SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ȘI NUMISMATICE”

Muzeul Municipiului Bucureşti în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României şi Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa, organizează cea de-a treia ediţie a Simpozionului „Cercetări Arheologice şi Numismatice” desfăşurat la Bucureşti.
Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în colaborare cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.

Lucrări Secţiunea Arheologie (etaj 1, Sala Centrală)
Moderator Dr. Roxana Dobrescu
-Roxana Dobrescu, Vădastra. Reinterpretarea materialului paleolitic
-Adina Boroneanţ, Mărgele de piatră și os în neoliticul timpuriu de la Porțile de Fier
-Radu-Alexandru Dragoman, Ceramica neolitică din campania 2010 de la Vădastra-Dealul Cișmelei: o rediscutare a interpretărilor mai vechi privind cronologia relativă a sitului și a ansamblurilor ceramice
-Adrian Bălășescu, Chinofagia în preistoria și protoistoria României
-Radian-Romus Andreescu, Camelia-Mirela Vintilă, Plastica zoomorfă din colecțiile Muzeului Municipiului București
Lucrări Secţiunea Arheologie (etaj 1, Sala Centrală)
Moderator Dr. Corina Borș
-Marian Neagu, Aspecte ale plasticii eneolitice la Dunărea de Jos
-Vasile Opriș, Theodor Ignat, Figurine antropomorfe Precucuteni-Cucuteni în așezarea Boian-Gumelnița de la Chitila-Fermă
-Theodor Ignat, Tomografia unei expoziții. Zeițe şi şamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfa - de la artă la identitate
-Cătălin Lazăr, Theodor Ignat, Vasile Opriș, Mădălina Voicu, Ionela Crăciunescu, Mihaela Golea, Adelina Darie, Cristina Covătaru, Ovidiu Frujină, Bogdan Manea, Mihai Florea, Considerații generale privind gestionarea și utilizarea spațiului de către comunitățile umane din Eneolitic. Studiu de caz - Sultana-Malu Roșu
-Adelina Darie, Noi date tehnologice despre obiecte Eneolitice din cupru, descoperite în sud-estul României
Lucrări Secţiunea Arheologie (etaj 1, Sala Centrală)
Moderator Dr. Ioan Carol Opriș
-Corina Borș, Considerații despre piesele de harnașament din depozitul Tărtăria I
-Despina Măgureanu, Sebastian Matei, Considerații asupra fibulelor descoperite în dava de la Cârlomănești
-Valeriu Sîrbu, O suliță-sceptru descoperită în așezarea dacică de la Săvârșin (jud. Arad) și posibilele sale semnificații
-Alina Streinu, Vasilica Lungu, Alexandre Baralis, Descoperirile de Epoca romană din teritoriul cetăților Argamum și Histria. Rezultate preliminare ale cercetărilor franco-române din perioada 2010-2016
-Alexandra Dolea, Noi metode de cercetare pe situl arheologic de la Limyra, Turcia
-Adrian Ardeț, Lucia Carmen Ardeț, Tibiscum. Cercetări arheologice 2016-2017
-Ovidiu Țentea, Băi și îmbăiere din Dacia în timpul lui Traian
-Christina Știrbulescu, Consideraţii despre reprezentările podoabelor pe monumentele sculpturale romane din provincia Dacia

Lucrări Secţiunea Arheologie (etaj 1, Sala Centrală)
Moderator Dr. Andrei Măgureanu

-Liana Oța, Romani și sarmați pe teritoriul orașului București
-Ștefana Cristea, O statueta a zeiței Isis-Fortuna în însemnările lui Istvan Teglas. Interpretare iconografică
-Andrei Măgureanu, Cătălin Constantin, O așezare din secolul al IV-lea p.Chr.? Date preliminare ale cercetărilor din situl Tei-Toboc
-Alexandru Rațiu, Ioan Carol Opriș, O clădire cu funcție oficială în sectorul VII de la Capidava. Observații preliminare
-Silviu Oța, Adrian Ardeț, Dimitrie Negrei, Cercetări arheologice în orașul medieval Caransebeș (jud. Caraș-Severin)
-Aurel Stănică, Niculina Dinu, Ceramica otomană descoperită la Noviodunum
-Bogdan Ciupercă, Observații cu privire la evoluția conacului Pană Filipescu, Filipeștii de Târg, jud. Prahova
-Raluca Moței, Andrei Măgureanu, Observații istorice și arheologice asupra străzii Zarafi
-Bogdan Șandric, Marius Streinu, Oana Borlean, Mihaela Buruiană, Liviu Iancu, Patrimoniu la răscruce - Digitizarea crucilor de piatră și a monumentelor de eroi din județul Prahova - rezultate preliminare


