Programul "Limes" va cerceta arheologic frontiera Imperiului Roman de pe teritoriul României

Ministrul Culturii, Hegedus Csilla, a semnat, joi, ordinul prin care se instituie Programul Național "Limes", dedicat inventarierii și cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României. 

Programul se va derula în perioada 2015-2017 și va fi finanțat din bugetul Ministerului Culturii.
"Structurile materiale, arheologice, care au alcătuit frontiera Imperiului Roman vor fi cercetate și puse în valoare și pe teritoriul României, ele făcând parte din patrimoniul cultural universal. Prin acest demers științific se dorește promovarea turismului cultural și crearea de locuri de muncă prin serviciile conexe acestui domeniu", a declarat Hegedus Csilla, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, transmis joi AGERPRES.
Totodată, prin acest ordin s-a instituit și comisia națională a programului care va avea sarcina coordonării lucrărilor de clasare în Lista Monumentelor Istorice și înscrierea pe Lista Tentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a limes-ului aflat pe teritoriul României.
"Consider că prin acest program național și prin munca specialiștilor din instituțiile care vor implementa programul — Muzeul Național de Istorie a României din București, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe — ne vom alătura acelor state europene care au realizări considerabile în această materie", a declarat ministrul Culturii.
Conform ordinului, membrii comisiei naționale responsabili pentru coordonarea programului vor fi desemnați de către muzeele, institutele de cercetare și universitățile care au în jurisdicție sau în domeniul de cercetare aceste obiective.
Proiectul are un caracter transnațional și interdisciplinar, ceea ce va produce un efect pe termen lung și va aduce beneficii economice pentru zonele în care se află obiectivele arheologice care formează granița romană.
Limes-ul roman străbate Transilvania, Oltenia și o mică parte din Banat și Muntenia, iar scopul programului este cercetarea și punerea în valoare a siturilor arheologice din toate aceste zone.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu)

Muzeul National de istorie va lansa trei volume ştiinţifice

Marţi, 9 decembrie a.c., cu începere de la ora 13.00, în Sala Lapidarium a Muzeului Național de Istorie a României, din Calea Victoriei nr.12, sect. 3, Bucureşti, va avea loc lansarea a trei volume ştiinţifice ale căror autori sunt specialişti care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României. Accesul la eveniment este gratuit.

                                                   

 

Cel de al XX-lea volum al periodicului Cercetări Arheologice este rezultatul preocupărilor profesionale și eforturilor din ultima perioadă, ale colectivului de arheologi ai instituţiei. Tematica volumului este diversă, acoperind un interval cronologic foarte larg de la preistorie până la evul mediu.

Volumul include, prin rapoartele de cercetare arheologică preventivă, studiile arheologice sau pluridisciplinare şi cele privind istoria arheologiei din România, informaţii extrem de utile şi interesante nu numai pentru specialişti ci şi pentru toţi cei interesaţi de aceste subiecte.
Atrag atenţia excepţionalele rezultate ale cercetărilor din situl hallstattian de la Tărtăria – Podu Tărtărieisau cele complexe, pluridisciplinare, din tell-ul de la Vânătorii Mici – Momâia. Alături de acestea, sunt aduse în atenţia cititorilor situri, epoci şi fenomene istorice, dar şi date privind relaţiile dintre diversele comunităţi umane, comerţul, obiceiuri şi comportamente.
Informaţii puţin cunoscute sau chiar ignorate din istoria cercetărilor arheologice din România, dar foarte interesante, completează unele capitole ale unei viitoare și necesare istorii a arheologiei româneşti din perspectiva unora dintre personajele ce au participat la diverse evenimente şi ale căror opinii văd abia acum lumina tiparului.
Volumul Arheozoologia neo-neoliticului de pe Valea Teleormanului, avându-l ca autor pe dr. Adrian Bălăşescu, reprezintă cea de-a XIV-a apariție din seria Cercetări Pluridisciplinare a Muzeului Național de Istorie a României. Autorul, dr. Adrian Bălăşescu, cercetător științific în cadrul instituției amintite, propune o analiză insolităși originală pentru istoriografia arheozoologică românească, respectiv un studiu de caz al văii Teleormanului, din perspectiva speciilor animale crescute și vânate de către comunitățile umane, de-a lungul a aproape 2500 de ani (6200-3700 a. Chr). Volumul va fi prezentat de domnul dr. Dragomir Popovici, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Național de Istorie a României.

