Acta Bacoviensia nr.16/2021-Anuarul Arhivelor Nationale Bacau

 

Semnal editorial: Decoratii si titluri de onoare ale Romaniei din perioada 1948-1989

 Mai multe informatii pe:

https://www.facebook.com/groups/321015511425528/posts/1767858083407923/?comment_id=1768164156710649&reply_comment_id=1768502010010197&notif_id=1633790790118116&ref=notif&notif_t=group_comment_mention

Program Simpozion National "Vasile Parvan": 7-8 octombrie Bacau

 

Simpozionul Național "Vasile Pârvan" din 7-8 octombrie 2021 se va desfasura online

 

Având în vedere prevederile H.G. nr. 856/2020 privind stabilirea măsurilor care se aplică pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID, precum și hotărârile Comitetului Național, ale Comitetului Județean și Local pentru Situații de Urgență, în vederea prevenirii răspândirii infecțiilor cu COVID, vă facem cunoscut faptul că, activitățile Simpozionului Național "Vasile Pârvan" programate pentru data de 7-8 octombrie 2021, ora 11.00, se vor muta în online.

Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane

 

Muzeul Naţional de Istorie a României anunță deschiderea celei mai importante expoziții românești de arheologie prezentată vreodată peste hotare – „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”. Expoziția-eveniment este disponibilă publicului în perioada 1 octombrie 2021 – 27 februarie 2022, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, putând fi vizitată în mod gratuit pe toată durata acesteia.

Numeroase instituții din România și din Spania participă în cadrul acestei ample expoziții care pune în valoare bogăția istorică și culturală a României prin intermediul bunurilor arheologice de excepție ale patrimoniului românesc. Proiectul expozițional se înscrie în seria evenimentelor organizate cu ocazia aniversării, în 2021, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Spania, în cadrul Programului de diplomație publică și culturală desfășurat de Ministerul Afacerilor Externe prin intermediul Ambasadei României în Spania. Evenimentul-fanion al anului aniversar al relațiilor diplomatice româno-spaniole marchează apogeul schimburilor culturale, fiind și cea mai amplă și importantă expoziție arheologică organizată vreodată peste hotare.

Inaugurarea expoziției va avea loc în data de 30 septembrie 2021, în prezența domnului Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe, a domnului Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, și a omologilor spanioli ai acestora, a domnului Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial, a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director General al Muzeului Național de Istorie a României, a reprezentanților Muzeului Național de Arheologie din Madrid, precum și a unor înalți oficiali ai statului spaniol.

Expoziției „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi al Preşedintelui României, Excelența Sa Domnul Klaus Iohannis.

Reunind peste 800 de artefacte excepționale din colecțiile a 39 de muzee din România, expoziția oferă vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spațiu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene. Firul roșu, călăuzitor, este cel al împletirii și influențării reciproce a civilizațiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creație și adaptare ce au ca finalitate crearea unei identități culturale specifice, pe un traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului până la zorii civilizației europene, într-un spațiu perceput în frământatul mileniu întunecat ca „Ultima Frontieră a Romanității”.

Dintre piesele de valoare excepțională prezentate în cadrul expoziției enumerăm coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, Bunești, tezaurele dacice de brățări de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncrăieni, București-Herăstrău, Coada Malului, Lupu, dar și unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani. Epoca romană este reprezentată de tablele cu legile municipale de la Troesmis, tăblițele de lemn cerate descoperite în minele de aur de la Alburnus Maior, monede emise de împăratul Traian, echipament dacic și roman din timpul războaielor. Un loc special ocupă capodopera sculpturii antice universale, Șarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, precum și o excepțională sculptură în chihlimbar din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, cu reprezentarea lui Eros, descoperită la Alburnus Maior, ambele prezentate pentru prima oară în străinătate. Antichitatea târzie a secolelor IV-VI d. C., ca și epoca marilor migrații, sunt ilustrate de tezaurele de la Pietroasele, Apahida, Florești-Polus, Turda, Izvoarele, Histria, Coșovenii de Jos și Priseaca. 

