleași detalii continuă în interior, prin holul central și scările monumentale pană la etajul principal. Pictura murală a fost realizată de G. D. Mirea, Nicolae Grigorescu (1894) și Eugen Voinescu (1893). Conceput pentru o piață mare, palatul este însă înconjurat de străzi înguste, văzut doar din perspective tangențiale de-a lungul străzilor laterale.
luni, 25 februarie 2019
Lansare de carte: Aur pentru zei
Cu acest prilej publicul va avea ocazia unei veritabile călătorii în timp, în urmă cu 3800 de ani până în Epoca Bronzului. În cadrul manifestării vor fi prezentate cercetările arheologice desfăşurate la Bistriţa „Dealul Târgului” şi un excepţional vas de aur descoperit în perimetrul acestei aşezări străvechi. Toate acestea constituie noi dovezi istorice capabile să completeze o pagină glorioasă, necunoscută, din istoria milenară a Bistriţei.
Vă aşteptăm cu drag!
marți, 27 decembrie 2016
Istoria aurului – Buzduganul regelui Ferdinand I
- Valoare nominală: 10 lei
- Metal: aur
- Titlu: 999‰
- Formă: rotundă
- Diametru: 13,92 mm
- Greutate: 1,224 g
- Calitate: proof
- Cant: zimțat
vineri, 18 decembrie 2015
Istoria aurului – Coroana reginei Maria
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
- Valoare nominală: 10 lei
- Metal: aur
- Titlu: 999‰
- Formă: rotundă
- Diametru: 13,92 mm
- Greutate: 1,224 g
- Calitate: proof
- Cant: zimţat
Reversul monedei prezintă portretul reginei Maria purtând pe cap coroana din aur şi inscripția în arc de cerc „COROANA REGINEI MARIA“.
Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare, este de 330,00 lei/buc.
Monedele din aur cu tema Istoria aurului – Coroana reginei Maria au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
joi, 19 martie 2015
Expoziția Aurul și argintul antic al României la Târgu Mureș
joi, 6 martie 2014
Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente
Evenimentul va avea loc miercuri, 12 martie 2014, cu începere de la ora 11.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul. Accesul specialiștilor și al publicului, precum și al reprezentanților mass-media se va face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei. Intrarea la eveniment este gratuită.
În cadrul conferinţei vor fi susţinute două comunicări ce prezintă demersuri de cercetare și propuneri de interpretare și de integrare în discursul istoric al rezultatelor unor investigații interdisciplinare, astfel:
– Argintul antic în spațiul extracarpatic: pumnalul de la Poduri, tezaurul de la Perșinari, discul de tip Vălčitrăn din județul Dolj, mormântul princiar de la Agighiol, susţinută de domnul dr. Bogdan Constantinescu, cercetător ştiinţific principal în cadrul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”.
– Aurul și argintul dacic în lumina analizelor atomice și nucleare, susţinută de domnul dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României
Problema aurului și argintului din care au fost lucrate artefactele descoperite pe teritoriul României reprezintă o temă care i-a preocupat adesea pe geologi, istorici și arheologi de-a lungul ultimelor două secole. Cu toate acestea, putem considera că suntem de abia la începutul înțelegerii marilor procese economice, tehnologice, politice și ideologice care au marcat exploatarea și prelucrarea metalelor prețioase din România din preistorie și până în epoca modernă. Extraordinarul progres tehnologic din ultima jumătate de secol, ca și noul climat politic din România și țările din jur au făcut posibile atât crearea unor echipe multidisciplinare, specializate pe cercetarea aurului și argintului vechi, cât și accesul la marile colecții de arheologie și geologie, care păstrează piese de aur și de argint realizate de vechii locuitori ai spațiului românesc din mileniul al V-lea a.Chr. până în pragul epocii medievale, la arhivele istorice, precum și la posibilitatea de a analiza rapid și relativ ieftin, cantități mari de eșantioane de minereuri de aur și argint, de aur primar și aluvionar, dar și piese finite din metale prețioase.
Aplicarea unor tehnici analitice, iniţial dezvoltate în domeniul ştiinţelor materialelor (tehnici bazate în principal pe fenomene fizice şi chimice), în studiul obiectelor de artă şi arheologice oferă istoricilor şi arheologilor informaţii cantitative care pot fi de folos în înţelegerea societăţilor din vechime.
Condițiile de acces pentru participarea la conferința publică „Dincolo de strălucirea aparentă – Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente” sunt următoarele:
• accesul specialiștilor se face pe baza invitației transmise de către muzeu;
• accesul reprezentanților mass-media se face exclusiv pe bază de acreditare, prin completarea formularului disponibil pe site-ul www.mnir.ro care va fi transmis ulterior cu datele complete, semnat în clar şi scanat, pe adresa de e-mail a Secţiei Relaţii cu Publicul – pr.mnir@gmail.com, până marţi, 11 martie, ora 12.00. Este permisă acreditarea a maxim două persoane de la aceeaşi publicaţie (reporter şi fotograf/cameraman).
