marți, 20 septembrie 2011
O colectie inedita
http://www.adevarul.ro/actualitate/web-bani-copac-padure-noroc_0_556144467.html
marți, 13 septembrie 2011
Cultura Cucuteni, redescoperită în porumbul de pe dealul Fulgeriş
http://www.evenimentul.ro/articol/cultura-cucuteni-redescoperita-in-porumbul-de-pe-dealul-fulgeris.html
O dovada ca pamantul tarii ascunde inca multe surprize. Bani sa fie si... arheologi cu vocatie si pasiune si deschisi la a utiliza cele mai noi tehnici de detectie.
Simpozion de Numismatică la Chisinau
Iata mai jos titlurile comunicarilor ce se vor prezenta (multumim pe aceasta cale dlui Aurel Vilcu pentru informatiile puse la dispozitie):
2.Aurel VÎLCU (Bucureşti), Raisa TABUICĂ (Chişinău),La diffusion des statères d’or grecs au Bas Danube à la fin du IVe siècle à la lumière des trésors trouvés à Lărguţa (Rép. de Moldavie) et Gâldău (Roumanie)
3.Theodor ISVORANU (Bucureşti),Monede din epoca romană imperială descoperite în Basarabia centrală. Observaţii asupra compoziţiei unor piese analizate prin fluorescenţă de raze X
4.Sergiu MUSTEAŢĂ (Chişinău),Ponderea monedei bizantine atestate în regiunile carpato-nistrene după monetării
5.Eugen NICOLAE (Bucureşti), Câteva consideraţii privind monedele tătăreşti de cupru descoperite în Basarabia
6.Nikolay ALEKSEIENKO (Paris-Sevastopol),Monetary circulation in Genoese Cembalo (14th-15th cc.) and Ottoman Balaklava (1475-1783)
7.Lilia DERGACIOVA (Chişinău),Un tezaur de monedă moldovenească din secolul al XV-lea găsit în împrejurimile oraşului Simferopol (Crimea, Ucraina).
8.Ana BOLDUREANU, Octavian MUNTEANU (Chişinău), Monede medievale din secolul al XV-lea descoperite la Horodca Mică, raionul Ialoveni
9.Monica DEJAN (Suceava),Un tezaur de monede moldoveneşti de la începutul secolului XVI descoperit recent în apropiere de Suceava
10.Andrei KRIVENKO (Tiraspol),Aspri otomani de la Selim I din tezaurul descoperit la Bugeac
11.Lilia ZABOLOTNAIA (Chişinău),Dreptul femeilor la administrarea banilor şi cumpărarea imobilului (secolele XV-XVII)
12.Alexandr OGUY (Cernăuţi),Descoperiri monetare recente din sec. XVII din Bucovina de Nord
13.Svetlana REABŢEVA (Chişinău),Coroane şi diademe în decorul preţios al icoanelor medievale
14.Irina OZERYANSKAYA (Odessa),Insignia stars of Grigory Potemkin in Odessa Local History Museum
15.Irina KORPUSOVA, Tatiana KOKORZITZKAJA (Odesa), Circulaţia monetară în Odesa în perioada 1941-1944
16.Adelaida CHIROŞCA (Chişinău),Medalioane cu chipul Maicii Domnului din colecţia Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei
17.Liliana CONDRATICOVA (Chişinău),Articole de bijuterii pentru bărbaţi: istorie şi tendinţe artistice
18.Nadejda TIMOSHINA (Ivanovo, Russia),Ivanovo-Voznesensk State Department Store's Trade Orders
19.Dan ILIE (Bucureşti),Din începuturile Monetăriei Statului din Bucureşti
20.Irina Goncearova (Chişinău),Colecţia de piese numismatice intrată în patrimonial Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei de la Visteria de Stat a Rep. Moldova.
