Țeserea lumii-expozitie de scoarte romanesti

 Muzeul Național al Țăranului Român şi Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova la București, vă aşteaptă joi, 8 septembrie 2022, de la ora 17.00, la Sala Tancred Bănăţeanu, la vernisajul expoziţiei de scoarţe româneşti, Țeserea lumii.

Expoziția Țeserea lumii. Scoarțe românești din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău și al Muzeului Național al Țăranului Român este rodul unui acord de colaborare încheiat, între cele două muzee, în anul 2021. Expoziția reunește câteva dintre cele mai frumoase scoarțe aflate în depozitele celor două instituții naționale, de o valoare inestimabilă.

În anul 2016, Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a înscris Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Umanității. Obiectele care vor expuse în Sala Tancred Bănățeanu reprezintă, implicit, nu doar un omagiu adus atât creatorilor anonimi ai acestor comori, cât și lui Alexandru Tzigara-Samurcaş, cel care a adunat primele scoarțe din colecția muzeului bucureștean şi de la a cărui naștere se împlinesc, în 2022, 150 de ani.

De asemenea, expoziția marchează deschiderea Zilelor Muzeului Țăranului, care se vor desfăşura în perioada 8 – 18 septembrie 2022.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănăţeanu, până la 23 octombrie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

 

Colecții și colecționari

În perioada 8-10 septembrie 2022 se va desfășura Simpozionul Național anual al secției Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal, cu tema Colecții și colecționari. Simpozionul va avea loc în cadrul mai larg al evenimentelor dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului și al omagierii personalității lui Avram Iancu, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la trecerea sa la cele veșnice, organizate în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, Mitropolia Ardealului și Academia Trupelor Terestre Nicolae Bălcescu. Simpozionul va fi desfășurat online.

 

Expozitie: Argentum Dacorum. Politica si comert la curbura Carpatilor

 

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad  a organizat o nouă expoziție cu tematică numismatică, intitulată „ARGENTUM DACORUM. POLITICĂ ȘI COMERȚ LA CURBURA CARPAȚILOR (SECOLELE III Î. Hr. – III D. Hr.) ”, vernisajul acesteia avand loc sambata 30 iulie.

Înainte de apariția banilor, oamenii făceau comerț prin schimburi de bunuri. Acest tip de plată era cunoscut drept „troc”. Pieile de animale, sarea, grâul și chiar vitele erau primii „bani” ai oamenilor din trecut, greu de transportat, dar și numărat. În căutarea unui sistem de plată mai confortabil, oamenii au ajuns la ideea de a folosi lucruri mici pe post de bani. Astfel, pentru plăți erau utilizate pietre, fildeș, dinți de animale și cochilii de scoici.
Deşi o inscripţie din vremea regelui asirian Sennacherib (705-681 î.e.n.) ar putea fi interpretată drept prima atestare a existenţei monedelor, faptul că piese de argint de tipul celor la care face referire documentul nu au fost descoperite până în prezent, precum şi alte interpretări posibile ale textului, pledează destul de convingător, cel puţin pentru moment, în defavoarea inventării monedei de către assyrieni.
În aceste condiţii, moneda a fost inventată cel mai probabil de către lydieni, făuritorii un regat din vestul Asiei Mici, în sec. VII-VI î.Chr. În favoarea acestei afirmaţii pledează atât unele tradiţii greceşti, consemnate de filosoful Xenophanes din Colophon şi de istoricul Herodot din Halicarnas, precum şi descoperirile arheologice.
Expoziția cuprinde 274 de piese:
- Tezaurul de monede celto-dacice de la Vânători;
- Tezaurul de monede și podoabe dacice din argint de la Clipicești;
- Tezaurul de monede romane republicane și imperiale timpurii de la Bordești;
- Tezaurul de monede romane republicane și imperiale timpurii de la Mănăstioara;
- Tezaurul de monede romane imperial de la Olăreni;
- Tezaurul de monede romane imperial de la Focșani.
Toate piesele sunt din colecțiile Muzeului Vrancei, Focșani.
Expoziția poate fi vizitată în intervalul 30 iulie - 30 septembrie 2022.

Organizator muzeograf Mircea Oancă

MUZEUL „VASILE PÂRVAN“ BÂRLAD

Str.Vasile Pârvan nr.1, cod.731050

Tel. 0235.421.691, 0335.404.746

Fax. 0235.422.211

http://www.muzeulparvan.ro/

email:muzeuparvan@gmail.com

Expozitie: Întru răsplata meritelor… Distincțiile de Stat ale Republicii Moldova la cea de-a 30-a aniversare

La Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chisinau a fost inaugurată pe 28 iulie expoziția ”Întru răsplata meritelor… Distincțiile de Stat ale Republicii Moldova la cea de-a 30-a aniversare”, informează MOLDPRES.