• publicul interesat să participe la eveniment este rugat să se înscrie pe adresa de e-mail inscrierimnir@gmail.com. Locurile sunt limitate, accesul fiind gratuit."
( articol preluat de pe http://www.mnir.ro/index.php/dincolo-de-stralucirea-aparenta-vechiul-aur-si-argint-al-romaniei-din-perspectiva-unor-cercetari-recente/ )
vineri, 2 iulie 2010
Aurul-intre vis si realitate
joi, 1 aprilie 2010
Aurul şi argintul Daciei în pre- şi protoistorie
Universităţii Bucureşti) un colocviu stiintific intitulat "Aurul si argintul daciei in pre- si protoistorie".
Prezentam mai jos titlurile lucrarilor care vor fi prezentate in cadrul acestei reuniuni, care va cuprinde două secţiuni succesive dedicate Preistoriei şi, respectiv Epocii geto-dacice, precum şi o masă rotundă privind problemele specifice ale patrimoniului în discuţie.
I.Preistoria (moderatori prof. dr. Alexandru Vulpe, membru al Academiei Române și dr. Bogdan Constantinescu)
1.-Dr. Bogdan Constantinescu, Cătălina Păuna, Daniela Stan (IFIN): Provenienta aurului din spatiul românesc în Preistorie - metodica analizelor, surse interne si externe, circulatia artefactelor
2.-Prof. dr. Gh. Udubaşa, membru corespondent al Academiei Române, conf.dr. Sorin Udubaşa (Univ. Bucureşti): Zăcăminte principale de aur şi argint în România
3.-Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu (MNIR), dr.Roxana Bugoi, dr. Bogdan Constantinescu, Catalina Păuna, Daniela Stan, (IFIN), Gh. Niculescu, Migdonia Georgescu, Mihai Florea (MNIR), Alexandra Târlea (Universitatea Bucuresti): Investigatii asupra aurului preistoric din România. 1886-2010.
4.-Meda Toderaş (IAB): Piesele de aur de la Pietrele
5.-Dr. Anca Diana Popescu (IAB), Dr. Bogdan Constantinescu, Cătălina Păuna, Daniela Stan (IFIN): Obiecte de argint din epoca bronzului
6.-Roxana Munteanu, dr. Gh. Dumitroaia (Muzeul Piatra Neamţ): Pumnalul de argint de la Poduri, jud. Bacău
7.-Alexandra Ţârlea (Universitatea Bucureşti), Mihai Florea, Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu (MNIR): Tezaurul de la Turnu Măgurele, jud. Teleorman: câteva consideraţii pe marginea analizelor XRF
II. Epoca geto-dacică (moderatori prof. dr. Mircea Babeş si dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu)
1.-Prof. dr. C.C. Petolescu (IAB): Aurul Daciei în lumina izvoarelor scrise
2.-Prof. dr. Mircea Babeş (IAB): Aurul Daciei în lumina arheologiei
3.-Dr. Bogdan Constantinescu, Cătălina Păuna, Daniela Stan, dr. Roxana Bugoi, dr. Viorel Cojocaru (IFIN): Provenienta aurului si argintului din spatiul românesc în epoca geto-dacică - surse, metalurgie, circulatie "transfrontalieră"
4. Dr. E. Oberländer-Târnoveanu, Gh. Niculescu, Migdonia Georgescu (MNIR), dr. Roxana Bugoi (IFIN): Aurul si argintul dacic în lumina analizelor de fluorescentă de raze X
5.-Dr. Dragoş Măndescu (Muz. Jud. Piteşti): Fibulele de schemă tracică din argint
6.-Conf. dr. Tudor Arnăut (Universitatea de Stat, Chişinău): Depozitul de piese de argint de la Stolniceni, rn. Hânceşti
7.-Dr. Aurel Vîlcu (IAB), dr. Bogdan Constantinescu, dr. Roxana Bugoi, Cătălina Păuna (IFIN): Rezultate ale analizelor compoziţionale asupra monedelor de aur. De la staterii macedoneni la emisiunile de tip Koson (sec. IV-I a.Chr).
8.- Theodor Isvoranu (IAB): Observatii recente prilejuite de analize XRF asupra compozitiei metalului unor monede din Dacia preromana
III. 17.30-19.00. Masa rotundă: Aurul şi argintul Daciei – victime ale braconajului şi ale incuriei administrative. Ce este de făcut ? (moderator dr. Eugen Nicolae)
Invitati speciali dr. Augustin Lazăr, procuror-general adjunct (Alba Iulia), Aurel Condruz, comisar-sef (Inspectoratul General al Politiei Române), dr. Mircea Angelescu, consilier (Ministerul Culturii si al Patrimoniului National)
Eveniment este sustinut de Asociatia arheologică ”Vasile Pârvan”, Bucuresti.