Asteptam cu interes publicarea acestor comunicari intr-un volum la care sa avem acces si noi amatorii de numismatica.
miercuri, 17 august 2011
Targ de antichitati la Bacau
marți, 16 august 2011
Al XII-lea Simpozion de Numismatica la Chisinau
Dl. Aurel Vilcu ne informeaza pe blogul domniei sale ca in perioada 15-17 septembrie 2011 se va desfasura la Chisinau cel de-al XII-lea Simpozion de Numismatica. Manifestare intrata deja in traditie, la simpozioanele de numismatica organizate la Chisinau participa specialisti din R. Moldova si Romania dar si din tarile vecine. Organizator este Muzeul Naţional de Arheologie si Istorie a Moldovei în colaborare cu Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti.
marți, 9 august 2011
Tezaurul de la Uzum Baiir
Tezaurul se poate vedea la Muzeul de Istorie si Arheologie din Tulcea situat in parcul Monumentul Independentei. Pentru cei din Moldova care merg spre mare prin Dobrogea este o ocazie de a vizita muzeul ce nu trebuie ratata. Eu nu am ratat-o.
sâmbătă, 2 iulie 2011
Cetatea Histria in imagini
Prima imagine infatiseaza cladirea muzeului. ruinele termelor
Basilica episcopala-sec.VI p.Chr.
joi, 9 iunie 2011
Site nou de ordine si medalii
Alaturi de piese romanesti veti gasi si o serie de ordine, brevete si ribonuri din alte tari europene.
Uram succes autorului in actiunea intreprinsa si in completarea colectiei.
marți, 7 iunie 2011
Cetatea Enisala
Ruinele fortăreţei medievale Yeni-Sale (Enisala, Enişala, Heraclee sau Heraclia) se află la 2km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domină zona lacurilor Razim şi Babadag.
Istoria cetăţii şi a aşezării din apropiere este ilustrată şi de denumirile pe care aceasta le-a avut: de la Vicus Novus, care se traduce Satul Nou, la Novoe Selo, pe care turcii l-au preluat în limba lor rezultând Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuală a satului Enisala.
Cetatea este situată într-un complex arheologic cu numeroase vestigii din epoca neolitică până în evul mediu. Cercetările arheologice au fost începute în anul 1939 şi au continuat, cu mici întreruperi, în perioada anilor 1970-1998. Locuirii medievale îi corespund două niveluri de locuire. Primul, anterior construirii fortificaţiei, a fost datat pe baza materialului arheologic la sfârşitul secolului al XIII-lea – începutul secolului al XIV-lea. Cel de al doilea nivel corespunde perioadei ridicării zidurilor.
Cetatea a fost construită în scop militar, defensiv şi de supraveghere a drumurilor de pe apă şi de pe uscat, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării. Pe baza tehnicilor constructive, a materialului arheologic şi a realităţilor istorice s-a emis ipoteza că singurii interesaţi de ridicarea unei cetăţi situată în cadrul sistemului de fortificaţii din nordul Dobrogei, cu orientare spre mare, pentru controlarea traficului naval, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani câştigate din comerţ şi care erau deţinătorii monopolului navigaţiei pe Marea Neagră.
Cetatea Yeni-Sale are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozităţile masivului de calcar jurasic pe care este amplasată.
Zidurile de incintă, turnurile şi bastioanele cetăţii, parţial conservate şi restaurate, se păstrează în cea mai mare parte pe o înălţime de 5 – 10m. Atrage atenţia, ca element arhitectonic deosebit, bastionul porţii principale, de origine orientală, cu arcadă dublă, întâlnită frecvent în evul mediu şi utilizată de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanică dar şi în Ţările Române la Cetatea Neamţului, biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş şi la bisericile moldoveneşti ctitorite de Ştefan cel Mare.
Fortificaţia de la Enisala a făcut parte din lanţul de colonii genoveze care îngloba oraşele de la Gurile Dunării.
Între 1397 – 1418, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, cetatea a făcut parte din sistemul defensiv al Ţării Româneşti. După cucerirea Dobrogei de către turci la 1419/1420 aici a fost instalată o garnizoană militară otomană.
Ulterior, datorită înaintării stăpânirii turceşti dincolo de Gurile Dunării, până la Cetatea Albă şi Chilia (1484) şi ca urmare a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razelm de Marea Neagră, cetatea a fost abandonată. În secolul al XVI-lea aceasta nu mai corespundea intereselor strategice şi economice turceşti (otomane).
Materialele descoperite în urma cercetărilor arheologice şi mai ales monedele bizantine, genoveze, tătărăşti, moldovene, muntene sau turceşti atestă rolul militar, politic, administrativ şi economic pe care l-a îndeplinit cetatea.