Piesele prezentate în această expoziție provin atât din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, cât și din cele ale următoarelor muzee din țară: Complexul Muzeal Național Neamț – Piatra Neamț, Complexul Muzeal Național Moldova – Iași, Muzeul Național al Bucovinei – Suceava, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj Napoca, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Complexul Muzeal Iulian Antonescu – Bacău, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud – Bistrița, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan – București, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Simion Gavrilă – Tulcea, Muzeul Brăilei Regele Carol I – Brăila, Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Teodor Cincu – Tecuci, Muzeul Județean Argeș – Pitești, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu – Târgu Jiu, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Județean Ialomița – Slobozia, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești, Muzeul Județean de Istorie Paul Păltănea – Galați, Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Ștefan cel Mare – Vaslui, Muzeul Județean Vâlcea Aurelian Sacerdoțeanu – Râmnicu Vâlcea, Muzeul Municipiului București, Muzeul Olteniei – Craiova, Muzeul Romanațiului – Caracal, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Țării Crișurilor – Oradea, Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat – Făgăraș, Muzeul Vasile Pârvan – Bârlad, Muzeul de Istorie Petre Voivozeanu Roșiori de Vede.

Curatori: Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național de Arheologie al Spaniei
Organizatori: Ministerele Culturii din România și Spania, Ministerul Afacerilor Externe prin Ambasada României în Regatul Spaniei și Ministerul Apărării Naționale al României

Colectii si colectionari la Muzeul judetean Teleorman

    

"Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită vineri, 1 octombrie 2021, ora 11.00, la deschiderea expoziţiei temporare „Colecţii şi colecţionari”, ce se desfăşoară în cadrul proiectului expoziţional „Octombrie, Luna Colecţionarului”.
    Ajunsă la a X-a ediție, la expoziția din acest an participă 20 expozanți, oameni cu diferite profesii şi vârste, din județul Teleorman (Alexandria, Roșiorii de Vede, Năvodari) și alte localități (București).         Remarcăm faptul că 2 dintre colecţionari au participat în mod constant și la precedentele nouă ediții, iar la actuala ediţie participă pentru prima dată 2 colecţionari.
    Vor fi etalate colecţii variate de numismatică, medalistică, cartofilie, filatelie, insigne, ceasuri, machete de vagoane-cisternă, tuburi electronice, benzi desenate, carte istorică, mărţişoare etc.
În acest an, proiectul expozițional „Octombrie - Luna Colecţionarului” ajunge la a X-a ediţie - o ediţie aniversară. Va fi, ca şi anul trecut, o ediţie organizată într-un moment în care situaţia pandemică a perturbat întreaga noastră existenţă. Sperăm însă ca luna octombrie să redevină, cu ajutorul colecţionarilor, luna în care publicul vizitator al Muzeului Judeţean Teleorman va cunoaşte preocupările acestora, prin intermediul exponatelor ce vor fi prezentate.
    Expoziţia va rămâne la dispoziţia publicului vizitator până la data de 31 octombrie 2020, iar vizitarea se va putea face de marţi până duminică, între orele 9.00-17.00, în condițiile respectării măsurilor pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-COV-2.
    Totodată, pentru cei interesaţi aducem la cunoştinţă faptul că sâmbătă, 16 octombrie a.c., între orele 10.00-14.00, intenționăm să organizăm în curtea Muzeului Judeţean Teleorman o nouă ediţie a „Târgului Colecţionarilor”, în funcţie de condiţiile epidemice existente şi de măsurile dispuse de autorităţi". 

sursa: https://www.facebook.com/photo/?fbid=4461624340624189&set=a.130132463773420.

Semnal editorial: Marian Bolum-Circulatie monetara in Basarabia. Monede (1821-1944)

Neobositul profesor si colectionar barladean, pasionat de numismatica, Marian Bolum a publicat un nou volum dedicat circulatiei monetare pe teritoriile ocupate de romani, de aceasta data este vorba de monedele ce au circulat in zona Basarabiei in perioada 1821, după anexarea acestui teritoriu la Imperiul țarist și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Prin amabilitatea autorului va putem pune la dispozitie cuprinsul acestui volum consistent, aproape 400 de pagini, dar si introducerea scrisa de autor.
Cei interesati de achizitionarea volumului se pot adresa direct autorului la adresa de email din finalul Introducerii.