Descoperirile arheologice de pe Valea Teleormanului realizate în ultimii 20 de ani reprezintă un model de cercetare inter- şi pluridisciplinară a preistoriei locale. Colecţiile mari de resturi faunistice descoperite în siturile arheologice de pe Valea Teleormanului ce aparțin perioadei neo-neolitice, reprezintă o sursă de informații importantă despre economia animalieră și strategiile de subzistență specifice comunităților umane din timpul culturilor Precriş, Starčevo-Criş, Dudeşti, Vădastra, Boian şi Gumelniţa.

Acest valoros studiu interdisciplinar a permis, pentru prima oară în arheologia românească, surprinderea evoluţiei comunităţilor umane în ceea ce priveste paleoeconomia animalieră pe un areal destul de restrâns, reprezentat de valea unui mic râu. Rezultatele obținute în urma acestui studiu au fost comparate cu alte analize arheozoologice din arealul geografic al Munteniei, dar şi cu cele din zonele învecinate, încercându-se o integrare a lor în arii geografice şi culturale mult mai mari şi care depăşesc uneori graniţele actuale ale României. Astfel, se reușeste într-un mod original prezentarea unei panorame complexe a evoluţiei economiei animaliere de-a lungul unei perioade de timp semnificative.

Acest demers științific urmează, firesc, precedentelor volume cu subiecte arheozoologice publicate în aceeași serie monografică a Muzeului Național de Istorie a României, marcând o evoluţie matură a modului în care diversele rezultate ale cercetărilor arheologice pot şi trebuie fructificate. Volumul a fost realizat în cadrul proiectului de cercetare exploratorie Idei – PN-II-ID-PCE-2011-3-1015.

Cartea Instituţii ecleziastice şi sentiment religios în Ţara Românească şi Moldova (secolul al XVI-lea), având ca autor pe dr. Irina Ene, aparţine unui gen de preocupări istoriografice mai noi, fiind scrisă de un tânăr reprezentant al cercetării trecutului ţării noastre. Cartea va fi prezentată de prof. univ. dr. Tudor Teoteoi.

Tema lucrării de faţă cuprinde o problematică vastă, două ţări româneşti şi un secol de analiză, al XVI-lea, unul complex şi plin de transformări structurale şi de esenţă care compun noua mentalitate despre lume. Conturarea unor portrete de oameni pioși ai secolului al XVI-lea, laici și mireni, din cadrul elitelor, a necesitat în preambul o ordonare scolastică, prin prezentarea cadrului socio–politic, axat în special pe evoluţia instituţională a Bisericii Creştine, apoi Creştin–Ortodoxe, dar şi a situaţiei politice propriu-zise, specifice secolului analizat.

Dacă Ţările Române dăduseră măsura potenţialului lor militar în perioada anterioară, dar cu notabile prelungiri şi în veacul al XVI-lea, în acest din urmă veac ele au dat şi „măsura pietăţii religioase”, fapt reiterat altminteri în lucrare. Lucrarea este rezultatul unei cercetări mai vechi finalizate cu obținerea titlului de doctor, cu mențiunea că unele capitole au suferit modificări de structură.

