Sesiunea Internațională de Comunicări Științifice „Acta Moldaviae Meridionalis” la Vaslui

 

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui a organizat pe 29 -30 septembrie 2022, în Sala „ARTA” a instituției de cultură, începând cu ora 11:00, cea de-a XLV-a ediție a Sesiunii Internaționale de Comunicări Științifice „Acta Moldaviae Meridionalis”.

La eveniment au  participat peste 100 de specialiști din România și din străinătate: istorici, cercetători, cadre didactice, manageri și alți profesionişti, cum ar fi pedagogii muzeali, invitați să își prezinte lucrările în cadrul unei secții noi, organizată în premieră în 2022, cea de Pedagogie muzeală.

Deschiderea oficială a lucrărilor a fost făcută de către prof. dr. Ramona Maria Mocanu, directorul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.

In cadrul festivității de deschidere au fost susținute două comunicări în plen de către prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi, respectiv col. (rz.) Mihai Hodorogea din București.

Programul sesiunii a cuprins și în acest an, lansări și prezentări de cărți: Anuarul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, „Acta Moldaviae Meridionalis”, nr. XLII (2021) și revista instituției, „File culturale vasluiene”, nr. 3 și 4;  „Mareșalul Prezan – Artizan și apărător al Marii Uniri”, semnat de Grigore Stamate și Mihai Hodorogea, și „Pecetea României Mari: Încoronarea de la Alba Iulia. Centenar 1922-2022”, autori Constantin Pațilea și Viorel Nicolau.

Cu ocazia acestui eveniment, au fost vernisate două expoziții. Prima, care se numește „Regina Maria la Bran - gusturi și atmosferă regală”, realizată în colaborare cu Muzeul Național Bran, nu a fost aleasă întâmplător. Anul acesta se sărbătorește Centenarul Încoronării de la Alba Iulia a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria a României. O parte dintre obiectele care au aparținut celei mai iubite suverane a țării noastre și care au decorat în perioada interbelică interioarele Castelului Bran va putea fi admirată în sala Arta de către toți cei care vor trece pragul muzeului. În completarea acestei expoziții, în colaborare cu Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, va fi expus Ordinul Ferdinand I, alcătuit din Colanul și Marea Cruce aparținând Reginei Maria.

A doua expoziție tematică se numește „De-a lungul timpului - chipuri și războaie” și va fi realizată în sala „Multimedia”. Aceasta cuprinde lucrări de artă plastică din patrimoniul Muzeului Județean Vaslui. Lucrările redau portretele personalităților vremii, dar și numeroase compoziții ce reflectă efortul armatei române în conflagrațiile europene.

Comunicările științifice

Comunicările științifice vor fi susținute joi, 29 septembrie 2022, între orele 15:00 - 19:30 și vineri, 30 septembrie 2022, în intervalul orar 9:00 – 12:00.

Lucrările Sesiunii se vor desfășura pe următoarele secțiuni: Istorie Veche şi Arheologie (Expoziția de bază a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui – Sala Arheologie), Artă și Civilizaţie Medievală (Sala de ședințe a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui), Numismatică (Sala TinArt a Bibliotecii Județene „Nicolae Milescu Spătarul”), Istorie Modernă și Contemporană (Sala ,,Multimedia” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui), Etnografie - Artă Populară, Artă Modernă și Contemporană și Pedagogie Muzeală (Sala de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui), Conservare – Restaurare (Sala Personalități a Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui). La acestea, se adaugă secțiunea de dezbatere Management muzeal, la care vor fi prezenţi manageri ai muzeelor din ţară.

Set de monetarie:150 de ani de la inaugurarea Gării de Nord

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 3 octombrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de monetărie cu tema 150 de ani de la inaugurarea Gării de Nord.

Caracteristicile tehnice ale medaliei de argint sunt următoarele:

Metal	Argint
Titlu	800‰
Formă	rotundă
Diametru	28 mm
Greutate	15,5 g
Calitate	proof like
Cant	neted

Aversul prezintă o imagine actuală a Gării de Nord din București, inscripția „GARA DE NORD BUCURESTI” și anul „2022”.