Daca aveti drum prin zona, nu ezitati sa vizitati cetatea Enisala. Cu siguranta nu veti regreta. Peisajele pe care le puteti admira din interiorul cetatii sunt admirabile, desi un sentiment de singuratate, pustietate te va incerca si iti va da frisoane.
Anul international al chimiei
Avers: compoziţie care redă un fragment din tabelul periodic al elementelor, câteva recipiente de laborator, reprezentarea unei molecule şi un microscop; în partea superioară, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „10 LEI“ şi stema României.
Revers: portretul chimistului român Costin Neniţescu şi inscripţia în arc de cerc „COSTIN NENITESCU“; sub portret, sigla Anului Internaţional al Chimiei 2011; în dreapta, anul aniversar „2011“ şi o compoziţie care sugerează un experiment, simbolul atomului şi formulele a doi compuşi chimici sintetizaţi de Costin Neniţescu; la exterior, inscripţia în arc de cerc „ANUL INTERNATIONAL AL CHIMIEI“.
Pentru a vedea imaginea monedei accesati site-ul BNR unde veti gasi niste fotografii foarte, foarte mici.
Iata citeva date despre celebrul chimist roman Costin Nenitescu (n. 15 iulie 1902, Bucureşti; d. 29 iulie 1970, Buşteni). A fost fiul lui Dimitrie S. Neniţescu, doctor în drept şi ştiinţe politice, avocat, secretar general al Ministerului de Interne, director al Băncii Naţionale Române, deputat, fruntaş al Partidului Conservator şi ministru al Industriei şi Comerţului (1910-1912). După ce absolvă liceul în Bucureşti, la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, începe în 1920 studiul chimiei la ETH - Zurich, fiind profund impresionat de cursurile lui Debye şi Staudinger. E fascinat de lucrările lui Hans Fischer şi se mută în 1922 în München unde îşi termină studiile în 1925 cu doctoratul condus de Hans Fischer, mentorul său ştiinţific. În timpul pregătirii tezei de doctorat realizează, fară a colabora cu Fischer, o sinteză originală a indolului. Era unul din elevii preferaţi a lui Fischer.La începutul carierei are o cameră de lucru de câţiva metri patraţi, unde porneşte cu entuziasm la crearea unui laborator.
Se întoarce in ţara, unde între anii 1925 şi 1935 este profesor la Universitatea din Bucureşti şi predă cursurile de chimie organică şi chimie generală. În 1928, la 26 de ani, publică prima ediţie din cele două tratate, "Chimie organică" şi "Chimie generală". Peste 40 de generaţii au învăţat şi înca învaţă după aceste cărţi, acum singurele cărţi de specialitate în limba română care se ridică la nivel occidental (nu s-a mai publicat nimic asemănător în ultimii 24 de ani). Tratatul de chimie organică a fost publicat în 8 ediţii, prima având un singur volum, restul 2. Unele au fost traduse în limbi străine. Tratatele au fost publicate la Editura CFR-Oped şi Editura Tehnică. Aceste lucrări ne arată forţa de anticipare cu totul remarcabilă a autorului. A intuit una din cele mai importante direcţii de dezvoltare a chimiei organice şi a adus contribuţii de bază. Două exemple ar fi chimia reacţiilor care decurg prin ioni de carboniu şi problema ciclobutadienei. De asemenea a publicat "Manualul inginerului chimist" şi manuale de liceu.