Cuprins

Introducere...................................................................................7
Circulația monetară în Principate în timpul războiului ruso-turc (1806-1812)................................................................................14
Circulația monetară de la anexare până la pierderea autonomiei (1812-1828)................................................................................35
Circulația monetară de la pierderea autonomiei până în timpul războiului Crimeei (1828-1855).................................................72
Circulația monetară de la sfârșitul războiului Crimeei la Con-gresul de la Berlin (1856-1878)................................................117
Circulația monetară în sudul Basarabiei în perioada administra-ției românești (1856-1878).......................................................172
Circulația monetară la sfârșitul secolului al XIX-lea (1881-1894).........................................................................................189
Circulația monetară de la adoptarea monometalismului aur până la dispariția Imperiului (1895-1917)........................................223
Circulația monetară în perioada interbelică (1918-1940).........264
Circulația monetară de la anexarea de către URSS până la reinstaurarea administrației românești (1940-1941)………...........305
Circulația monetară după reinstaurarea administrației românești (1941-1944)..............................................................................321
Circulația monetară după reinstaurarea administrației sovietice (1944-1945)..............................................................................337
Anexe........................................................................................350

INTRODUCERE

    În lucrarea Circulația monetară în Basarabia. I. Monede (1812-1944) am urmărit să prezentăm monedele care au circulat în Basarabia după anexarea acestui teritoriu la Imperiul țarist și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
    Marea diversitate de tipuri monetare care au circulat în această perioadă a fost determinată de statutul juridic al Basarabiei: parte componentă a Principatului Moldova (până în anul 1812), anexată de Imperiul țarist (1812-1917), integrată Regatului României (1918-1940), anexată de URSS după Notele ultimative din iunie 1940 (1940-1941), administrată de Regatului României, după eliberare (1941-1944) și apoi reintegrată statului sovietic (din martie-august 1944).
    În aceste condiții în Basarabia au circulat: monedele care erau folosite în Principate la începutul secolului al XIX-lea-pi­astru turcesc, monede de 20 de kreutzeri, jumătatea de imperial, 50 de copeici și rubla rusească, talerul de Prusia, mah­mu­deaua, icosarul, ducatul unguresc, moneda de 20 de franci, ducatul/galbenul austriac, ducatul olandez, lira ster­lină (1812-1828), rubla țaristă (1828-1917), leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor (1918-1940), rubla sovietică (1940-1941), leii românești (1941-1944) și rublele sovietice (după 1944) De asemenea, au mai circulat, în sudul Basarabiei, leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor, în perioada în care județele Cahul, Ismail și Bolgrad au fost retrocedate Moldovei/României (1856-1878).
    După anexarea și integrarea economică în Imperiul țarist circulația monetară din Basarabia era identică cu circulația monetară din celelalte provincii ale Imperiului. Astfel, au circulat: monedele de: ¼ , ½ , 1, 2, 3, 5 copeici din cupru, monedele de: 5, 10, 20, 25, 50 de copeici și 1 rublă de argint, monedele de: 3, 5, 10 ruble din aur și pentru scurt timp , în timpul domniei țarului Nicolae I, monede de platină cu valoarea nominală de: 3, 6 și 12 ruble. După trecerea la sistemul monometalist aur, în timpul domniei țarului Nicolae al II-lea au fost bătute, doar în anul 1897, monede de aur cu valoarea nominală de 7,5 și 15 ruble. De asemenea, au mai fost puse în circulație și monede comemorative emise cu ocazia aniversării unor evenimente importante pentru Imperiul țarist.
    După realizarea Marii Uniri și reglementarea circulației monetare în Basarabia vor circula toate monedele emise în Vechiul Regat: 25 bani și 50 bani din aluminiu, 1 leu și 2 lei din cupru-nichel/ cupru-zinc-nichel, 5 lei, 10 lei și 20 de lei din cupru-zinc-nichel, 50 de lei și 100 de lei din nichel, 100 de lei și 250 de lei din argint.