Rod al unui efort considerabil de documentare, dincolo de aspectul analitic, lucrarea emite judecăţi şi idei nu numai valoroase, ci şi cu caracter de noutate, cu privire la unitatea moldo-munteană ca bază a unităţii religioase, ierarhia medievală ca fundament al imitaţiei unor atitudini, fapte sau gesturi, rolul domniei în acest context, calităţile domnului „bun” faţă de cel „rău”.

Studiul viitor al numeroaselor aspecte ce ţin de sentimentul religios al societăţii româneşti din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea va fi însă considerabil facilitat de contribuţia de faţă, chiar dacă pentru îndelungatul nostru amurg medieval sporesc în proporţie geometrică sursele, de la limbajul actelor de cancelarie ori al genurilor literaturii istorice sau religioase, precum predosloviile ori cărţile populare, până la testamente, inclusiv cele monahale. Ne referim la veritabila revoluţie ce se întrevede de pe acum în imensul dosar la a cărui deschidere cartea de faţă întreprinde şi ea un veritabil pionierat.

Evenimente la SNR

Pe 29 noiembrie a avut loc onoua adunare generala a Societatii Numismatice Romane.
Comunicări susținute:
Bogdan Beldianu - Despre monetăria romană în vremea împăratului Traian.
Paul Dumitrache - Ipoteze privind circulația monetară în zona orașului Câmpilung Muscel la sf. sec.XVI.
Prezentare de carte:
Valerian L. Ciofu - Teofil Sauciuc-Săveanu Viața și Opera, Editura Tipo Moldova, Iași 2014.
Cu ocazia acestei Adunări au fost primiți în rândurile Societății Numismatice Române următorii membrii:
1. Dl. Lucian Munteanu, cercetător științific, Iași.
2. Dumitrescu Radu Gabriel, cercetător științific, Craiova.
3. Dănilă Paul, Botoșani.

Moneda BNR-Istoria aurului - Monede din aur bătute la Histria.

Incepând cu data de 8 decembrie 2014, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului - Monede din aur bătute la Histria.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Valoare nominală: 10 lei
Metal: aur
Titlu: 999‰
Formă: rotundă
Diametru: 13,92 mm
Greutate: 1,224 g
Calitate: proof
Cant: zimţat




Aversul monedei redă capitelul ionic al unei coloane descoperite la Histria, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „10 Lei“, stema României și anul de emisiune „2014“.



Reversul monedei prezintă tipuri de monede histriene din aur și inscripția în arc de cerc „MONEDE DIN AUR BATUTE LA HISTRIA“.
Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare, este de 310,00 lei/buc.
Monedele din aur cu tema Istoria aurului - Monede din aur bătute la Histria au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Cercetari numismatice nr XVI

În cadrul Târgului Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură 2014, joi, 20 noiembrie a avut loc lansarea celui mai recent volum “Cercetări Numismatice” nr. 16, în prezenţa domnilor dr. Viorel Petac, Academia Română, dr. Cornel Ilie, coordonator al Secţiei Patrimoniu, MNIR şi d-ra Cristiana Tătaru, muzeograf în cadrul Cabinetului Numismatic, MNIR, informează Muzeul Național de Istorie a României.

Publicaţia “Cercetări Numismatice”, inițiată de Muzeul Național de Istorie a României în 1978, din iniţiativa domnului Octavian Iliescu şi a doamnei Constanţa Ştirbu, se numără printre puținele apariții românești de specialitate dedicate domeniului numismaticii și al științelor conexe. Concepută inițial pentru prezentarea și valorificarea bogatului patrimoniu al noului înființat Cabinet Numismatic, în contextul amplorii descoperirilor arheologice și numismatice, revista și-a lărgit treptat aria de cercetare și a căpătat, în timp, prestanță națională și internațională, adunând în paginile sale contribuții științifice valoroase ale specialiștilor și colecționarilor români și străini, dar și ale tinerilor debutanți sau ale amatorilor învățați. Circa o treime din articolele publicate în ultimele numere aparțin colaboratorilor internaționali.