Încă de la începutul anilor 1930 în cadrul cercetărilor sistematice privind reacţii ale hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu sunt obţinute în grupul de cercetare al profesorului Neniţescu rezultate de primă importanţă pentru înţelegerea mecanismului reacţiilor prin intermediari carbocationici. Este observat pentru întâia dată rolul esenţial al unui cocatalizator (urme de apă) în reacţia de izomerizare a cicloalcanilor în prezenţa clorurii de aluminiu. Din această perioadă datează alte observaţii fundamentale privind reacţia cicloalchenelor cu cloruri acide catalizată de clorura de aluminiu, în ciclohexan ca solvent (cunoscuta astăzi în literatură ca “reacţia Neniţescu de acilare reductivă“) sau transferul de hidrogen “într-o formă foarte activă“. Aceasta este prima menţionare a transferului intermolecular de ion de hidrură, aşa cum se va numi mai târziu. În perioada 1965-1970 studiază reacţiile solvolitice. Colaborează cu celebri profesori din Statele Unite ale Americii, contribuie cu scrierea unor capitole la diverse tratate. Numeroşi compuşi organici şi reacţii îi poartă numele. Se poate spune că “hidrocarbura Neniţescu“, prima anulenă (CH)10, a propulsat chimia anulenelor. A fost pionierul aplicării metodelor fizice în chimia organică în România. Este ales ca membru al Academiei Române şi al altor academii din străinătate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia). Primeşte numeroase premii, dintre care medalia “A.W.von Hofmann“, una dintre cele mai prestigioase medalii ştiinţifice. Se pare că cel mai reprezentativ aspect al vieţii sale este cel de profesor. Îşi impresiona puternic studenţii prin a le prezenta chimia organică într-un mod captivant şi logic. De asemenea se impunea prin apariţia sa fizică: era înalt, solid, cu nas acvilin şi o privire foarte pătrunzătoare. Era foarte bine informat în toate domeniile chimiei organice, chimiei generale, analitice şi chimiei fizice. Avea un discurs clar şi calm. Nu se temea să răspundă anumitor întrebări ale studenţilor cu "Nu ştiu" sau "Nu se ştie încă". A fost căsătorit de două ori, prima dată cu Ana Santer şi a doua oară cu Ecaterina Ciorănescu (1909 - 2000). Ecaterina Ciorănescu a fost prima femeie asistent la Catedra de Chimie Organică de la Politehnica din Bucureşti. I-a fost elevă, asistentă, doctorandă şi soţie. L-a susţinut în munca sa ştiinţifică. Rezultatele muncii lui Costin Neniţescu se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete. În anii 1970 lucrările sale au numărat 1000 de citări. În ziua de azi Chemistry Citation Index numără mai mult de 20 de citări pe an. A fost pentru scurt timp decan al Facultăţii de Chimie Industrială din cadrul Politehnicii Bucureşti. Neniţescu putea să intuiască ce calităţi au studenţii săi şi îi selecta ca viitori colaboratori pe cei mai buni dintre aceştia. Profesorul Rudolf Criegee spunea despre studenţii lui Neniţescu că erau cei mai buni din laboratoarele sale. Ca om, a fost o persoană deosebită. Deşi părea aspru şi sever, era generos şi cu o inimă caldă. Îi plăceau munţii, drumurile de munte abrupte şi înguste, cum ar fi Caraimanul sau zona Bâlea. Curajul era o caracteristică a sa. Politica nu se regăsea în preocupările sale. Neniţescu nu era în relaţii bune cu regimul comunist. (informatiile au fost preluate de pe wikipedia).
marți, 24 mai 2011
A aparut Studii si Cercetari de Numismatica
Orice comanda va fi adresata la: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, 050711, Bucuresti, România; tel. 4021-318 8146, 4021-318 8106, fax 4021-318 2444, e-mail: edacad@ear.ro
ORION PRESS IMPEX 2000 S.R.L., P. O. Box 77–19, sector 3, Bucuresti, România; Tel./Fax: 4021-610 6765, 4021-210 6787, Tel. 0311 044 668, E-mail: office@orionpress.ro
Adresa redactiei: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, str. Henri Coanda nr. 11, 010667 Bucuresti, tel./fax 4021-212 8862, e-mail: redactie_iab@yahoo.com; aurelvilcu@yahoo.com
vineri, 29 aprilie 2011
Studii si cercetari de numismatica nr. 1/2011
COMITETUL DE REDACŢIE:EUGEN NICOLAE, redactor responsabil;AUREL VÎLCU, redactor responsabil adjunct;RADU ARDEVAN, THEODOR ISVORANU şi EMANUEL VIOREL PETAC, membri;LILIANA ZAHARIA, secretar de redacţie
COLEGIUL DE REDACŢIE:ANA BOLDUREANU, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Chişinău;GABRIEL CUSTUREA, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa;GEORGES DEPEYROT, École Normale Superieure, Paris; MIHAI MAXIM, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti;VIRGIL MIHAILESCU-BIRLIBA, Institutul de Arheologie, Iaşi;Acad. ALEXANDRU VULPE
Iata si sumarul noului numar:
I. STUDII ŞI CERCETĂRI
THEODOR ISVORANU, MIRCEA BABEŞ şi EUGEN-MARIUS CONSTANTINESCU, Tezaurul monetar geto-dacic din aşezarea fortificată de la Cârlomăneşti
MIHAI DIMA, Monede romane descoperite la Ostrov, judeţul Constanţa, din colecţia Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (sec. I-III p.Chr.)