    După anexarea Basarabiei, în iunie 1940, de către URSS, va fi impus sistemul monetar sovietic. În Basarabia vor circula monede cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5, 10, 15 și 20 de copeici.
    După reinstaurarea administrației românești în Basarabia, între 1941-1944, vor avea putere circulatorie toate monedele aflate în circulație în Vechiul Regat: 1 leu din cupru-zinc-nichel, 2 lei, 5 lei, 20 de lei din zinc, 100 de lei din fier, 200 de lei, 250 de lei și 500 de lei din argint.
În anul 1944 ofensiva Armatei Roșii determină ocuparea Basarabiei de către URSS. În teritoriul ocupat este instaurată administrația sovietică și vor fi reintroduse în circulație monedele cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5, 10, 15 și 20 de copeici.
    Pentru prezentarea circulației monetare din perioadele 1867-1878, 1918-1940 și 1941-1944 am reluat, revăzut și completat cu informații noi studiile referitoare la perioadele sus amintite din lucrarea Sistemul monetar național. I. Monedele României, (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013. Aceste preluări, la care am adăugat noi puncte de vedere personale, au fost necesare deoarece monedele care au circulat pe teritoriul Basarabiei în perioadele în care s-a aflat sub controlul administrației românești au fost aceleași cu monedele care au circulat în Vechiul Regat. De asemenea, am considerat utile aceste preluări și pentru că lucrarea citată a avut un tiraj limitat, iar reluarea acestor informații permite o difuzare mai largă a temelor propuse.
    Cartea se adresează iubitorilor de istorie și colecționa­ri­lor începători, dar credem că studiile prezentate cu această ocazie pot fi un instrument de lucru util tuturor celor care sunt preocupați de numismatica românească, în general și de numismatica țaristă și sovietică, în special.
    Lucrarea își propune să sintetizeze principalele infor­ma­ții din domeniu însă pe lângă descrierea într-o viziune personală și prezentarea aspectelor tehnice ale tuturor tipurilor monetare uzuale apărute în această perioadă, am avut în vedere contextul economic, social și politic în care au apărut piesele prezentate.
    Pentru monedele emise de Imperiul Țarist și de URSS care au circulat în Basarabia, descrierea, poate nu suficient de detaliată, considerăm că este una inedită, personal necunoscând un alt demers de acest fel realizat de specialiștii români din domeniu. În același timp, în lucrare sunt prezentate și unele con­cluzii la care am ajuns în cei peste 30 de ani de când mă preo­cupă numismatica.
    Aspectele istorice care au generat necesitatea fabricării și punerii în circulație a unor noi tipuri de monede au fost schimbările de tron sau de regim politic. Alte tipuri de monede au fost bătute cu ocazia aniversării/comemorării unor evenimente importante din istoria statului sau în situația în care metalul din care sunt bătute unele monede, cum ar fi nichelul, este necesar pentru industria de armament, în condițiile declanșării unor războaie. De asemenea, s-a impus realizarea unor noi tipuri monetare în situația în care s-a constat că pe piață au apărut un număr mare de falsuri, situație specifică pentru monedele de argint sau de aur sau în situația în care, datorită unei inflații galopante, se impunea baterea unor monede cu valoare nominală mare pentru fluidizarea circulației monetare.
    La schimbarea suveranilor, modificările grafice ale monedelor sunt, de regulă, minore, cu excepția efigiei suveranului. La schimbarea regimului politic schimbările sunt însă majore, noul regim urmărind să-și impună propriile simboluri. În situații speciale, crize sau războaie, când noile tipuri monetare sunt realizate sub presiunea timpului, datorită condițiilor specifice, există tendinţa folosirii unor elemente grafice simplificate și a unor materiale mai ieftine care să scadă costurile de producție.
