Targ organizat de Asociatia Filatelistilor din Bucuresti

 

Targul colectionarilor la Craiova

 

Targul colectionarilor la Deva

 

Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediția a XI-a, in memoriam Eugen Nicolae

 In perioada 18-19 septembrie in Bucuresti se vor derula lucrarile Simpozionului „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediția a XI-a, in memoriam Eugen Nicolae. Evenimentul este organizat de MUZEUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI,  INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE „VASILE PÂRVAN” AL ACADEMIEI ROMÂNE si BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE si se va desfasura in doua locatii: Casa Cesianu-Filipescu si Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române.

In cadrul acestui simpozion voi avea doua comunicari: Monedele sturziste ale mosiei Gaiceana si prezentarea ultimului volum publicat: Jetoane de inchisoare. 

Va prezentam mai jos lista comunicarilor:

STRUCTURI, PEISAJE ȘI LOCUIRE: ARHEOLOGIA SPAȚIULUI CONSTRUIT
Sesiunea I, moderator: Vasile Opriș
1.Adrian Bălășescu, Valentin Radu, Primii fermieri neolitici ai Dobrogei. Câteva considerații
arheozoologice.
2.Valentina Voinea, Adrian Irimia, Constantin Băjenaru, Petre Colțeanu, Manuela Măiță, Vitalie
Bodolică, Marius Lascu, Laura Gheorghiu, Ioana Rusu, Cercetări arheologice preventive în orașul
Constanța – situri neo-eneolitice.
3.Vasile Opriș, Mihai Constantinescu, Theodor Ignat, Sorin Ailincăi, Mădălina Voicu, Elena
Gavrilă, Vlad Bîndea, Adelina Darie, Cristian Roth, Cristina Covătaru, Cornelis Stal, Bogdan Manea,
Mihai Florea, Adrian Șerbănescu, Cristian Eduard Ștefan, Mihaela Golea, Alexandru Ciornei, Gabriel
Vasile, Valentin Radu, Adrian Bălășescu, Cătălin Lazăr, Cercetări arheologice la Glina-Bălăceanca.
Rezultatele campaniei 2025.
4.Cătălin Lazăr, Theodor Ignat, Adelina Darie, Cristian Roth, Cosmin Moise, Marian Voicu,
Sebastian Dumitrescu, Cristian Grosu, Bogdan Manea, Adrian Șerbănescu, Mihai Florea, Cristina
Covătaru, Cornelis Stal, Radiografia unei necropole preistorice: Sultana–Valea Orbului (1974–2025).
Cătălin Lazăr, Johannes Müller, Theodor Ignat, Adrian Bălăşescu, Valentin Parnic, Cornelis
Stal, Robert Hofmann, Alfred Vespremeanu-Stroe, Ana Garcia-Vasquez, Cristina Covătaru, Adelina
Darie, Bogdan Manea, Wiebke Kirleis, Wolfgang Rabbel, Adrian Șerbănescu, Cristian Roth, Cosmin
Moise, Vasile Opriș, Valentin Radu, Constantin Haită, Mihai Florea, Marian Voicu, Sebastian
Dumitrescu, Gabriel Popescu, Carol Căpiță, Aurelien Tafani, Mădălina Dimache, Vlad Bîndea, Gabriel
Vasile, Andreea Toma, Ovidiu Frujină, Theodor Zavalaș, Cinci ani de cercetări interdisciplinare în
proiectul româno-german „Dinamica comunităților preistorice din Valea Mostiștei și Câmpia Dunării (Oltenița–Călărași)”, 2021–2025.
5.Vasile Opriș, Ana García-Vázquez, Gabriel Vasile, Andreea Toma, Adrian Bălășescu, Mihaela
Golea, Valentin Radu, Theodor Ignat, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Corina Simion, Oana
Calancea, Maria Ilie, Doru Paceșilă, Cristian Mănăilescu, Cătălin Lazăr, Practici funerare deviante în
Calcoliticul balcanic. Analiză multidisciplinară a unor contexte din necropola de la Gumelnița.