EUGEN NICOLAE, Un tezaur din vremea lui Mircea cel Bătrân descoperit la Titu, judeţul Dâmboviţa
ANA BOLDUREANU şi RAISA TABUICĂ, Asprii otomani din tezaurul de la Leuşeni, raionul Hânceşti, Republica Moldova L.V. DERGACIOVA, S.S. REABŢEVA şi N.P. TELNOV, Tezaurul descoperit la Furceni, raionul Orhei, Republica Moldova (începutul secolului al XVII-lea)GABRIEL CUSTUREA, Circulaţia monedei veneţiene în Dobrogea
ADRIANA MOGLAN, CĂTĂLIN CORNEL-VĂLEANU şi VIOREL M. BUTNARIU, Un tezaur monetar din secolul al XVIII-lea descoperit la Iaşi
AUREL VÎLCU şi GABRIEL STĂICUŢ, Observaţii asupra sistemului monetar otoman din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în lumina tezaurului descoperit la Nişcov, jud. Buzău –
II. DISCUŢII ŞI NOTE
GABRIEL TALMAŢCHI, Consideraţii privind iconografia monetăriei histriene în lumina emisiunilor de argint
EMANUEL PETAC, ŞTEFAN VASILIŢĂ şi VIRGIL IONIŢĂ, Consideraţii privind un tip monetar histrian rar din perioada elenistică
III. DESCOPERIRI MONETARE – DÉCOUVERTES MONÉTAIRESCONSTANTIN PREDA şi MONICA DEJAN, Monede descoperite la Biserica Sf. Gheorghe-Mirăuţi din Suceava
AUREL VÎLCU şi COSTEL ILIE, Monede medievale şi moderne descoperite în judeţul Galaţi
IV. NOTE BIBLIOGRAFICE
GABRIEL TALMAŢCHI, The Roman republican coinage in Dobrudja, Coins from Roman sites and collections of Roman coins from Romania, X, Cluj-Napoca, 2006 (Ştefan Vasiliţă)
SILVIU ISTRATE PURECE, Tezaurul de la Stăneşti, Bibliotheca Septemcastrensis, IX, Bucureşti, 2005 (Ştefan Vasiliţă)
MIHAI DIMA, DAN ELEFTERESCU, Monnaies de Durostorum-Ostrov (4e siècle av. J.-C.-6e siècle ap. J.-C.), Collection Moneta, 88, Moneta, Wetteren, 2009 (Ştefan Vasiliţă)
Orice comandă va fi adresată la :EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, 050711, Bucureşti, România;Tél. 4021-318 8146, 4021-318 8106, Fax 4021-318 2444, E-mail: edacad@ear.roORION PRESS IMPEX 2000 S.R.L., P. O. Box 77–19, sector 3, Bucureşti, România; Tél./Fax : 4021-610 6765, 4021-210 6787, Tél. 0311 044 668,
E-mail : office@orionpress.ro
joi, 28 aprilie 2011
Termitelor le plac rupiile
Conducerea băncii naţionale spune că a deschis deja o anchetă. "Cei responsabili vor fi traşi la răspundere. Din moment ce este vina băncii, noi vom suporta pierderea. Cetăţenii nu vor avea de suferit", a declarat Abhay Singh, managerul general al Băncii Indiei.
Singh a precizat că seriile de pe majoritatea bancnotelor au fost identificate, deci acestea pot fi înlocuite. De asemenea, managerul a spus că vor fi impuse directive care vor obliga angajaţii din fiecare filială a băncii naţionale să verifice starea tezaurului din două în două luni.
Rapoartele băncii din Uttar Pradesh arată că încăperea unde erau ţinute rezervele era curăţată foarte rar şi se ştia că adăposteşte insecte. "Managementul băncii a atras atenţia de mai mult timp că termitele mănâncă documentele şi mobila din camera respectivă. Acum se fac eforturi pentru a muta instituţia în alt sediu", a adăugat Singh. "
vineri, 15 aprilie 2011
Colectionarul Roman nr. 10
luni, 28 martie 2011
Argintul antic şi medieval în România. Cercetări recente şi perspective.