Ca surse de informare au fost folosite lucrări de spe­cialitate: George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Tu­rism, Bucureşti, 1977; Ioan Dogaru, Catalogul monedelor şi bancnotelor româneşti emise în perioada 1853-1977, Bucu­reşti, 1978; Costin C. Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, vol. I-III, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997; Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare, și catalogul monedelor emise, vol I, Galeria numismatică, București, 2009; Marian Bolum, Studii şi articole de numismatică, Editura Sfera, Bârlad, 2012; Marian Bolum, Sistemul monetar național. Monedele României (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013; Sistemul monetar național. II. Bancnotele României (1881-2015), Editura Sfera, Bârlad, 2015; Marian Bolum, Circulația monetară în Transilvania. II. Monede(1867-1947), Editura Pim, Iași, 2019; Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004; Societatea comercială de numismatică și filatelie Impex Zimbrul Carpatin S.R.L., Catalog numismatic / Numismatic catalogue, București, 2005 Vladimir Bilkin, Composite catalogue of Russien coins. Part II (1740-1917), Kиeb, 2003, Ana Boldureanu, Eugen Nicolae, Moneda în Republica Moldova, Biblioteca Științifică Centrală Andrei Lupan (Institut), Chișinău, 2015.
   În același timp au fost utilizate și reviste de specialitate: Buletinul Societăţii Numismatice Române Colec­ționa­rul român și Conspecte numismatice.
    Pentru studiera istoriei Basarabiei am avut în vedere o serie de lucrări și articole publicate de istorici basarabeni: Valentin Tomuleț, Basarabia în epoca modernă (1812-1918) (Instituții, regulamente, termene), vol I, CEP USM, Chișinău, 2012; Ștefan Purici, Istoria Basarabiei-Note de curs, Editura Semne, București, 2011; Andrei Emilciuc, Cadrul legal al circulației și schimbul monedelor străine în Imperiul rus (1769-1839). Specificul funcționării lui în Basarabia, în Revista de istorie a Moldovei, Studii, Chișinău; Valentin Tomuleț, Circulația monetară în Basarabia în primele decenii după anexarea ei la Imperiul rus în Studia Universitatis în Revista științifică a Universității de Stat din Moldova, nr.10 (50), 2011.
    Tot pentru cercetarea istoriei Basarabiei am studiat o serie de site-uri care abordează această temă:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/05/25/basarabia-sub-ocupatia-imperiului-tarist-cronologie/
https://www.unitischimbam.ro/tratatul-de-la-bucuresti-1812/
http://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n= 1417
http://istoria.md/articol/6/Basarabia_Mare__Basarabia_%C5%A2 arist%C4%83,_Bessarabia_
http://istoria.md/articol/438/Organizarea_Basarabiei___Administra%C 5%A3ia
https://www.academia.edu/20380910/RAZBOIUL_CRIMEI
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-a-ajuns-basarabia-in-componenta-imperiului-rus
http://istoriamilitara.org/stiinta/articole/160-basarabia-si-razboiul-din-crimeea-1853-1856.html
http://istoria.md/articol/31/Tratatul_de_la_Paris,_1856
http://www.moldovenii.md/md/section/700/content/7172
https://istoriabasarabiei.wordpress.com/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tarul-alexan-dru-al-ii-lea-declara-razboi-imperiului-otoman-la-chisinau
http://www.istorie-pe-scurt.ro/congresul-de-pace-de-la-berlin1878-sau-sacrificiile-cerute-de-independenta/
https://www.scritub.com/istorie/Industria-Basarabiei-in-Perioa13113 21322.php
https://www.timpul.md/articol/pe-27-martie-1918-sfatul-tarii-a-votat-unirea-basarabiei-cu-romania-57143.html
http://www.istoria.md/articol/146/Pactul_Ribbentrop_Molotov,_Nota_ultimativ%C4%83_sovietic%C4%83__26_iunie_1940_,_R%C4%83spunsurle_Guvernului_Rom%C3%A2n__27_%C5%9Fi_28_iunie_1940 ș.a.
Concomitent au fost folosite și o serie de site-uri speciali­zate de numismatică:
http://transylvanianumismatics.com
http://www.allnumis.ro,
http://www.bancnote-monede.ro,
http://romaniancoins.org/ro
https://ro.ucoin.net/table/?country=russia
https://99-kopeek.ru/catalog
https://en.numista.com/catalogue
https://www.m-dv.ru/en/monety-rossii-1700-1917
https://colnect.com/ro/coins/coin
https://coinscatalog.net/russia
     De un real folos s-a dovedit a fi site-ul BCU Cluj-Napoca, http: // documente. bcucluj.ro/ web/ bibdigit/ nperiodice/ revistaeconomica/, unde este postată Revista Economică, săptămânal ce a apărut între anii 1899-1948. Astfel, am avut ocazia să realizăm și cercetare de arhivă.
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte doar unele as­pecte ale circulației monetare din Basarabia.Cu siguranță, cercetările ulterioare vor completa demersurile noastre.