Reversul redă portretul și numele domnitorului Carol I, o imagine de epocă a Gării de Nord din București, inscripția „150 ANI DE LA INAUGURAREA GARII DE NORD” și anul inaugurării „1872”.

Setul de monetărie va fi prezentat sub formă de pliant, introdus într-un etui, piesele componente fiind încastrate în locaşuri speciale. Medalia din argint şi monedele care alcătuiesc setul sunt realizate în condiţii de calitate proof like.

Tirajul maxim al acestei emisiuni numismatice este de 5.000 seturi.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru setul de monetărie este de 320,00 lei.

Lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie cu tema 150 de ani de la inaugurarea Gării de Nord se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediția a VIII-a, Oltenița,

 

Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizației Gumelnița și Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, a organizat, în perioada 29-30 septembrie 2022, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a VIII-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Direcția de Cultură Oltenița, str. Argeșului nr. 6A, mun. Oltenița, jud. Călărași. Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în parteneriat cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.

PROGRAM*

Direcția de Cultură Oltenița (Muzeul Civilizației Gumelnița)

Joi, 29.09.2022
13.00-14.00: Înscrierea participanților (Foaier)

14.00-14.30: Deschiderea Simpozionului (Sala de spectacole)
Theodor Zavalaș, Manager, Direcția de Cultură Oltenița
Adrian Majuru, Director, Muzeul Municipiului București
Eugen Nicolae, Director, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române

Comunicări Secţiunea Arheologie

Joi, 29.09.2022
Sala de spectacole
14.40-16.20: Moderator Vasile Opriș

Monica Mărgărit, Adina Boroneanț, Adrian Bălășescu, Industria materiilor dure animale în așezarea Vinča de la Rast (jud. Dolj).

Radu-Alexandru Dragoman, Vasile Opriș, O reconsiderare a vaselor neolitice de la Vădastra: aspecte funcționale și tehnologice.

Cătălin Lazăr, Vasile Opriș, Adelina Darie, Theodor Ignat, Vlad Bîndea, Mădălina Dimache, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Cristian Roth, Marian Voicu, Ana García-Vásquez, Aurelien Tafani, Andreea Toma, Gabriel Popescu, Valentin Radu, Valentin Parnic, Tiberiu Sava, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, Gabriel Vasile, Mihaela Iacob, Adrian Șerbănescu, Silviu Cristache, Theodor Zavalaș, Gumelnița 2022. Rezultate preliminare.

Andreea Toma, Bogdan Manea, Theodor Ignat, Robert Hofmann, Johannes Mueller, Petra Coman, Cristina Covătaru, Cătălin Lazăr, Mormintele din Sectorul off-tell de la Sultana-Malu Roșu.

Cătălin Lazăr, Johannes Mueller, Theodor Ignat, Robert Hofmann, Adelina Darie, Cornelis Stal, Valentin Parnic, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Adrian Șerbănescu, Cristian Roth, Vlad Bîndea, Marian Voicu, Aurelien Tafani, Andreea Toma, Gabriel Popescu, Valentin Radu, Carol Căpită, Vasile Opriș, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, David Baciu, Petra Coman, Mihaela Iacob, Sebastian Dumitrescu, George Gănescu, Tell-ul de la Chiselet: Rezultatele investigațiilor multidisciplinare din vara anului 2022.

16.40-18.40: Moderator Theodor Ignat

Ana Ilie, Note despre o construcție inedită din așezarea culturii Gumelnița de la Geangoești-Hulă, jud. Dâmbovița.

Vlad Bîndea, Analiza tehno-tipologică a materialului litic cioplit provenit din vechile săpături de la Vidra, Măgura Jilavei și Chitila-Fermă.

Senica Țurcanu, Zornăitoare în Europa preistorică. Studiu de caz: universul Cucuteni-Tripolye.

Adela Kovács, Carsten Mischka, Informații noi în situri vechi. Cercetări geofizice asupra așezărilor Culturii Cucuteni, desfășurate pe teritoriul județului Botoșani.

Anca-Diana Popescu, Rodica Oanţă-Marghitu, Gheorghe Niculescu, Inele de buclă bimetalice din mileniul al III-lea a.Chr. Studiu de caz: Glăvăneştii Vechi.