Secțiunea Numismatică
Lucrări Secţiunea Numismatică (parter, Sala de Conferințe)
Moderator Dr. Aurel Vîlcu

-Mihai Dima, Un tezaur de monede histriene de argint descoperit în Ucraina
-Bogdan Constantinescu, Câteva considerații asupra primelor emisiuni monetare din bronz de la Histria în lumina analizelor compoziționale ale aliajului lor
-Steluța Marin, Ponduri elenistice
-Eugen Nicolae, Aurel Vîlcu, Mihai Ciocanu, Noi informații privind un tezaur de monede și podoabe descoperit în Republica Moldova
-Miroslava Dotkova, O monedă pseudo-autonomă din Frigia descoperită la Aquae Calidae, regiunea Burgas

Lucrări Secţiunea Numismatică (parter, Sala de Conferințe)
Moderator Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu
-Theodor Isvoranu, Observații pe baza studiului monedelor de la Tomis și Histria din colecția Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan"
-Emanuel Petac, Nicolae Popa, Despre un tezaur de denari încheiat la Traian provenind de la Sarmizegetusa
-Radu Gabriel Dumitrescu, Marius Bâsceanu, Descoperiri monetare din castrul şi necropola de la Desa, jud. Dolj
-Stoyan Mihaylov, Monede în circulație în peninsula Balcanică în secolele VI-VII (date provenind din tezaure bizantine timpurii)
-Dan Pîrvulescu, Monedele Ţării Româneşti în timpul domniei lui Radu I
Lucrări Secţiunea Numismatică (parter, Sala de Conferințe)
Moderator Dr. Eugen Nicolae

-Alina Pîrvulescu, Considerații preliminare asupra unui tezaur cu monede ale Ţării Româneşti descoperit la Târgovişte
-Monica Dejan, Un tezaur din secolul XVI descoperit la Ipoteşti (jud. Suceava)
-Cristiana Tătaru, Monede medievale provenind din săpăturile arheologice efectuate la Cetatea Enisala
-Irina Cîrstina, Patrimoniul numismatic al județului Dâmbovița
-Romeo Cîrjan, Un proiect inedit pentru prima bancnotă tiparită în două culori a BNR
-Marius Blasko, Un tezaur de la începutul secolului al XVII-lea descoperit în județul Dolj
-Octavian Buda, Efigia lui Asklepios/Esculap pe monede şi medalii, de-a lungul timpului
-Gabriel Constantin, Trei medalii străine inedite aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București

Antique Market la Romexpo

Între 13 și 17 septembrie, Romexpo organizează o nouă ediție a Antique Market - cel mai mare târg de obiecte de artă și antichități din România.

    Vor fi expuse: piese de mobilier și decorațiuni interioare, artă plastică, obiecte personale și de colecție, argintărie și porțelanuri, bijuterii vechi, jucării, vehicule de epocă și multe altele.

Program de vizitare: 13 - 16 septembrie: 10:00 - 18:00; 17 septembrie: 10:00 - 16:00. 

Bilet intrare: 10 lei/zi.

Patrimoniul preindustrial si industrial din Romania-volumul VI-cuprins

 Asa dupa cum v-am anuntat anul acesta a iesit de sub tipar volumul sase din grandioasa lucrare "Patrimoniul preindustrial si industrial din Romania" trudita de pionierul arheologiei industriale din Romania, dl. Volker Wollmann

"Volker Wollmann  ţine să reamintească şi în acest volum că politica de integrare a patrimoniului industrial în planul de dezvoltare urbană se manifestă de cele mai multe ori la nivel declarativ, majoritatea rezolvărilor fiind forţate. De asemenea, salvarea, con­servarea şi expunerea obiectelor de pa­trimoniu industrial sunt atribuţii care le revin muzeelor cu profil tehnic din România, instituţii competente în domeniu.