marian_bolum@yahoo.com

 

SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a VII-a

      Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizației Gumelnița, Oltenița, organizează, în data de 17 septembrie 2021, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a VII-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Muzeul George Severeanu, str. H. Coandă, nr. 26, sector 1, Bucureşti.

Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în parteneriat cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.
Accesul publicului interesat să participe la lucrările acestui simpozion, se va face exclusiv pe bază de confirmare la adresa de email: rcan@muzeulbucurestiului.ro

Evenimentul se desfășoară cu respectarea tuturor regulilor sanitare specifice prevăzute de legislația în vigoare, în vederea prevenirii răspândirii SARS-CoV-2.

PROGRAM

9.00-09.20: Deschiderea Simpozionului (Sala mare)
Adrian Majuru, Director, Muzeul Municipiului București
Eugen Nicolae, Director, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române

Comunicări Secţiunea Arheologie

Sala mare
09.30-11.10: Moderator Vasile Opriș

-Eugen Nicolae, Emanuela Cernea, Medalii privind participarea României la Expoziția Universală de la Paris din 1867;

-Alexandru Ciornei, Izabela Mariș, Radu-Alexandru Dragoman, Dan Pop, Pietricele ascuțite din Munții Maramureș-Rodnei (nord-vestul României): înțelegerea ocupațiilor umane preistorice prin proveniența materiilor prime litice;

-Valentina Voinea, Constantin Băjenaru, Marius Lascu, Cătălin Nopcea, Adrian Irimia, Manuela Măiță, Oana Gâză, Doru Paceșilă, Noi repere culturale si cronologice privind sfârșitul culturii Hamangia. Descoperirile recente de la Techirghiol Paloda și Constanța Mobipark (2020);

-Adrian Bălășescu, Valentin Radu, Exploatarea animalelor în cultura Hamangia. Studiu de caz - situl de la Techirghiol Paloda (jud. Constanta);

-Cătălin Lazăr, Vasile Opriș, Theodor Ignat, Dan Pîrvulescu, Adelina Darie, Mădălina Dimache, Silviu Cristache, Theodor Zavalaș, Valentin Parnic, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Ovidiu Frujina, Cristian Roth, Gabriel Popescu, Valentin Radu, Andreea Toma, Laurent Carozza, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, Gabriel Vasile, Rezultatele campaniei 2021 din situl arheologic Gumelnița, jud. Călărași;

11.30-13.10: Moderator Theodor Ignat

-Cătălin Lazăr, Johannes Müller, Theodor Ignat, Vasile Opriș, Adelina Darie, Mădălina Dimache, Theodor Zavalaș, Valentin Parnic, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Andreea Toma, Valentin Radu, Adrian Șerbănescu, Gabriel Popescu, Cristian Panaoitu, Daniela Dimofte, Ovidiu Frujina, Cristian Roth, Vlad Ioan, Mihai Florea, Marian Voicu, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, Robert Hofmann, Wiebke Kirleis, Marta dal Corso, Sonja Filiatova, Mila Shatino, Stefan Dreibrodt, Walter Dorfler, Ingo Feser, Wolfgang Rabbel, Natalie Pickartz, Manuel Zolchow, Elisabeth Glück, Maurice Enriko Weber, Ercan Erkul, Simon Fischer, Erman Lu, Eileen Eckmeier, Giacomo Bilotti, Yevhenii Sliesariev, Khadijeh Alinezhad, Agnes Heitmann, Cornelis Stal, Primele rezultate ale proiectului internațional „The dynamics of the prehistoric communities located in the Mostiștea Valley and Danube Plain (between Oltenița and Călărași)”;

-Adelina-Elena Darie, Dragoș-Alexandru Mirea, Valentin Parnic, Cătălin Lazăr, Noi date privind piesele din cupru din arealul Gumelnița pe baza analizelor PIXE si XRF;

-Camelia-Mirela Vintila, Katia Moldoveanu, Modele de construcții eneolitice din colecțiile Muzeului Municipiului București;

-Mihaela Golea, Câteva date botanice despre o probă carpologică din vechile săpături arheologice de la Teiu, județul Argeș;

-Corina Anca Simion, Alexandru Dragoș Mirea, Vasile Opriș, Ionel Mercioniu, Oana Gâza, Tiberiu Bogdan Sava, Doru Gheorghe Păceșilă, Maria Ilie, Cristian Mănăilescu, Colecția „Maria si dr. George Severeanu”: studii arheometrice asupra unor obiecte egiptene;

14.00-15.40: Moderator Alina Streinu

-Valentin Dumitrașcu, Aspecte tafonomice ale oaselor de animale din situl Bâzdâna-La Cetate;

