Programul medalistic al Monetariei Statului 2022

 

Corina Toma, Florin Mărginean-TEZAURUL DE MONEDE DACICE DE LA FENIȘ (JUD. ARAD) Studiul ștanțelor aplicat monedelor Mit Bartkranzavers / Toc-Chereluș

 „Studiul de față se constituie într-o minuțioasă și exhaustivă sinteză asupra tipului monetar redenumit după primele descoperiri reprezentative, devenite eponime, Toc-Chereluș (anterior denumit, într-o clasificare științifică bazată strict pe aspectul iconografic, mit Bartkranzavers), frecvent menționat în literatura de specialitate dar puțin cunoscut în detaliu. Prin amploarea sa, tezaurul descoperit în etape la Feniș, jud. Arad, începând cu mijlocul celui de-al șaptelea deceniu al secolului XX, reprezintă însă cu siguranță principala descoperire de referință pentru acest tip monetar imitativ de inspirație târzie greco-macedoneană, ilustrativ pentru zona de nord-vest a Daciei preromane în primele decade ale secolului I a.Chr., cele 471 de piese păstrate echivalând cu peste 75% din totalul monedelor Toc-Chereluș cunoscute în prezent. Autorii abordează prudent semnificația nomenclaturii tradiționale, mai mult sau mai puțin inspirate, convențional utilizând ambele denumiri acordate acestui tip de emisiuni. Acribia raportării la bibliografia temei este remarcabilă. Sunt prezentate detaliat toate sursele referitoare la tipul monetar amintit, ipotezele de lucru ale altor autori, terminologia, clasificările, schemele de datare și atribuire, complementare sau divergente, pentru o mai clară imagine utilizându-se citatele largi. Concluziile, ținând cont de esența opiniilor științifice exprimate, denotă un accentuat simț critic și buna stăpânire a problematicii studiate.” Theodor Isvoranu

 

Medalii dedicate Unirii Principatelor Romane

 „Unirea e singura stare politică ce putea să asigure viitorul nostru și să ne permită a da țării organizarea ce o aștepta de atât de mult timp.” – Alexandru Ioan Cuza

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor drept data la care s-a înfăptuit, în anul 1859, Unirea Principatelor Române, la scurt timp după alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti. Practic, la 24 ianuarie 1859 s-au pus bazele statului român modern.
Poporul român a realizat Unirea prin propriile-i forţe. În 1862, Mihail Kogălniceanu avea să declare „Unirea naţiunea a făcut-o”. Astfel, 24 ianuarie s-a înscris pentru totdeauna în istoria României drept „Ziua renaşterii naţionale”.
Unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele ”Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești” şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza au pus bazele României moderne şi au constituit primul pas important spre Marea Unire de la 1918.

Monetăria Statului a celebrat evenimentul solemn, care a avut loc acum 163 de ani, prin lansarea pe piață a produselor medalistice aniversare „Unirea Principatelor Române” și „24 Ianuarie – Unirea României”.

Setul medalistic de colecție Unirea Principatelor Române – compus din medalie, broșură și cutie de bambus tip carte cu burduf – poate fi procurat de la magazinele Monetăriei la prețul de 1.479 lei/set, pentru medalia din argint și de 353 lei/set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.
Caracteristici tehnice:
• Material: Argint 925‰
- Diametru: 85 mm
- Greutate: 371 grame
- Calitate: patinată
• Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 85 mm
- Calitate: patinată

Setul medalistic de colecție 24 Ianuarie – Unirea României – format din medalie, pliant și mapă de prezentare – poate fi achiziționat de la magazinele Monetăriei Statului la prețul de 553 lei/set, pentru medalia din argint și de 244 lei/set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.
Specificațiile tehnice ale medaliei sunt următoarele:
• Material: Argint 999‰
- Diametru: 50 mm
- Greutate: 47 grame
- Calitate: proof
• Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 50 mm
- Calitate: proof

Așteptăm comenzile dumneavoastră pe adresele de e-mail: magazin.beldiman@monetariastatului.ro, magazin.filaret@monetariastatului.ro sau magazin.mihalache@monetariastatului.ro

 

 

Placheta dedicata lui Alexandru Ioan Cuza-2022

 Cu ocazia aniversarii Unirii, Clubul Numismatic "Mihai Eminescu" din cadrul Cercului Militar National a realizat aceasta placheta "ca umila dovada peste timp a respectului purtat de membrii Clubului Unificatorului!". Gravor Constantin Dumitrescu. Felicitari pemtru reusita.

Onoarea Natiunilor IV-Medalii si cruci straine din patrimoniul MNIR

 

Programul pentru anul 2022 al Targului de arta si antichitati de la Palas Mall Iasi

Ziua Culturii Nationale-Expozitie de medalii la Cercul Militar National

 

Semnal editorial: Volker Wollmann-Patrimoniu preindustrial si industrial in Romania-volumul 8