Dragoș-Alexandru Mirea, Sorin Ailincăi, Adrian Adamescu, Tudor Mandache, Studiul razelor X caracteristice asupra unui lot de brățări funerare din situl Vânători, Galați.

Vineri, 30.09.2022
10.00-11.40: Moderator Eugen Nicolae

Despina Măgureanu, Cătălin Cristescu, Date noi privind peisajul funerar din sud - vestul Transilvaniei în a doua epocă a fierului.

Sorin Cleșiu, Rezultatele cercetărilor arheologice preventive de la Snagov-Tâncăbești desfășurate în anul 2021.

Ioana Manea, Diana Sonu, Vlad Bîndea, Theodor Ignat, Toma Bucuroiu, Principalele rezultate ale săpăturii din situl Lacul Tei-Debarcader (Tuzla 50) în anul 2021.

Ioana Manea, Alexandru Rațiu, Ioan C. Opriș, Capidava 2022. Cercetările arheologice în sectorul VII intra muros.

Camelia-Mirela Vintilă, Despina Măgureanu, Theodor Ignat, Radu Nicolae, București-Străulești Măicănești. Descoperiri din sec. al III-lea p.Chr.

Eugen Nicolae, Un disc divinatoriu oriental descoperit în Basarabia (sec. XIII-XIV).

14.00-15.20: Moderator Mădălina Dimache

Andrei Măgureanu, Mădălina Dimache, Cosmin Moise, Radu Văcălie, Gabriel Vasile, David Baciu, Meda Toderaș, Habitatul medieval pe malul lacului Pasărea (jud.Călărași).

Radu Nicolae, Toma Bucuroiu, Noi descoperiri arheologice în situl București-Dealul Piscului. Campania 2020.

Adelina Darie, Diana Sonu, Theodor Ignat, Vlad Bîndea, Rezultatele cercetărilor arheologice preventive derulate în curtea Palatului Nifon (2022).

Raluca Moței, Teritoriul Curții Vechi în secolul al XIX-lea. Casele de pe Strada Franceză.

Comunicări Secţiunea Numismatică

Joi, 29.09.2022
Sala de expoziții
14.40-17.20: Moderator Aurel Vîlcu

Aurel Vîlcu, Dan Pîrvulescu, Monede de aur cipriote și siciliene din secolele V-III a. Chr. aflate în colecția Maria și dr. George Severeanu.

Steluța Marin, Despre monedele contramarcate de la Histria din prima jumătate a sec. III a.Chr.

Theodor Isvoranu, Sebastian Matei, Tezaurul de monede celtice descoperit la Spătaru, jud. Buzău.

Mihai Dima, Dan Elefterescu, Monede romane descoperite recent la Durostorum.

Theodor Isvoranu, Descoperiri monetare la Romula. Campania 2021.

Mihaela Iacob, Vestigii antice pe Valea Slavei: 1. Teritoriul comunei Slava Cercheză.

Aurel Vîlcu, Repertoriul descoperirilor monetare din zona de curbură a Carpaților (secolele XIV-XVII).

Vineri, 30.09.2022
10.00-12.00: Moderator Emanuel Petac

Irina Cîrstina, Un tezaur de groși moldovenești descoperit la Târgoviște.

Dan Pîrvulescu, Alina Pîrvulescu, Valentin Parnic, Considerații preliminare asupra tezaurului medieval descoperit la Piua Petrii, jud. Ialomița.

Marius Blasko, Campania otomană din 1595 în Țara Românească în lumina descoperirilor monetare.

Raoul M. Septilici, Dorel Micle, Un tezaur monetar medieval descoperit pe șantierul arheologic de la Ciacova (jud. Timiș).

Emanuel Petac, Nicoleta Demian, Colecții și colecționari. Date noi despre sursele unor donații numismatice ale lui D.A. Sturdza.

Adriana Roșca, Medalii din colecția Maria și dr. George Severeanu.

*Timpul alocat fiecărei lucrări, incluzând discuţiile, este de 20 minute.

Colectivul de organizare al Simpozionului este alcătuit din Dan PÎRVULESCU, Director adjunct (Muzeul Municipiului Bucureşti), Theodor ZAVALAȘ, Manager, (Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa), Aurel VÎLCU, Secretar științific (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Vasile OPRIŞ, Şef Secţia Istorie, și Theodor IGNAT, Şef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică (Muzeul Municipiului Bucureşti).