-Magdalena Ștefan, Dan Ștefan, Valeriu Sîrbu, Noi cercetări în necropolele tumulare din teritoriul orașului antic Callatis;

-Alina Streinu, Irina Achim, Inventarul ceramic din zona străzii A de la nord de Basilica cu criptă de la Histria;

-Ovidiu Țentea, Florian Matei-Popescu, Vlad Călina, „Limes Alutanus”. Cercetări recente;

-Alexandru Rațiu, Ioan C. Opriș, Ioana Manea, Capidava - sfertul sudic al cetății și edificiile oficiale în epoca romană târzie și romano-bizantină. Noi observații de planimetrie urbană din sectoarele III și VII intra muros;

16.00-17.40: Moderator Sorin Cleșiu

-Rodica Oanță-Marghitu, Podoabe de metal dispărute aproape fără urmă. Despre câteva tipare de piatră din secolele VI-VII p. Chr.;

-Andrei Măgureanu, Adina Boroneanț, Meda Toderaș, Bucureștii Noi - Alba sau Băneasa - La Stejar? Re-identificarea unor situri arheologice din nordul capitalei;

-Gabriel Vasile, Adrian Ioniță, Observații arheologico-antropologice asupra înmormântărilor tumulare și cimitirelelor plane din Muntenia secolelor X-XIII;

-Silviu Oța, Un vechi tezaur medieval descoperit în județul Prahova;

-Theodor Ignat, Sorin Cleșiu, Reanimând inima orașului. Lucrări arheologice și de conservare la Palatul Curții Vechi din București;

Sala cu vitralii
16.00-17.50: Moderator Mirela Vintilă

Daniela Marcu Istrate, Gabriel Izdrăilă, Date noi privind începuturile cetății Făgăraș, pe baza cercetărilor din 2011-2012;

David Baciu, Adrian Ioniță, Adrian Bălășescu, Fauna de la Cetatea Făgărașului din perioada habsburgică;

Camelia-Mirela Vintilă, Dan Pîrvulescu, Gabriel Vasile, Cercetări arheologice la Biserica Trei Ierarhi-Colțea, București;

Ioana Manea, Raluca Dumitru, Diana Sonu, Theodor Ignat, Manea Brutaru - principalele rezultate ale cercetării arheologice din anii 2020-2021;

Diana Sonu, Date antropologice cu privire la materialul osteologic descoperit la Biserica Mavrogheni;

Comunicări Secţiunea Numismatică

Sala cu vitralii
09.30-11.10: Moderator Aurel Vîlcu

-Emanuel Petac, Who’s who? Tetradrahma Price 1320: nici Tomis, nici Dioscuridas;

-Gabriel Mircea Talmațchi, Considerații privind „monetăria de tip scitic” în lumina celor mai recente cercetari (descoperiri, ipoteze și observații);

-Sebastian Matei, Theodor Isvoranu, Un mic tezaur de drahme din Dyrrhachium descoperit la Pruneni, jud. Buzău;

-Mihai Dima, Un denar hibrid bătut la Sarmizegetusa;

-Theodor Isvoranu, Descoperiri monetare la Romula, campania 2019;

11.30-13.10: Moderator Emanuel Petac

-Aurel Vîlcu, Gabriel Stăicuț, Descoperiri monetare recente în județul Buzău;

-Lilia Dergaciova, Monedele moldovenești ale lui Ștefan I (sec. XIV). Problema legendelor și a limbii în care au fost redactate;

-Dan Pîrvulescu, Monede maghiare din sec. XIV-XV aflate în custodia Muzeului Municipiului București;

-Paul Dumitrache, Monedele lui Ioan de Hunedoara din vremea Regenței (1446-1452). Problematica legendelor, o nouă abordare în reclasificare;

-Marius Blasko, Un tezaur din secolul al XVI-lea descoperit la Podu Dâmboviței, județul Argeș;

14.00-15.30: Moderator Dan Pîrvulescu

-Viorel M. Butnariu, Date noi despre așa-zisa monedă moldo-polonă;

-Dan Pîrvulescu, Alina Pîrvulescu, Monedele de aur din tezaurul de la Sala Palatului aflat în colecțiile Muzeului Municipiului București;

-Irina Cîrstina, Tezaurul monetar medieval de la Săbiești, județul Dâmbovița;

-Adriana Roșca, Dovezi medalistice ale participării României la expozițiile din Paris;

 

     Colectivul de organizare al Simpozionului este alcătuit din Dan PÎRVULESCU, Director adjunct (Muzeul Municipiului Bucureşti), Aurel VÎLCU, Cercetător științific (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Vasile OPRIŞ, Şef Secţia Istorie, Alina STREINU, muzeograf, Theodor IGNAT, Şef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică (Muzeul Municipiului Bucureşti) și Theodor ZAVALAȘ, Manager, Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa.