Aflam de pe blogul dlui Aurel Vilcu, http://aurelvilcu.wordpress.com/, ca Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române şi Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, în cadrul proiectului Romarchaeomet, organizează în ziua de 31 martie 2011 la sediul Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din str. Henri Coandă, nr. 11 (Casa Macca), un colocviul ştiinţific "Argintul antic şi medieval în România. Cercetări recente şi perspective".
Iata si programul acestei manifestari:
Orele 10-12 Comunicări
1.Comunicare introductivă (rezervat): Despre sursele de argint
2.Anca Diana Popescu, Bogdan Constantinescu, Cătălina Chiojdeanu, Daniela Stan, Mihaela Marica: Obiectele de argint din epoca bronzului: consideraţii pe baza analizelor compoziţionale
3.Emanuel Petac, Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu: Succinte consideraţii asupra titlului monedelor persane de argint în lumina analizelor XRF
4.Steluţa Gramaticu, Gheorghe Niculescu: Emisiuni de argint de la Callatis
5.Daniela Stan, Bogdan Constantinescu, Ernest Oberländer-Târnoveanu, Cătălina Chiojdeanu: Analize de piese dacice de argint în muzee din Transilvania în perioada martie-iunie 2010 – o trecere în revistă succintă
6.Bogdan Constantinescu, Ernest Oberländer-Târnoveanu, Daniela Stan, Cătălina Chiojdeanu: Monede de tip Răduleşti-Hunedoara găsite în zona Sarmizegetusa
Orele 12-13 Pauză
Orele 13-15 Comunicări]
7.Ernest Oberländer-Târnoveanu, Bogdan Constantinescu, Cătălina Chiojdeanu, Daniela Stan, Tudor Martin: Tezaurele dacice de la Stăncuţa şi Poiana-Gorj
8.Delia Moisil, Ernest Oberländer-Târnoveanu, Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu: Denari republicani - imitaţii bătute şi turnate
9.Theodor Isvoranu: Observaţii privind compoziţia unor monede romane imperiale din sec. II-III aflate în colecţia Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan".
10.Rodica Oanţă-Marghitu: Aur şi argint în Antichitatea Târzie
11.Eugen Nicolae: Un inel-talisman din secolul al XIV-lea descoperit la Orheiul Vechi
12.Katiuşa Pârvan, Bogdan Constantinescu: Câteva date despre aliajul monedelor moldoveneşti în primele decenii ale secolului al XVI-lea
Orele 15 Masa rotundă: Proiectele Arheomet şi Romarchaeomet - rezultate şi concluzii
Noi cei din provincie, care ajungem greu in capitala, asteptam publicarea tuturor acestor comunicari.
vineri, 18 martie 2011
Digital Library Numis (DLN)
joi, 17 martie 2011
Anul iepurelui
luni, 14 martie 2011
Politia incepe sa recupereze kosonii
"Două monede de aur, care ar proveni din tezaurul de la Sarmisegetuza, confiscate la o licitaţie Poliţia irlandeză, Gardai, a confiscat două monede de aur la o licitatie desfăşurată la hotelul Shelbourne din Dublin, în baza informaţiilor furnizate de poliţiştii români conform cărora acestea ar putea proveni dintr-o comoară antică, informează independent.ie.
Acţionând în baza informaţiilor oferite de poliţiştii români, detectivii din zona Pears Street au identificat monedele, care ar putea avea o vechime de 3.000 de ani, cu o zi înainte ca licitaţia programată pentru 18 februarie la hotelul Shelbourne să aibă loc.Monedele sunt cunoscute sub denumirea de Kosoni şi au fost descrise la licitaţie ca datând din anul 42 I.H., valoarea lor fiind estimată la 800 de lire fiecare.Întrebat în legătură cu cele două monede confiscate, Jerome Lacroix, cel care a coordonat desfăşurarea licitaţiei a declarat că sunt discuţii în legătură cu acestea, dar că este de preferat ca informaţiile să fie făcute publice în două săptămâni.Jerome Lacroix, originar din Franţa, le-a spus poliţiştilor irlandezi că a cumpărat monedele la o licitaţie din New York şi că poate demonstra acest lucru cu actul de cumpărare.