Autorul remarcă că, prin acţiunile întreprinse de muzeele cu profil etnografic, au fost salvate multe obiecte cu caracter preindustrial şi că ideal ar fi ca toate muzeele din ţară care au secţie de etnografie să depună eforturi, prin personalul ştiinţific, să achi­ziţioneze obiecte tradiţionale pe cale de dispariţie.
În acelaşi timp, autorul rea­minteşte că noţiunea de „arheologie industrială” este o disciplină auxiliară a arheologiei, care se ocupă de cercetarea sistematică a tuturor surselor sau izvoarelor de natură materială, din toate sectoarele industriale, începând cu preistoria şi până în zilele noastre, cu alte cuvinte ea este o  disciplină istorică ce caută să descopere şi să înţeleagă sursele (izvoarele) ei materiale, adică monumentele tehnice. Acestea sunt, prin ur­mare, „purtători de informaţii primare” pentru o istorie a industriei.
Prezentul volum trebuia în mod normal să încheie proiectul editorial dedicat patrimoniului preindustrial şi industrial în România, însă pe parcurs Volker Wollmann a ajuns la concluzia că este necesară alcătuirea unui inventar al monumentelor tehnice, care să conţină pe cât posibil şi patrimoniul lor mobil. Ca urmare, va urma un alt volum, al VII-lea, care va conţine informaţii despre clădirile care au adăpostit serviciile de poştă – telegraf – telefon - radio, împreună cu cele ale cinematografelor.
 

Volker Wollmann reprezintă el însuşi o instituţie
 

„Dr. Volker Wollmann reuşeşte, în mai puţin de şase ani, să publice cel de-al şaselea volum al unei serii care se dovedeşte a fi monumentală: Patri­mo­niul preindustrial şi industrial în Ro­mânia, o lucrare de proporţii nemaiîntâlnite în istoriografia românească, dar nici în lucrările de istoria tehnicii ori de muzeologie şi cu atât mai puţin în cele de arheologie industrială, domeniu în care autorul este pionier în România. Este o lucrare care ar fi putut reprezenta rezultatul activităţii unei instituţii de cercetare. În acest caz, Volker Woll­mann reprezintă el însuşi o instituţie.
Cu o carieră ştiinţifică desfăşurată în cea mai mare parte în România (profesor de istorie la Reşiţa, director al Muzeului din Reşiţa în anii ’60 ai secolului trecut, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie Cluj-Napoca (1967-1988), continuată din 1988 în Germania, format sub îndrumarea unor mari personalităţi ale ştiinţei istorice româneşti, Volker Wollmann a descifrat cu succes istoria epocii moderne şi în special istoria industriei, folosindu-se de cunoştinţele şi metodele deprinse în studiul arheologiei clasice.
Parcurgerea acestui volum, ca şi a celorlalte cinci apărute anterior, oferă o imagine foarte promiţătoare asupra istoriei industriei româneşti, punând în lumină o bogăţie de activităţi, de personalităţi şi de realizări altfel nebănuită, dovedind conectarea industriei transilvănene şi bănăţene, dar şi a celorlalte provincii ale României de astăzi, la marile tendinţe din economia europeană a secolelor XVIII-XIX.
Rămâne însă întrebarea: cine mai poartă grija celor făcute de cei de dinainte?” – prof. univ. dr. Rudolf Gräf.

 Un regret

„Avem convingerea că în acest al VI-lea volum dedicat patrimoniului  preindustrial şi industrial din România, căruia i-am dat forma unui supliment, am reuşit să aducem completări istorice punctuale atât în ceea ce priveşte industria de casă (procesele tradiţionale de producţie), cât şi la ramurile industriale tratate în volumele anterioare. Deşi ne apropiem cu paşi mărunţi de finalizarea proiectului editorial demarat în 2010 cu scopul atragerii societăţii civile asupra importanţei patrimoniului tehnic mobil şi imobil existent în provinciile istorice româneşti, am constatat cu regret că demersurile noastre au avut un ecou slab. Raportându-ne la numărul mare de monumente industriale din România care necesită protecţia legală şi intervenţii urgente de conservare, putem afirma că în această direcţie lucrurile s-au înrăutăţit.”
Volker Wollmann
( http://www.gazetademaramures.ro/patrimoniul-preindustrial-si-industrial-in-romania-vol-vi-19055)
Prin amabilitatea dlui Wollmann (caruia ii multumim si pe aceasta cale) va putem prezenta astazi cuprinsul acestui de-al saselea volum.