Sesiunea II, moderator: Camelia-Mirela Vintilă
1.Alexandra Comşa, Interrelațiile dintre necropola de la Dumbrăvița și alte cimitire din epoca
bronzului.
2.Cristian Schuster, Așezări fortificate din preistorie și getice din zona Argeșului Inferior și
hinterlandul lor.
3.Magdalena Ștefan, Dan Ștefan, Valeriu Sîrbu, Nicolaie Alexandru, Diana Sonu, Răzvan
Pantelimon, Călin Șuteu, Interferențe culturale în perioada elenistică timpurie la Kallatis: contribuții ale descoperirilor recente din necropola tumulară - Movila Dulcești.
4.Diana Sonu, Dincolo de uitare. Analiza antropologică preliminară a resturilor umane
descoperite în mormântul elenistic Movila Dulcești de la Callatis.
5.Camelia-Mirela Vintilă, Ioana Manea, Situl arheologic Dămaroaia - mărturii din trecutul
necunoscut al Bucureștiului.
6.Ovidiu Țentea, Despre semnificația unor delimitări ale frontierelor romane de la Dunărea de
Jos.
7.Alexandru Rațiu, Ioan C. Opriș, Raluca Moței, Ioana Manea, Mihai Duca, Spațiu construit și
niveluri de locuire în zona edificiului cu peristil din sectorul VII intra muros de la Capidava. Date
preliminare. 

Sesiunea III, moderator: Theodor Ignat
1.Marius Streinu, Bianca Grigoraș, Florentina Ghemuț, Marian Tufaru, Bogdan Șandric, Aurel
Stănică, Alexandra Pârvan, Oana Borlean, Structuri ale conflictului și peisaj al armoniei în teritoriul
cetății Noviodunum.
2.Camelia-Mirela Vintilă, George Trohani, Observații privind structurile de combustie
identificate în așezarea medievală de la Cernica.
3.Raluca Moței, Elena Gavrilă, Rețele de apă în Bucureștiul secolelor XVIII–XIX: între tradiție
otomană și modernizare urbană.
4.Ioana Manea, Diana Sonu, Theodor Ignat, Vlad Bîndea, Necropola Bisericii Manea Brutaru:
arheologie, demografie și istorie urbană.
5.Bogdan Ciupercă, Alin Anton, Tudor Hila, Contribuții arheologice la cunoașterea reședințelor
boierești din județul Prahova.
6.Theodor Ignat, Cronica cercetărilor arheologice din Bucureşti şi Ilfov realizate de Muzeul
Municipiului Bucureşti între anii 2024-2025. 

OBIECTE, FUNCȚII, CONTEXTE: ARTEFACTUL CA SURSĂ ARHEOLOGICĂ
Sesiunea IV, moderatori: Elena Gavrilă 

 1.Monica Mărgărit, Anca-Diana Popescu, Mădălina Stănescu, Rodica-Mariana Ion, Sofia
Slămnoiu-Teodorescu, Daniela Cristea-Stan, Podoabe în contexte funerare: analiza colierului
descoperit în mormântul 176 din necropola de epoca bronzului de la Cândești (jud. Vrancea).
2.Anca-Diana Popescu, Alin Frînculeasa, Mihaela Golea, Paul Mereuţă, Marta Petruneac, Mindy
Argueta, Wayne Powell, Investigații multidisciplinare asupra a două celturi cu lemn în manşon din
sud-estul României.
3.Dragoş Măndescu, Poveștile unui ciob. Despre fragmentare în ritualul funerar al grupului
Ferigile.
4.Valeriu Sîrbu, Observații privind caracteristicile și semnificațiile reprezentărilor de cervide în
arta geților de la Dunărea de Jos (sec. IV-III a. Chr.).