Heraldistul Silviu Tabac, curatorul expoziției, a menționat că la 30 iulie 1992, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova, prin care au fost introduse primele decorații proprii ale tânărului stat, implicat într-un război nedrept pentru apărarea independenței politice și integrității teritoriale. Urmând un concept minimalist, determinat și de urgența decorării eroilor luptelor de la Nistru, actul legislativ a prevăzut inițial doar două ordine („Ordinul Republicii” și „Ștefan cel Mare”), patru medalii („Meritul Militar”, „Pentru Vitejie”, „Meritul Civic”, „Mihai Eminescu”) și trei titluri onorifice („Meșter-Faur”, „Maestru al Literaturii”, „Maestru în Artă”). Acestea îl au ca autor și pictor pe maestrul Simion Odainic. Primul lot de distincții a avut ca primă sursă de inspirație stufosul sistem de distincții al URSS, parte a căruia au fost și titlurile onorifice ale RSS Moldovenești. Cea de-a doua sursă, mai ales în ceea ce privește denumirile unor decorații, a constituit-o elegantul sistem al distincțiilor Regatului României.

Potrivit sursei citate, ulterior, din necesități practice, prin completarea legii, au mai fost instituite alte cinci ordine („Gloria Muncii”, 1994; „Recunoștința Patriei”, 1994; „Ordinul de Onoare”, 2002; „Credință Patriei”, cu trei clase, 2004; „Bogdan Întemeietorul”, 2008), o cruce („Crucea Misiunilor Internaționale”, 2017), o medalie („Nicolae Testemițanu”, 2003) și patru titluri onorifice („Om Emerit”, 1994; „Artist al Poporului”, 2008; „Artist Emerit”, 2008; „Colectiv Artistic Emerit”, 2008). Pe lângă Simion Odainic, la elaborarea conceptului faleristic (faleristica este o știință auxiliară a istoriei care are drept obiect studiul ordinelor, decorațiilor și medaliilor) și artistic al noilor distincții au contribuit și alți membri ai Comisiei Naționale de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. De asemenea, în trei decenii de existență, au fost instituite și câteva distincții de stat comemorative, în special cu caracter militar.

”Legea distincțiilor de stat din 1992, care rămâne în vigoare până în zilele noastre, a constituit baza domeniului faleristic din Republica Moldova, a determinat direcțiile lui de dezvoltare și a prilejuit expoziția dată. În cadrul ei sunt etalate piese faleristice din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, din colecțiile Cabinetului de Heraldică al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, precum și din câteva colecții particulare. Un loc de frunte îl ocupă fotografiile realizate de Oleg Cebotariov, Iurie Foca și Dumitru Goncear”, a mai spus Silviu Tabac

Expoziția va fi deschisă până la 25 august.

 (sursa: Moldpres)

 

Foaia informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan-iulie 2022

 

Avem bucuria sa va prezentam un nou numar, pentru luna iulie,  din Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan. Incaodata ii multumim sufletului acestei publicatii, domnul Pavel Getia, pentru amabilitatea de a ne pune la dispozitie si a permite publicarea acestui numar.

 

Moneda: 125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu

n conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 18 iulie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Caracteristici tehnice	Monedă
Metal	Argint
Valoare nominală	10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	37 mm
Greutate	31,103 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei prezintă clădirea Facultății de Litere a Universității București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2022”.

Reversul monedei redă portretul, suprapus parțial pe două cărți, semnătura și numele lui Tudor Vianu și inscripția „125 DE ANI DE LA NASTERE”.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de certificate de autenticitate ale emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 450,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=21217

 

Expozitie la Barlad: Istoria aviatiei romanesti in cartofilie, filatelie si fotografie

 

Targul colectionarilor la Deva

 

Ne-a parasit un nobil al numismaticii romanesti: Erwin Schäffer

 Acum un an,intr-un restaurant de linga parcul municipal situat la poalele cetatii Deva, l-am intilnit pentru prima data pe Erwin Schaffer si pe simpatica sa sotie, doamna Maria. Desi corespondam de vreo 10 ani. A fost OMUL care m-a ajutat neconditionat in toate demersurile mele de descoperire a istoriilor ascunse in spatele jetoanelor si de popularizare a acestei ramuri a numismaticii, exonumismatica. Desi intrevederea a durat citeva ore (care nu stiu cum au trecut) mai aveam multe sa ne spunem. Ne-am despartit cu speranta ca ne vom revedea in acest an. Eu am plecat cu un brat de carti (cadou) din biblioteca domniei sale iar familia Schaffer cu bucuria unor produse naturale din Moldova preparate de noi, eu si sotia. Isi risipea biblioteca si era ingrijorat de ce se va intimpla cu colectiile lui. Desi era stabilit in Germania de aproape 50 de ani nu si-a uitat niciodata locurile natale, Zabrani (Guttenbrunn), si le vizita in fiecare an.