In vara acestui an ce sta sa se incheie, a aparut la editura Honterus din Sibiu cel de-al optulea volum din seria dedicata Patrimoniului preindustrial si industrial din Romania avand ca autor pe acelasi dr. Volker Wollmann. Acest volum reprezinta o exceptionala cercetare privind clopotele turnate din evul mediu
pâna în prezent în spatiul carpato-danubian."Sunetul clopotelor a însemnat de-a lungul veacurilor
comunicare, rugaciune, veste, bucurie, doliu, pace si înviere. Clopotele fac parte din viata comunitatilor, a satelor, oraselor si a tarii. Pentru credinciosi, sunetul clopotelor însemna chemare la rugaciune, solemnitatea sunetului marca zilele de sarbatoare, saluta botezul, casatoria sau trecerea la cele vesnice. Clopotele anuntau cu bucurie victoria si sfârsitul razboaielor, instaurarea pacii. Victoria lui Iancu de Hunedoara împotriva otomanilor, la Belgrad, în 1456, eveniment de importanta majora pentru întreaga Europa, este omagiat pâna astazi, zilnic, la orele amiezii, când clopotele bisericilor din întreaga crestinatate rasuna, pomenindu-l pe viteazul voievod român. Subsolul Transilvaniei este bogat în acele metale pretioase, în special aurul si argintul, care constituie materia prima pentru obiectele sacre
ale bisericilor. Potire si cadelnite, ferecaturi de evanghelii si de icoane, sfenice si candele, vase liturgice si cristelnite, adevarate capodopere au fost create de aurarii si argintarii transilvani, la cererea domnitorilor pentru a-i înzestra ctitoriile din Moldova sau Tara Româneasca ori spre a le trimite ofranda la Muntele Athos sau în alte parti ale cretinatatii. Clopotele faurite în atelierele transilvanene sunt
lucrari de arta vestite pentru calitatea sonora, le auzim de secole în clopotnitele bisericilor ardelene,
moldovene, oltene sau muntene. O documentare asupra clopotelor din spatiul românesc ne releva o nuantata relatie în lumea artistica, dar si în cea religioasa, care apropie comunitati si oameni dintr-o parte sau alta a Carpailor."(Acad. Marius PORUMB).

Prof. univ. dr. Volker Wollmann este un reputat istoric, absolvent Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Cu toate că a contribuit la editarea mai multor volume din seria „Inscripţiile Daciei romane”, domeniul de suflet al profesorului Wollmann, cel în care s-a remarcat, este cercetarea mineritului din provincia Dacia, dar şi cel din perioada premodernă.Aceste activități l-au condus treptat pe Volker Wollmann spre un domeniu spectaculos, dar neglijat în comunitatea academică din România: arheologia industrială. Este, deopotrivă, un neobosit editor şi cercetător al documentelor Evului Mediu târziu şi epocii moderne. Din anul 2004, Volker Wollmann a devenit consilier ştiinţific al Fundaţiei Saşilor Ardeleni din München, iar în anul 2012, statul german i-a răsplătit eforturile acordându-i prestigioasa „Cruce Federală de Merit”. Intre anii 2000 şi 2006, a fost profesor asociat al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, al cărui Doctor Honoris Causa a devenit, începând cu anul 2015.

Pentru meritele sale ştiinţifice, în anul 2011 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Sebeş (localitate în care, de altfel, şi-a petrecut copilăria şi a absolvit liceul) şi al municipiului Brad.
De-a lungul anilor, a publicat peste 20 de cărţi şi peste 250 de articole ştiinţifice în reviste de prestigiu din România şi din străinătate, fiind, totodată, membru fondator şi director al revistei „Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis”, anuarul ştiinţific al Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş.

 

Expozitie: Istoria prin moneda

Vernisajul expozitiei a avut loc joi, 16 decembrie, ora 14.00, la Sala Unirii – Spațiul Expozițional Alba Iulia (la subsol). Expoziția prezintă valoroasa colecție numismatică pe care Alexandru Borza a alcătuit-o de-a lungul impresionantei sale vieți. Sunt expuse monedele grecești, dacice, romane republicane, romane imperiale și bizantine. Preocupările din domeniul științelor naturale ale cercetătorului Alexandru Borza, cel care a fondat Grădina Botanică din Cluj-Napoca, nu au eclipsat pasiunea pentru Antichitate, arheologie și numismatică. Încă din copilărie, animat de dorința de cunoaștere și de o vie curiozitate științifică, el ajunge asistentul naturalistului și arheologului Adalbert Cserni (custodele primului muzeu din Alba Iulia). Evenimentul este un omagiu adus personalității lui Alexandru Borza și încununează activitatea de valorificare prin publicare a colecției sale, inedită până în prezent.

In cadrul manifestarii a fost lansat si volumul „Colecția numismatică Alexandru Borza. Monedele antice și bizantine” (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2021), publicat de dr Ovidiu Oarga, arheolog și numismat în cadrul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, și prezentat de lect. Cristian Gazdac (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca).

CERCETARI NUMISMATICE NR.27/2021

 

Moneda: 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri

 In conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 20 decembrie 2021, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Caracteristici tehnice	Monedă
Metal/Valoare nominală	Aur/100 lei
Titlu	900‰
Formă	rotundă
Diametru	21 mm
Greutate	6,452 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei redă clădirea Teatrului Național din Iași, la începutul secolului al XX-lea, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, anul de emisiune „2021”, stema României și valoarea nominală „100 LEI”.

Reversul monedei prezintă portretul, numele și semnătura lui Vasile Alecsandri și anii între care a trăit acesta „1821” și „1890”.

Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 2.300,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare.

Monedele din aur cu tema 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Moneta Terrae Moldaviae-Lexicon numismatic

Sub indrumarea neobositului numismat iesean Viorel Marian Butnariu, a vazut lumina tiparului un nou volum, al III-lea din seria Moneta Terrae Moldaviae,  intitulat "Lexicon numismatic".  Este o lucrare utila atit profesionistilor cat si celor pasionati de numismatica pe care o recomandam cu caldura.