Sesiunea V (13.00-15.00), moderatori: Raluca Moței
1.Sorin Cleşiu, Artefactele ca indicii biografice pentru contextele domestice din a doua epocă a
fierului (cercetările arheologice de la Snagov–Tâncăbești).
2.Aurel Rustoiu, Fibule de tip La Tène în contexte funerare din mileniul I p. Chr. și biografia
„obiectelor (vechi) găsite” în mediile culturale ale perioadei migrațiilor.
3.Dragoş Măndescu, Mariana-Cristina Popescu, Gabriela Gheorghiu, Beatrix Mago, 1001 de
Cioburi. Centre ceramice micro-regionale în Dacia pre-romană (sec. II a. Chr. – I p. Chr.). Proiect de cercetare exploratorie. Premise de lucru şi rezultate posibile.
4.Oana-Daniela Calancea, Corina-Anca Simion, Mihaela Enăchescu, Cristian Mănăilescu, Adina
Boroneanț, În căutarea unor noi criterii de pre-screening pentru datarea radiocarbon a oaselor. O
adaptare pentru materialele arheologice românești

MONEDĂ ȘI ECONOMIE LA DUNĂREA DE JOS ÎN ANTICHITATE ȘI LA ÎNCEPUTUL
EVULUI MEDIU
Sesiunea VI, moderator: Emanuel Petac
1.Gabriel M. Talmațchi, Despre un tezaur monetar histrian descoperit la Callatis, în contextul
cercetărilor subacvatice din al treilea sfert al secolului XX.
2.Raoul Şeptilici, Un mic tezaur de tetradrahme de tip Larissa-Apolo Amphipolis descoperit în
județul Timiș.
3.Silviu Purece, Problema monedelor arse din Dacia preromană, analizată în contextul noilor
descoperiri de tezaure.
4.Mihai Dima, Ovidiu Țentea, Contribuții privind circulația monetară în mediul militar în timpul
domniei împăratului Traian.
5.Ana-Maria Baltă, Note asupra unei monede de tip ΕΥΤΥΧΩC ΤΟΙC ΚΥΡΙΟΙC din colecția M.C.Sutzu. Noi considerații asupra acestei categorii de emisiuni numismatice ale Nikopolis ad Istrum.
6.Theodor Isvoranu, Monede din perioada romană imperială descoperite în împrejurimile
Orheiului 

Sesiunea VII, moderator: Aurel Vîlcu
1.Aurel Vîlcu, Aurel-Daniel Stănică, Monedele lui Dimitrie „principele” tătarilor descoperite în
nordul Dobrogei.
2.Emanuel Petac, Arheologia culturală a vechilor colecții. Despre două monede de 10 ducați de
la Sigismund Báthory, din colecția lui Constantin Moisil.
3.Monica Dejan, Descoperiri numismatice în cartierul armenesc medieval al Sucevei (secolele
XV-XVII).
4.Radu Gabriel Dumitrescu, Craiova 550. Tezaurele descoperite în cetatea Băniei (sec. XVI-XIX).
5.Marius Blaskó, Daniela Marcu Istrate, Date preliminare despre monedele descoperite la
Biserica Reformată din Aiud.
6.Irina Cîrstina, Andi Pițigoi, Un nou tezaur de monede otomane din secolul al XVIII-lea
descoperit în județul Dâmbovița.

Sesiunea VIII (09.30-12.00), moderator: Dan Pîrvulescu
1.Nicoleta Demian, Monede miniere bănățene din colecția Muzeului Național al Banatului (sec.
al XIX-lea).
2.Dorel Bălăiță, Monedele sturziste ale moșiei Găiceana.
3.Alina Pîrvulescu, Monede românești din aur: documente de istorie și identitate în colecțiile
Muzeului Municipiului București.
4.Policarp Chiţulescu, Medaliile emise în timpul Patriarhului Justinian Marina (1948-1977).
5.Adriana Roșca, Dan Pîrvulescu, Înalți prelați și distincții sacre în Colecția „Maria și dr. George
Severeanu”.
6.Dorel Bălăiță, Jetoane de închisoare (prezentare de carte). 