Simpozionul Național „Vasile Pârvan” la Bacau

 Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în parteneriat cu Arhivele Naționale Bacău, organizează, în zilele de 6-7 octombrie 2022, Simpozionul Național „Vasile Pârvan”, manifestare de tradiție, desfășurată sub semnul marelui savant român originar de pe meleagurile băcăuane.
Manifestarea dorește încurajarea dialogului dintre generații, fiind prezenți cercetători cu carieră recunoscută în domeniu, precum și tineri aflați la începutul carierei, care vor face cunoscute publicului rezultatele cercetărilor științifice desfășurate.
Publicului îi vor fi aduse în atenție aspecte privind arheologia şi istoria naţională, heraldica, numismatica, medalistica, muzeologia și personalitățile din domeniu.
Simpozionul va debuta joi, 6 octombrie, orele 11,00, la sediul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din str. 9 Mai, nr. 7. Programul va avea în deschidere In honorem – Viorel Căpitanu la 90 de ani (prezintă dr. Cristinel Plantos); lansarea volumelor: „Carpica”, vol. LI, 2022 (prezintă dr. Vasile Diaconu), „Acta Bacoviensia”, nr. XVII, 2022 (prezintă prof. Vilică Munteanu) și Arheologie industrială cu ajutorul jetoanelor, 2022 (prezintă autorul, Dorel Bălăiță).
Cu această ocazie va fi vernisată expoziția de arheologie „Patrimoniul băcăuan între vechi și nou”, prezentare susținută de dr. Lăcrămioara-Elena Istina. Expoziția aduce în atenția publicului o parte inedită a patrimoniului muzeal.
Sala memorialistică „Ioan Dogaru” va găzdui comunicarea științifică Colonel Ioan Dogaru - centenarul nașterii, susținută de Ștefan Dina.
În cadrul manifestării, se va putea vizita expoziţia foto-documentară din arhiva Muzeului de Etnografie: „La început este demultul”, prezentată de Iulian Bucur.
Programul va continua cu susținerea comunicărilor specialiştilor prezenţi la eveniment.
La realizarea simpozionului au colaborat Asociaţia Arhiviştilor din România – Filiala Bacău şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Iulian Antonescu”.

 

Targul colectionarilor de numismatica si filatelie la Hotel Caro-Bucuresti

 

Moneda dedicata implinirii a 170 de ani de la înființarea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 19 septembrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 170 de ani de la înființarea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București..

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal	Argint
Valoare nominală	10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	37 mm
Greutate	31,103 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei prezintă clădirea rectoratului Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2022”.

Reversul monedei redă portretul și numele domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei, întemeietorul Școlii Naționale de Agricultură de la Pantelimon, precursoarea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, clădirea școlii, inscripțiile „UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA DIN BUCURESTI”, „170 DE ANI” și „1852”, anul întemeierii școlii.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de certificate de autenticitate ale emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 440,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 170 de ani de la înființarea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=21437

Un nou numar din Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan

A aparut un nou numar, pe lunile august- septembrie 2022 din inedita Foaie informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan. II multumim dlui Pavel Getia pentru expedierea acestui numar pe care il punem la dispozitia dvs prin intermediul acestui blog. Multumiri si pentru prezentarea cartii nostre, "Arheologie industriala cu ajutorul jetoanelor".

 

Congres National de insignografie la Muzeul Militar National Bucuresti

 

Vin la Fier-expozitie

 

Museum of Romanian Records® vă invită sâmbătă, 𝟭𝟳 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟮, să descoperiți 𝗰𝗲𝗮 𝗺𝗮𝗶 𝗺𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗳𝗶𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗮̆𝗹𝗰𝗮𝘁 𝘀̦𝗶 𝘁𝗿𝗶𝘃𝗲𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗹𝘂𝗺𝗲, omologată de Guinness World Records!