Lansare de carte la Onesti-Valea Trotusului.Jetoane

 

Povestiri de altădată. Despre marină, marinari și altele…

Centrul Cultural Județean Constanța ”Teodor T. Burada” în colaborare cu Asociația Filateliștilor ”Tomis” Constanța vă invită să vizionați expoziția de cartofilie, filatelie și numismatică ”Povestiri de altădată. Despre marină, marinari și altele…” dedicată sărbătoririi Zilei Marinei Române.

 

Vernisajul expoziției va avea loc la Centrul Multifuncțional Educativ Pentru Tineret ”Jean Constantin” sâmbătă 14 august la ora 11.00.

Printre multele imagini inedite se vor regăsi următoarele teme: ”Străzile Constanței”, ”Veliere din toată lumea”, ”Faruri de navigație”,”Faună marină”, ”Povestea călătoriilor pe mare”, ”Povești marinărești 1895-1945.”, ”Serviciul Maritim Român 125 de ani de la înființare” și altele.

O premieră a acestei expoziții este reprezentată de faptul că se va prezenta cea mai mica bancnotă din lume. De asemenea vizitatorii vor putea interacționa cu expozanții, ocazie cu care pot afla aspecte inedite ale istoriei marinei militare și comerciale românești, ale istoriei Constanței și în general ale istoriei României.

Expoziția va rămâne deschisă în perioada 14 – 31 august.

Semnal editorial: Laurențiu-Ștefan Szemkovics-Decorații primite de jandarmii români (1916-1920)

În lucrarea Decorații primite de jandarmii români (1916-1920), apărută sub egida Editurii Ministerului Afacerilor Interne, Laurențiu-Ștefan Szemkovics prezintă, apelând la faleristică, la heraldică și la sigilografie, distincții onorifice românești și străine cu care au fost recompensați unii jandarmi români, pentru fapte excepționale săvârșite în perioada Primului Război Mondial.
Pentru această carte, în data de 1 iulie 2021, în cadrul Simpozionului  de istorie și civilizație bancară „Cristian Popișteanu” organizat  de Banca Națională a României și de Fundația Culturală „Magazin Istoric”,  autorului i-a fost decernat premiul „Constantin Aricescu”.

 

Simpozion Clubul Numismatic "Mihai Eminescu" din cadrul Cercului Militar National

Clubul Numismatic „Mihai Eminescu” din cadrul Cercului Militar National vă invită la o ediție aniversară a Simpozionului Clubului: „45 de ani de activitate numismatică în cadrul Palatului Cercului Militar Național”.

În ziua în care se împlineau 100 de ani de la înființarea Cercului Militar Național, în clădirea acestei instituții de cultură a armatei române lua ființă Cercul Numismatic, care urma să atragă în jurul său un important nucleu de numismați. Dacă inițial activitatea era susținută de un colectiv de ofițeri entuziaști care, pe lângă îndatoririle de serviciu, manifestau și o profundă pasiune pentru numismatică, ulterior, acestora li s-au adăugat subofițeri activi și în rezervă, dar și alți pasionați din partea societății civile.

Pornită modest, mișcarea numismatică a ajuns în prezent să reprezinte un reper cultural, la nivel național, prin organizarea de expoziții și de simpozioane. În acest sens, avem plăcerea de a vă invita la cea de-a VII-a ediție a Simpozionului Clubului, dedicată aniversării celor 45 de ani de activitate numismatică în cadrul Palatului Cercului Militar Național.

Pe lângă sesiunea de comunicări, manifestarea va include și vernisarea unei expoziții care reunește atât imagini de arhivă, cât și piese realizate de-a lungul timpului.

Evenimentul va avea loc în perioada 30-31 iulie 2021, începând cu ora 10:00, la Sala Ștefan cel Mare a Palatului Cercului Militar Național din bd. Regina Elisabeta nr. 21.