 Intr-unul din emailurile de anul acesta (din luna iunie) mi-a marturisit:  "Din pacate nu cred ca voi mai putea veni in Romania. Varsta isi spune cuvantul si planificarile in viitor vor fi pentru distante scurte". Era bucuros insa ca reusisem sa scot un nou volum avand ca subiect jetoanele, Arheologie industriala cu ajutorul jetoanelor, dar si pentru ca incheiase o noua editie a volumului II din Monede si Probe si avea 95% incheiat un nou volum de probe integral Romania, scris impreuna cu un prieten comun. Dar imi mai marturisea premonitoriu ca poate privi inapoi fara regrete la o viata implinita si ca este multumit ca cineva va continua cu studiul jetoanelor.

 Pe data de 8 iulie, Dumnezeu i-a chemat sufletul la el. Dl Schaffer a parasit aceasta lume! Dumnezeu sa-l odihneasca! Este o pierdere pentru numismatica romaneasca. Ii dorim doamnei Maria putere pentru a depasi acest moment greu din viata ei.

 

Expoziția temporară „Monedă și costum. Reprezentări ale portului tradițional în numismatica modernă românească”

Banca Națională a României și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează, în perioada iulie – septembrie 2022, expoziția temporară „Monedă și costum. Reprezentări ale portului tradițional în numismatica modernă românească”. Conceptul expozițional vizează reconstruirea, în mod simbolic, a universului rural românesc de la finalul secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, înfățișându-l dintr-o dublă perspectivă: prin prisma elementelor civilizației tradiționale, respectiv prin modul în care acestea au fost reprezentate pe banncnotele emise de BNR de-a lungul timpului.

Vizitatorii pot admira peste 200 de obiecte din colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”: costume populare, obiecte aparținând inventarului casnic (vase, mobilier, țesături, lăzi de zestre etc.) și agricol (unelte de diverse tipuri), precum și artefacte care au legătură directă cu latura spirituală a satului tradițional: troițe, icoane pe lemn, pristolnice etc.

În același timp, în cadrul expoziției pot fi admirate o parte din bancnotele românești aflate în circulație începând cu 1877 și până la jumătatea secolului al XX-lea, pe care pot fi observate reprezentări ale portului popular, precum și proiecte de bancnote având aceeași tematică, unele dintre ele semnate de importante nume ale artei naționale: Arthur Verona, Ion Theodorescu-Sion, Ary Murnu etc.

Totodată, este expusă și o parte din colecția de monede, românești și străine, montate în bijuterii (salbe, cercei, cingători, inele, broșe și brățări) care se află în patrimoniul Băncii Naționale a României. Astfel de podoabe, cu precădere salbele, au avut o arie largă de răspândire și au fost purtate în toate zonele țării, reprezentând atât un simbol al prestigiului social, cât și un mijloc de economisire inedit din perspectivă contemporană.

Expoziţia este deschisă până la sfârșitul lunii septembrie 2022 şi poate fi vizitată în cadrul tururilor ghidate gratuite pe care Muzeul BNR le organizează de luni până vineri, în urma unei programări prealabile.

sursa: https://www.bnr.ro/Expozi%c8%9bia-temporara-%e2%80%9eMoneda-%c8%99i-costum.-Reprezentari-ale-portului-tradi%c8%9bional-in-numismatica-moderna-romaneasca%e2%80%9d-24492.aspx?fbclid=IwAR3GSW23yMG2qzGVNnatBl-wUVUOufL4s4t8fqerfo948NXfGI25vhrGtjc

 

Semnal editorial: Elena Arcus-Jantovan-Moneda si circulatia monetara in Principatul Moldovei (1711-1859)

 

Semnalam aparitia volumului semnat de Elena Arcus-Jantovan-Moneda si circulatia monetara in Principatul Moldovei (1711-1859), in fapt teza de doctorat a autoarei sustinuta la Paris (la École normale supérieure - PSL) in 2020. Volumul este tiparit in seria "Tyragetia" a Muzeului National de Istorie a Moldovei.dr. Elena Arcus Jantovan este Cercetător științific coordonator la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. 

ZILELE ȘTEFANIENE la Roman, Ediția I-a, 1-3 iulie 2022

Cu binecuvântarea ÎPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, în contextul sărbătorii Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, se vor desfășura la Roman o serie de activități cultural - științifice și spirituale sub genericul: ZILELE ȘTEFANIENE. Acestea vor debuta vineri, 1 iulie ora 10,00 la Muzeul de Istorie Roman cu simpozionul: Ștefan cel Mare și Ținutul Romanului.

 Remarcam si interes expozitia de cartofilie a colectionarului nemtean ing. Viorel Nicolau, Ctitorii stefaniene in vechi carti postale romanesti si expozitia de medalistica a colectionarului bacauan prof. Vilica Munteanu, intitulata: Stefan ce Mare in medalistica romaneasca.

Felicitari organizatorilor si participantilor!