In acest numar veti putea citi si un articol al subsemnatului: "Istoria inceputurilor industriei de hartie intr-un jeton de bacanie".

130 de ani de la prima lege de construire a unei Catedrale Naționale

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 21 noiembrie 2014, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur dedicată aniversării a 130 de ani de la prima lege de construire a unei Catedrale Naționale.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Valoare nominală: 200 lei
Metal: aur
Titlu: 999‰
Formă: rotundă
Diametru: 27 mm
Greutate: 15,551 g
Calitate: proof
Cant: neted


Aversul monedei redă macheta Catedralei Mântuirii Neamului, stema României, valoarea nominală „200 LEI”, anul de emisiune „2014”, inscripţiile „CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI” şi „ROMANIA”.



Reversul monedei prezintă icoana şi numele Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, stema Patriarhiei Române, inscripţiile „PATRIARHIA ROMANA”, „130 DE ANI DE LA PRIMA LEGE DE CONSTRUIRE A CATEDRALEI” şi „1884” - anul aniversat.

Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 600 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare, este de 3.080,00 lei/buc.
Monedele din aur dedicate aniversării a 130 de ani de la prima lege de construire a unei Catedrale Naționale au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Targ filatelic si numismatic la Brasov

Heraldica in medalistica

Simpozion de numismatica la Muzeul Judetean din Giurgiu

La Muzeul Judetean “Teohari Antonescu” din Giurgiu va avea loc in 10 noiembrie Simpozionul de Numismatica Omagiu Mihai Ionescu. Programul manifestarii poate fi vazut aici: https://aurelvilcu.files.wordpress.com/2014/11/simpoziongiurgiu2014.pdf

100 de ani de la naşterea lui Eugen Drăguțescu

Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic, începând cu data de 10 noiembrie 2014, o monedă din argint dedicată aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Eugen Drăguțescu.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei;
• Metal: argint;
• Titlu: 999‰;
• Formă: rotundă;
• Diametru: 37 mm;
• Greutate: 31,103 grame;
• Calitate: proof;
• Cant: zimţat.

Aversul monedei redă un desen al artistului plastic Eugen Drăguţescu, valoarea nominală „10 LEI”, inscripţia „ROMANIA”, stema României şi anul de emisiune „2014”.

Reversul monedei prezintă portretul, numele, semnătura lui Eugen Drăguţescu şi anii între care a trăit „1914”, „1993”.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 330,00 lei/buc.

Monedele din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Eugen Drăguțescu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

 Eugen Drăguțescu (n. 19 mai 1914, Iași - d. 1993, Roma) a fost un artist plastic român, pictor și grafician. Asemenea multor personalități care au plecat din țară și s-au stabilit pe alte meleaguri, Eugen Drăguțescu a fost pentru multă vreme exclus din lucrările de specialitate editate în România.

 Născut la Iași, studiază între 1932 și 1938 la Academia de Belle-Arte din București. Încă din perioada studenției, participă cu două lucrări, Căsuță la mahala și Copil orb, la Salonul Oficial de desen și gravură, patronat la vremea respectivă de Ministerul Culturii și Artelor. Din comisia de selecție făceau parte Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Francisc Șirato și Marius Bunescu.

Artistul se dovedește a fi un desenator bun, de expresie, interesat de traseul creionului, dar și de armoniile cromatice. În 1936  își deschide prima expoziție personală la Galeria Mozart. În 1939 câștigă concursul pentru Premiul Romei, care îi permite să studieze în Italia la Accademia di Romania.

În tot acest timp, continuă să participe la diverse manifestări artistice din țară; astfel, în 1940 expune șapte lucrări la Salonul Oficial de toamnă din București. Lucrează câțiva ani în Olanda (1946-1949), apoi se întoarce în Italia, locuind la Assisi și, din 1959, la Roma. Are numeroase expoziții personale în Italia, Olanda, Mexic, U.S.A., Elveția.