Introducere . .  5

Capitolul I

 

1. Plăci memoriale şi obeliscuri memoriale în care sunt consemnate momente importante din istoria tehnicii de pe teritoriul actual al României . . . . 25
2. Case memoriale, statui, busturi, medalioane ale unor personalităţi cu merite deosebite în dezvoltarea gândirii, creaţiei tehnice şi industriei din istoria tehnicii în România . . . . 47
3. Monumente funerare . . . . 54
     3.1. Monumente funerare ridicate în memoria victimelor unor accidente colective . . . . 58
     3.2. Monumente funerare individuale ale unor persoane care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea industriei în România . . . 58
           3.2.1. Monumente funerare din Cimitirul Bellu . . . 59
           3.3.2. Cimitirul central Cluj (jud. Cluj) . . .61
           3.3.3. Cimitirul evanghelic Mediaş (jud. Sibiu) . . .62
           3.3.4. Cimitirul evanghelic Sebeş (jud. Alba) . . .63
           3.3.5. Cimitirul evanghelic Sibiu (jud. Sibiu) . . . 64
           3.3.6. Cimitirul evanghelic Sighişoara (jud. Mureş) . . . 67
4. Monumente funerare ale unor specialişti şi funcţionari din minerit şi metalurgie . . . 53
    4.1. Cimitirul romano-catolic din Iacobeni (jud. Suceava) . . . 53
    4.2. Cimitirul romano-catolic şi ortodox din Zlatna (jud. Alba) . . . 71
    4.3. Cimitirul romano-catolic din Baia de Arieş (jud. Alba) . . . 75
    4.4. Cimitirele din Roşia Montană (jud. Alba) . . .75
    4.5. Cimitirele din Săcărâmb (jud. Hunedoara) . . . 76
    4.6. Cimitirul romano-catolic din Oraviţa (jud. Caraş-Severin) . . . 77
    4.7. Cimitirul romano-catolic din Sasca Montană (jud. Caraş-Severin) . . .8o
    4.8. Cimitirul „Sigismund” din Anina – Steierdorf (jud. Caraş-Severin) . . . 81
    4.9. Cimitirul romano-catolic din Caransebeş (jud. Caraş-Severin) . . . 82

    4.10. Cimitirul romano-catolic din Lugoj (jud. Timiş) . . . 82

5. „Cimitirul Vesel“ de la Săpânţa  (jud. Maramureş) . . . 83

6. Monumente publice (troiţe, cruci) ridicate de mineri pentru binecuvântarea ocupaţiei lor de bază: băişagul . . . 85
7. Opere de artă inspirate din munca minerilor şi a metalurgiştilor . . . 88
Capitolul 2
8. Paralipomene. Informaţii suplimentare cu privire la bunurile de patrimoniu aferente sectoarelor industriale tratate in volumele I-V . . . 94
8.1. Surse documentare întrebuinţate . . . 94
8.2. Completări la volumul I (2010) . . . 98
8.3.Completări la volumul II (2011) . . . 191
8.4. Completări la volumul III (2012) . . . 236
8.5.Completări la volumul IV (2014) . . . 267
8.6. Completări aduse la volumul V (2015) . . . 286
Bibliografie . . . 
Indice de localităţi . . .

Jetoanele fabricii de zahar din Sascut

articolul poate fi descarcat/citit pe

https://www.academia.edu/34405848/Jetoanele_fabricii_de_zahar_Sascut.pdf

Anuarul Suceava 2016

Zilele acestea a iesit de sub tipar un nou numar din anuarul Muzeului Bucovinei, Suceava-2016. Va prezentam mai jos cuprinsul acestui numar. In paginile sale puteti citi si un articol semnat de mine, "File din istroia industriei de zahar din Romania. Jetoanele fabricii de zahar din Sascut", pe care in curand il veti putea descarca de pe contul meu de pe academiaedu.

 

. 

 

Din lumea colectionarilor

Va semnalam aparitia unui nou numar (de data aceasta dublu-pentru lunile iulie si august) din buletinul informativ "Din lumea colectionarilor, info-hobby", elaborat cu tenacitate de harnicul si neobositul Sergiu Gabureac, ajutat de prieteni la fel de pasionati ca si domnia sa.
Va multumim ca ne tineti informati!

Medalia "Floarea de colt"

Prin lansarea noului produs medalistic Floarea de colț, Monetăria Statului vă prezintă o specie de plantă declarată monument al naturii încă din anul 1933.