𝐕𝐈𝐍 𝐋𝐀 𝐅𝐈𝐄𝐑 este a doua ediție a seriei de evenimente,𝗩𝗜𝗡 𝗟𝗔 𝗠𝗨𝗭𝗘𝗨 și vă oferă ocazia de a vizita trei colecții private de excepție:

cea mai mare colecție de fiare de călcat din lume, deținătoare a două recorduri Guinness;

colecția de trivete, deținătoare a unui alt record Guinness;

colecția de sobe și accesorii.

În plus, sunteți invitați și la proiecția unui film documentar care spune istoria fierului de călcat și evoluția artistică a acestui obiect, de-a lungul timpului.

Evenimentul are loc sub egida Fundației „Remarkable Romanian Results” și se va desfășura în următoarele 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝘃𝗮𝗹𝗲 𝗼𝗿𝗮𝗿𝗲:

11:30-13:00
13:30-15:00
15:30-17:00
17:30-19:00

Prețul unei rezervări este de 𝟔𝟎 lei de persoană, iar plata se poate face în numerar, la intrare. Evenimentul poate găzdui un număr maxim de 30 de persoane, în fiecare interval orar. 𝘼𝙘𝙘𝙚𝙨𝙪𝙡 𝙫𝙖 𝙖𝙫𝙚𝙖 𝙡𝙤𝙘 𝙙𝙤𝙖𝙧 𝙞̂𝙣 𝙗𝙖𝙯𝙖 𝙪𝙣𝙚𝙞 𝙧𝙚𝙯𝙚𝙧𝙫𝙖̆𝙧𝙞 care se poate face prin 𝙛𝙤𝙧𝙢𝙪𝙡𝙖𝙧𝙪𝙡 𝙙𝙚 𝙢𝙖𝙞 𝙟𝙤𝙨, urmând să primiți cofirmarea rezervării prin email.

Adresă: Strada Parfumului nr. 25, sector 3, București

 

 

Targul colectionarilor la Zalau

 

Targul colectionarilor la Tg Mures

 

Expozitie arme de colectie

 

Țeserea lumii-expozitie de scoarte romanesti

 Muzeul Național al Țăranului Român şi Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova la București, vă aşteaptă joi, 8 septembrie 2022, de la ora 17.00, la Sala Tancred Bănăţeanu, la vernisajul expoziţiei de scoarţe româneşti, Țeserea lumii.

Expoziția Țeserea lumii. Scoarțe românești din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău și al Muzeului Național al Țăranului Român este rodul unui acord de colaborare încheiat, între cele două muzee, în anul 2021. Expoziția reunește câteva dintre cele mai frumoase scoarțe aflate în depozitele celor două instituții naționale, de o valoare inestimabilă.

În anul 2016, Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a înscris Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Umanității. Obiectele care vor expuse în Sala Tancred Bănățeanu reprezintă, implicit, nu doar un omagiu adus atât creatorilor anonimi ai acestor comori, cât și lui Alexandru Tzigara-Samurcaş, cel care a adunat primele scoarțe din colecția muzeului bucureștean şi de la a cărui naștere se împlinesc, în 2022, 150 de ani.

De asemenea, expoziția marchează deschiderea Zilelor Muzeului Țăranului, care se vor desfăşura în perioada 8 – 18 septembrie 2022.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănăţeanu, până la 23 octombrie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

 

Colecții și colecționari

În perioada 8-10 septembrie 2022 se va desfășura Simpozionul Național anual al secției Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal, cu tema Colecții și colecționari. Simpozionul va avea loc în cadrul mai larg al evenimentelor dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului și al omagierii personalității lui Avram Iancu, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la trecerea sa la cele veșnice, organizate în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, Mitropolia Ardealului și Academia Trupelor Terestre Nicolae Bălcescu. Simpozionul va fi desfășurat online.

 

Expozitie: Argentum Dacorum. Politica si comert la curbura Carpatilor

 

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad  a organizat o nouă expoziție cu tematică numismatică, intitulată „ARGENTUM DACORUM. POLITICĂ ȘI COMERȚ LA CURBURA CARPAȚILOR (SECOLELE III Î. Hr. – III D. Hr.) ”, vernisajul acesteia avand loc sambata 30 iulie.