În acest caz nu au fost operate arestări, iar investigaţiile continuă.Poliţiştii români au declanşat o anchetă la nivel internaţional în căutarea monedelor dacice provenind de la Sarmisegetuza, după ce au fost sesizaţi în legătură cu un jaf masiv în 2009.În urma investigaţiilor desfăşurate şi a probelor adunate, poliţiştii români au primit informaţii privind prezenţa unor monede similare în Hamburg şi Londra, anul trecut. Vânătorii de comori fură astfel de monede din zona unde fusese vechea capitală dacică, de ani de zile.Monedele de acest tip sunt importante artefacte, semnificative pentru istoria românilor, iar în acest context, poliţiştii români au făcut eforturi pentru a le recupera. Monedele care au fost recuperate au fost returnate şi depuse la Muzeul de Istorie Naţională a României.Cele două monede confiscate la licitaţia de la Dublin au imaginea Împăratului Brutus pe o parte, precum şi una a unui vultur, pe verso, ceea ce sugerează că cele de acest tip au fost folosite în tranzacţiile comerciale dintre Dacia şi Imperiul Roman."
vineri, 11 martie 2011
O noua editie din Standard Catalog of World Paper Money Modern
Este o lucrare de referinta pentru colectionarii de bancnote din intreaga lume, care nu ar trebui sa lipseasca din biblioteca nici unui pasionat. Pretul unui exemplar pare a nu fi foarte mare, in jur de 50 dolari la care se mai adauga taxele postale. De pe http://www.shopnumismaster.com/product/standard-catalog-of-world-paper-money-modern-issues-17th/new se poate achizitiona si la 44,20$. Nu stiu cit pot fi taxele de transport pentru Romania.
luni, 7 martie 2011
Linguri de lemn
vineri, 4 martie 2011
MNIR- lansari la salonul de carte
BNR a emis 3 noi monede dedicate monumentelor de arta medievala crestina
Monedele din argint sunt insotite de brosuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate in limba romana, engleza si franceza.
Brosurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se gasesc semnaturile guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei si casierului central, iar tirajul va fi de 500 de seturi.
Pretul de vanzare, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede din argint este de 900,00 lei. Monedele au putere circulatorie pe teritoriul Romaniei.
Punerea in circulatie, in scop numismatic, a setului de monede din argint, aferente emisiunii numismatice „Monumente de arta medievala crestina - Biserica din Strei, Manastirea Humor si Manastirea Hurezi - set de trei monede din argint", se realizeaza prin sucursalele Bucuresti, Cluj, Iasi si Timis ale Bancii Nationale a Romaniei.
joi, 3 martie 2011
Lista monedelor jubiliare şi comemorative moldovenesti in 2011
2.Seria "Aleea Clasicilor din Grădina Publică "Ştefan cel Mare şi Sfînt" din mun. Chişinău": Bogdan-Petriceicu Haşdeu
3.Seria "Evenimente istorice": 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova; Chişinău - 575 de ani de la prima atestare documentară; 20 de ani de la în înfiinţarea Băncii Naţionale a Moldovei
4.Seria "Sărbătorile, cultura, tradiţiile Moldovei": Colindul
5. Seria "Cartea Roşie a Republicii Moldova": Lopătar
vineri, 25 februarie 2011
Robotik
Diametrul monedei este de 34mm, cintareste 16,5 grame din care 6,5gr este miezul din niobiu.
Tirajul: 65000 piese. Uluitor!
P.S. Niobiu este un metal de culoare alb-argintiu. Se poate colora in nuante de albastru prin procedee electrochimice. Este foarte scump si in special utilizat in industria superconductorilor, dar si la bijuterii.
miercuri, 23 februarie 2011
Monede 3D
Somalia ne-a obisnuit de-a lungul timpului cu tot felul de ciudatenii monetare (sa ne amintim monedele chitara, motocicleta etc), dar setul emis in 2008 pentru a celebra "Anul Matematicii " ne da serioase batai de cap. Cele cinci piese care compun seria intitulata „corpuri geometrice” sunt intradevar niste figuri geometrice spatiale care au pe ele imprimate stema Somaliei si valoarea nominala de 1 dollar. Cubul, cilindrul, conul, piramida si sfera au fost astfel ridicate la rang de moneda. Dimensiunile lor sunt cuprinse intre 20 si 25mm. Priviti mai jos „minunile” realizate din aliaj de Cu/Ni si placate cu argint.