Floarea de colț (Leontopodium alpinum) – o adevarată perlă a munților noștri, de o frumusețe aparte și totodată cea mai rară din întreaga floră montană, crește în munții calcaroși, în pajiștile de pe versanții abrupți și însoriți sau pe stâncării.
În tradiția populară românească, reprezintă un simbol al dragostei și se spune că bărbații își demonstrau dragostea, îndemânarea și curajul, culegând o floare de colț de pe stâncile ascuțite ale munților și oferind-o iubitelor.
Această ”steluță” este, totodată, simbolul tinereții, al tuturor virtuților și harurilor sufletului omenesc. Din cer, peste crestele munților și peste colții de stâncă aplecați peste văgăuni și prăpăstii, se pornesc ploi de steluțe albe, catifelate. Sunt florile zânelor, care împodobesc munții.

Produsul medalistic ”Floarea de colț” din secțiunea ”Flora și Fauna României”, ce poate fi achiziționat la prețul de 200 lei/ bucată (inclusiv TVA), este compus din medalie, pliant și mapă și prezintă următoarele caracteristici tehnice:

* material: aliaj Argint 925‰
* diametru: 30 mm
* calitate: proof
* greutate: 13 grame
* tiraj fix: 100 de piese

Editia 100 a Targului filatelic si numismatic de la Brasov

În curând va avea loc la Brașov ediția cu numărul 100 a Târgului filatelic și numismatic. Eveniment realizat de Asociația Filateliștilor din Braşov.

Marasti-Marasesti-Oituz

Împlinirea a 100 de ani de la luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz prin care armata română sub conducerea Regelui Ferdinand I a oprit ofensiva germană și austro-ungară, schimbând practic evoluția pe frontul de est al Primului Război Mondial, a fost pretextul emiterii unei medalii comemorative. Aceasta a fost emisă de Asociația Colecționarilor din Sălaj și Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei.
Pentru al doilea an consecutiv, Asociația Colecționarilor din Sălaj emite medalii menite să aniverseze sau să comemoreze evenimente importante din istoria națională sau locală. La nivelul asociației s-a hotărât ca în fiecare an să fie emise cel puțin două astfel de medalii, stabilirea tematicii acestora este realizată prin consultarea membrilor asociației, în funcție și de evenimentele ce urmează a fi marcate în anul respectiv.

În acest context, a fost emisă medalia ”Mărăști, Mărășești, Oituz – 100 de ani”, medalie realizată de profesorul timișorean Octavian Dogaru, emitenți fiind Asociația Colecționarilor din Sălaj și Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei.
Caracteristicile medaliei sunt următoarele:
avers: efigia încoronată a Regelui Ferdinand I în centrul medaliei, și denumirea organizațiilor emitente: ”ASOCIAȚIA COLECȚIONARILOR DIN SĂLAJ * ALIANȚA NAȚIONALĂ PENTRU RESTAURAREA MONARHIEI”
revers: imaginea mausoleului de la Mărășești, având dedesubt două spade încrucișate și anii 1917 – 2017. Textul inscripționat pe medalie este: ”HONOR ET PATRIA” și respectiv ”MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ”
dimensiuni: diametrul 50 mm, grosimea 3 mm;
tiraj: 77 bucăți (15 de argint, 18 cupru și 44 de alamă)
Medaliile de argint sunt însoțite de un certificat de autenticitate, care atestă că metalul din care este confecționată medalia este argint 999/1000.
În anul 2016, Asociația Colecționarilor din Sălaj a mai emis două medalii. Din informațiile primite de la domnul Michael Werner – vicepreședinte al Asociației Colecționarilor din Sălaj, vicepreședinte al organizației Sălaj a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și membru în consiliul director național ANRM,acestea au fost:
mai 2016: 150 de ani de dinastie și 135 de ani Regatul României medalia a fost editată în 108 exemplare (40 de argint, 55 de cupru, 10 de alamă și 3 de aluminiu);
august 2016: 100 de ani de la intrarea României în război medalia a fost emisă într-un tiraj de 63 exemplare (26 de argint, 32 de cupru și 5 alamă)
Pentru anul 2017, se mai are în vedere emiterea unei alte medalii, în luna octombrie, ce va marca împlinirea a 500 de ani de Reformă.
Există planuri și pentru anii următori. Astfel, una dintre medaliile ce vor fi emise de Asociația Colecționarilor din Sălaj va fi dedicată Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1917. Pentru anul 2022 se are în vedere emiterea unei medalii ce va aniversa împlinirea a 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Mariei ca regi ai României Mari.