Înainte de apariția banilor, oamenii făceau comerț prin schimburi de bunuri. Acest tip de plată era cunoscut drept „troc”. Pieile de animale, sarea, grâul și chiar vitele erau primii „bani” ai oamenilor din trecut, greu de transportat, dar și numărat. În căutarea unui sistem de plată mai confortabil, oamenii au ajuns la ideea de a folosi lucruri mici pe post de bani. Astfel, pentru plăți erau utilizate pietre, fildeș, dinți de animale și cochilii de scoici.
Deşi o inscripţie din vremea regelui asirian Sennacherib (705-681 î.e.n.) ar putea fi interpretată drept prima atestare a existenţei monedelor, faptul că piese de argint de tipul celor la care face referire documentul nu au fost descoperite până în prezent, precum şi alte interpretări posibile ale textului, pledează destul de convingător, cel puţin pentru moment, în defavoarea inventării monedei de către assyrieni.
În aceste condiţii, moneda a fost inventată cel mai probabil de către lydieni, făuritorii un regat din vestul Asiei Mici, în sec. VII-VI î.Chr. În favoarea acestei afirmaţii pledează atât unele tradiţii greceşti, consemnate de filosoful Xenophanes din Colophon şi de istoricul Herodot din Halicarnas, precum şi descoperirile arheologice.
Expoziția cuprinde 274 de piese:
- Tezaurul de monede celto-dacice de la Vânători;
- Tezaurul de monede și podoabe dacice din argint de la Clipicești;
- Tezaurul de monede romane republicane și imperiale timpurii de la Bordești;
- Tezaurul de monede romane republicane și imperiale timpurii de la Mănăstioara;
- Tezaurul de monede romane imperial de la Olăreni;
- Tezaurul de monede romane imperial de la Focșani.
Toate piesele sunt din colecțiile Muzeului Vrancei, Focșani.
Expoziția poate fi vizitată în intervalul 30 iulie - 30 septembrie 2022.

Organizator muzeograf Mircea Oancă

MUZEUL „VASILE PÂRVAN“ BÂRLAD

Str.Vasile Pârvan nr.1, cod.731050

Tel. 0235.421.691, 0335.404.746

Fax. 0235.422.211

http://www.muzeulparvan.ro/

email:muzeuparvan@gmail.com

Expozitie: Întru răsplata meritelor… Distincțiile de Stat ale Republicii Moldova la cea de-a 30-a aniversare

La Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chisinau a fost inaugurată pe 28 iulie expoziția ”Întru răsplata meritelor… Distincțiile de Stat ale Republicii Moldova la cea de-a 30-a aniversare”, informează MOLDPRES.

Heraldistul Silviu Tabac, curatorul expoziției, a menționat că la 30 iulie 1992, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova, prin care au fost introduse primele decorații proprii ale tânărului stat, implicat într-un război nedrept pentru apărarea independenței politice și integrității teritoriale. Urmând un concept minimalist, determinat și de urgența decorării eroilor luptelor de la Nistru, actul legislativ a prevăzut inițial doar două ordine („Ordinul Republicii” și „Ștefan cel Mare”), patru medalii („Meritul Militar”, „Pentru Vitejie”, „Meritul Civic”, „Mihai Eminescu”) și trei titluri onorifice („Meșter-Faur”, „Maestru al Literaturii”, „Maestru în Artă”). Acestea îl au ca autor și pictor pe maestrul Simion Odainic. Primul lot de distincții a avut ca primă sursă de inspirație stufosul sistem de distincții al URSS, parte a căruia au fost și titlurile onorifice ale RSS Moldovenești. Cea de-a doua sursă, mai ales în ceea ce privește denumirile unor decorații, a constituit-o elegantul sistem al distincțiilor Regatului României.

Potrivit sursei citate, ulterior, din necesități practice, prin completarea legii, au mai fost instituite alte cinci ordine („Gloria Muncii”, 1994; „Recunoștința Patriei”, 1994; „Ordinul de Onoare”, 2002; „Credință Patriei”, cu trei clase, 2004; „Bogdan Întemeietorul”, 2008), o cruce („Crucea Misiunilor Internaționale”, 2017), o medalie („Nicolae Testemițanu”, 2003) și patru titluri onorifice („Om Emerit”, 1994; „Artist al Poporului”, 2008; „Artist Emerit”, 2008; „Colectiv Artistic Emerit”, 2008). Pe lângă Simion Odainic, la elaborarea conceptului faleristic (faleristica este o știință auxiliară a istoriei care are drept obiect studiul ordinelor, decorațiilor și medaliilor) și artistic al noilor distincții au contribuit și alți membri ai Comisiei Naționale de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. De asemenea, în trei decenii de existență, au fost instituite și câteva distincții de stat comemorative, în special cu caracter militar.