Eugen Drăguțescu este autorul unui mare număr de desene, destinate să însoțească operele unor scriitori clasici (Shakespeare, în primul rând), ca și unele ediții speciale din Enciclopedia Dantesca. În ilustrația de carte, în albumele consacrate unor orașe de care se simțea atras în chip deosebit (Roma, Assisi), în numeroase portrete și lucrări de șevalet, Drăguțescu se prezintă ca un subtil și plin de savoare comentator al realității, pe care o reține nu numai pentru pitoresc sau farmec, ci și pentru modul cum răspunde unei anume proiecții interioare asupra lumii.

Din impactul cu universul unor scriitori, din cunoașterea realului prin experiență directă, artistul își construiește un sistem de reprezentare în care funcția principală o deține desenul, atât prin expresivitatea liniilor, cât și prin organizarea accentelor grafice în ansambluri semnificative. Câteodată, desenele sale părăsesc orice referință la aspectele lumii vizibile, evoluând spre o lume imaginară, ceea ce subliniază încărcătura emoțională a compoziției. La un moment dat, când creația artistului părea definitiv fixată în limitele figurativului, se produce o schimbare majoră, interesul lui îndreptându-se către expresivități abstracte, care au devenit, irevocabil, o constantă a operei sale.
Lui Eugen Drăguțescu i s-au decernat de-a lungul vremii multe premii prestigioase. Primul dintre ele a fost Premiul Simu, la București în 1940, urmat de cel acordat în 1953, în urma participării la Expoziția Internațională de Artă, de la Messina. Ulterior a primit premiul Fundației Ford și premiul Bienalei din Veneția, în 1956.

Targul colectionarilor la Deva

Arheologie şi numismatică în judeţul Teleorman

Vă semnalăm apariţia volumului „Arheologie şi numismatică în judeţul Teleorman”, autor Ioan Spiru.
Sunt reunite, în primul rând, un număr de 14 articole de arheologie şi numismatică publicate, de-a lungul anilor, în prestigioase reviste ale Academiei Române sau ale Muzeului Naţional de Istorie a României de către cel care a fost preotul Ioan Spiru, neobosit arheolog amator, numismat, istoric şi publicist (1914-1995).
Prin editarea acestui volum, dorim să-i aducem un pios omagiu, acum, când la 2 noiembrie a.c. se împlinesc 100 de ani de la naşterea sa.
O bună parte din lucrare este constituită de un repertoriu arheologic al judeţului – prima încercare de acest fel pentru judeţul Teleorman, ce este republicat cu această ocazie. Iniţial, lucrarea a apărut postum, în 1996, într-un volum ce a reunit şi alte studii şi articole legate de istoria sau viaţa religioasă a judeţului, intitulat „File de istorie teleormăneană”.
Partea de numismatică este completată cu două articole inedite, o transcriere a unei comunicări susţinută în cadrul simpozionului organizat de Secţia Caracal a Societăţii Numismatice Române, la 18 septembrie 1988 şi cu discursul intitulat „Ce a însemnat pentru mine Societatea Numismatică Română”, rostit în Aula Academiei Române, la 18 noiembrie 1993, cu ocazia aniversării a 90 de ani de existenţă a Societăţii Numismatice Române.
În continuare, cititorul poate găsi trei note de periegheză, de asemenea inedite şi fragmente din interviul susţinut în cadrul emisiunii TV „Clio”, transmisă la data de 7 februarie 1994.
Lista publicaţiilor articolelor de arheologie şi de numismatică, atât cele apărute în lucrări de specialitate cât şi cele de popularizare, completează lucrarea.
Volumul se încheie cu o adevărată „memorie a imaginilor” - 42 de fotografii din activitatea arheologică şi numismatică a părintelui Ioan Spiru, dar şi cu unele materiale arheologice descoperite de acesta, precum şi cu un portret desenat de artistul plastic teleormănean Teodor Şerbănescu.