Autor: Mirel Matyas

Prima marcă poștală cu stemele ambelor Principate române

„Prima marcă poștală cu stemele ambelor Principate române”, ce face parte din programul medalistic al R.A. Monetăria Statului, aniversează 155 de ani de la apariția primului timbru poştal unitar, a treia marcă, „Principatele Unite“, cu trei valori, în care se regăseau stemele reunite ale celor două ţări române, bourul şi vulturul.

Emisiunea primelor mărci poştale „Principatele Unite” mai este cunoscută şi sub denumirea de „tipar de mână” iar cele trei valori au purtat cele trei culori ale drapelului național. Pentru marca de 3 parale s-a stabilit culoarea galben; pentru marca de 6 parale s-a stabilit culoarea roşu; pentru marca de 30 de parale s-a stabilit culoarea albastru.

Datele asupra tirajelor totale aferente primei emisiuni de mărci poștale “Principatele Unite” sunt: pentru valoarea de 3 parale, 569.000 de exemplare; pentru cea de 6 parale, 264.000 de exemplare și pentru cea de 30 de parale, 706.000 de exemplare.

Produsul „Prima marcă poștală cu stemele ambelor Principate române”, format din medalie, broșura și caseta de prezentare, prezintă următoarele caracteristici tehnice:
Dimensiuni: 40 mm x 28 mm
Aliaj: argint 999 ‰
Greutate: 28,28 ± 0.5 grame
Finisaj: proof
tiraj fix: 100 de piese

Preț: 200 lei (Tva inclus)

500 de ani de la sfințirea bisericii mănăstirii Curtea de Argeș

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 16 august 2017, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat) și o monedă din tombac cuprat, dedicate împlinirii a 500 de ani de la sfințirea bisericii mănăstirii Curtea de Argeș.

Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:

Caracteristici tehnice	Set 3 monede			Monedă
Metal	aur	argint	tombac cuprat	tombac cuprat
Valoare nominală	100 lei	10 lei	1 leu	1 leu
Titlu	900‰	999‰	-	-
Formă	rotundă	rotundă	rotundă	rotundă
Diametru	21 mm	37 mm	37 mm	37 mm
Greutate	6,452 g	31,103 g	23,5 g	23,5 g
Calitate	proof	proof	proof	proof
Cant	zimţat	zimţat	zimţat	zimţat
Avers
Revers

Aversul monedei din aur redă un detaliu ornamental exterior al bisericii mănăstirii Curtea de Argeș, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2017”.

Aversul monedei din argint redă un detaliu ornamental exterior al bisericii mănăstirii Curtea de Argeș, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2017”.

Aversul monedei din tombac cuprat redă un detaliu ornamental exterior al bisericii mănăstirii Curtea de Argeș, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2017”.

Reversul comun tuturor monedelor (din aur, argint și tombac cuprat) prezintă imaginea bisericii mănăstirii Curtea de Argeș și inscripția în arc de cerc ,,500 DE ANI DE LA SFINTIREA BISERICII MANASTIRII CURTEA DE ARGES”.

Monedele vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Seturile de trei monede și monedele de tombac cuprat vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul este de:

• 150 seturi de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat);
• 150 monede din tombac cuprat.

Preţurile de vânzare, inclusiv broșura de prezentare, sunt:

• 2.095,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat);
• 80,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat.

Monedele din aur, din argint și din tombac cuprat, dedicate împlinirii a 500 de ani de la sfințirea bisericii mănăstirii Curtea de Argeș au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede și a monedelor din tombac cuprat, dedicate împlinirii a 500 de ani de la sfințirea bisericii mănăstirii Curtea de Argeș se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=13537

150 de ani de la înființarea Bibliotecii Academiei Române

Incepând cu data de 4 august 2017, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 150 de ani de la înființarea Bibliotecii Academiei Române.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: argint
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 37 mm
• Greutate: 31,103 g
• Calitate: proof
• Cant: zimțat

Aversul monedei redă o imagine de epocă a sălii vechi de lectură a Bibliotecii Academiei Române, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2017”.

Reversul monedei prezintă sigla Academiei Române suprapusă peste o compoziție grafică reprezentând colecțiile Bibliotecii Academiei Române; la exterior, inscripția circulară ,,BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE 150 ANI”.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de 200 monede din argint.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este de 380,00 lei.

Monedele din argint dedicate împlinirii a 150 de ani de la înființarea Bibliotecii Academiei Române au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=13456