”Legea distincțiilor de stat din 1992, care rămâne în vigoare până în zilele noastre, a constituit baza domeniului faleristic din Republica Moldova, a determinat direcțiile lui de dezvoltare și a prilejuit expoziția dată. În cadrul ei sunt etalate piese faleristice din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, din colecțiile Cabinetului de Heraldică al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, precum și din câteva colecții particulare. Un loc de frunte îl ocupă fotografiile realizate de Oleg Cebotariov, Iurie Foca și Dumitru Goncear”, a mai spus Silviu Tabac

Expoziția va fi deschisă până la 25 august.

 (sursa: Moldpres)

 

Foaia informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan-iulie 2022

 

Avem bucuria sa va prezentam un nou numar, pentru luna iulie,  din Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan. Incaodata ii multumim sufletului acestei publicatii, domnul Pavel Getia, pentru amabilitatea de a ne pune la dispozitie si a permite publicarea acestui numar.

 

Moneda: 125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu

n conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 18 iulie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Caracteristici tehnice	Monedă
Metal	Argint
Valoare nominală	10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	37 mm
Greutate	31,103 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei prezintă clădirea Facultății de Litere a Universității București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2022”.

Reversul monedei redă portretul, suprapus parțial pe două cărți, semnătura și numele lui Tudor Vianu și inscripția „125 DE ANI DE LA NASTERE”.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de certificate de autenticitate ale emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 450,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=21217

 

Expozitie la Barlad: Istoria aviatiei romanesti in cartofilie, filatelie si fotografie

 

Targul colectionarilor la Deva

 

Ne-a parasit un nobil al numismaticii romanesti: Erwin Schäffer

 Acum un an,intr-un restaurant de linga parcul municipal situat la poalele cetatii Deva, l-am intilnit pentru prima data pe Erwin Schaffer si pe simpatica sa sotie, doamna Maria. Desi corespondam de vreo 10 ani. A fost OMUL care m-a ajutat neconditionat in toate demersurile mele de descoperire a istoriilor ascunse in spatele jetoanelor si de popularizare a acestei ramuri a numismaticii, exonumismatica. Desi intrevederea a durat citeva ore (care nu stiu cum au trecut) mai aveam multe sa ne spunem. Ne-am despartit cu speranta ca ne vom revedea in acest an. Eu am plecat cu un brat de carti (cadou) din biblioteca domniei sale iar familia Schaffer cu bucuria unor produse naturale din Moldova preparate de noi, eu si sotia. Isi risipea biblioteca si era ingrijorat de ce se va intimpla cu colectiile lui. Desi era stabilit in Germania de aproape 50 de ani nu si-a uitat niciodata locurile natale, Zabrani (Guttenbrunn), si le vizita in fiecare an.

 Intr-unul din emailurile de anul acesta (din luna iunie) mi-a marturisit:  "Din pacate nu cred ca voi mai putea veni in Romania. Varsta isi spune cuvantul si planificarile in viitor vor fi pentru distante scurte". Era bucuros insa ca reusisem sa scot un nou volum avand ca subiect jetoanele, Arheologie industriala cu ajutorul jetoanelor, dar si pentru ca incheiase o noua editie a volumului II din Monede si Probe si avea 95% incheiat un nou volum de probe integral Romania, scris impreuna cu un prieten comun. Dar imi mai marturisea premonitoriu ca poate privi inapoi fara regrete la o viata implinita si ca este multumit ca cineva va continua cu studiul jetoanelor.

 Pe data de 8 iulie, Dumnezeu i-a chemat sufletul la el. Dl Schaffer a parasit aceasta lume! Dumnezeu sa-l odihneasca! Este o pierdere pentru numismatica romaneasca. Ii dorim doamnei Maria putere pentru a depasi acest moment greu din viata ei.