 

Fărâme de suflet românesc, expoziţie de cruci de mână şi pristolnice la Slanic Moldova

 Pe 30 august incepand cu ora 10.30 va invit la Complexul Panoramic din Slanic Moldova  sa vizitati expozitia de cruci de mânā si pecetare deschisa in cadrul Simpozionului "Pe urmele pasilor lui Ion Creanga la Slanic Moldova". 

 

 Este o invitaţie la o călătorie în apropierea sufletului veşnic al ţăranului român de altădată prin intermediul  a 40 de cruci de mână şi pristolnice readuse la lumină, cu ajutorul tehnicii crestării lemnului, de către un inginer chimist îndrăgostit de arta populară românească. Sunt obiecte cruciforme inspirate din creaţiile meşterilor populari, a meşterilor cruceri, din întreg teritoriul românesc, obiecte care l-au însoţit pe român în întreaga sa existenţă şi l-au ajutat să se apropie de Dumnezeu.

Expoziţia este un omagiu adus preotului Ion Creanga dar si un omagiu adus talentului şi imaginaţiei meşterului popular anonim plin de ingeniozitate şi credinţă în Dumnezeu, care a creat astfel de obiecte de cult într-o diversitate atât de mare, care au ca simbol Crucea. Aceste obiecte, care îmbină sacrul cu istoria şi etnografia, sunt mărturii ale spiritualităţii româneşti genial exprimate în lemn cu ajutorul tehnicii crestării.

Crucea este semnul mereu dătător de speranţă într-o lume mai bună, în viaţa veşnică şi de biruinţă, în luptele duse împotriva invadatorilor şi a raului în orice formă. Crucea este punte spre înviere şi poartă spre rai, semn de mântuire şi de viaţă veşnică. Crucea este lumină şi binecuvintare pentru mântuire, este semnul credinţei noastre în Isus Hristos.

Aceste obiecte sunt un filon de creativitate, de genialitate transmis nouă de înaintaşi. Sunt părti din sufletul străbunilor noştri păstrate în aceste obiecte de cult.

Pecetarele şi crucile de mână pot deveni unul din brandurile de tip cultural de rezistenţă, cu care România s-ar putea mândri.

Expoziţia îşi propune să ne rupă pentru câteva clipe de tumultul lumii contemporane care îşi uită tot mai mult rădăcinile încercând să imite obiceiuri/tradiţii străine nouă.

Colectionarul nr.3-revista colectionarilor suceveni

Avem bucuria de a va prezenta nr. 3/iulie-septembrie din Colectionarul, revista de numismatica, filatelie  si more, recent primita. Felicitari realizatorilor si lectura placuta cititorilor!   

 

Semnal editorial: Jetoane de inchisoare

Volumul este apărut la editura Pim din Iaşi, în format B5, are 184 pagini, ilustrat color (156 imagini) şi cu o bogată bibliografie (peste 450 de trimiteri bibliografice).

La începutul secolului XX la închisorile centrale de pe teritoriul regatului României erau în circulaţie nişte înlocuitori de monedă oficială, obiecte monetiforme cu valoare nominală, fise sau fişe cum erau denumite în documentele vremii, sau jetoane de închisoare aşa cum le considerăm noi astăzi. Acestea erau un fel de recompensă pe care o primeau deţinuţii cu un comportament regulamentar în contul muncii depuse în atelierele aparţinând închisorii sau la diverse activităţi ori lucrări particulare remunerate şi desfăşurate în interiorul sau exteriorul închisorii.

Pentru a-şi uşura traiul din detenţie, o parte din remuneraţia primită de deţinuţi pentru munca desfăşurată era distribuită sub forma acestor pseudomonede. Acestea puteau fi întrebuinţate în cadrul unor cantine ce existau în incinta închisorilor, (şi a căror activitate era clar reglemnetată de Direcţia Generală a Închisorilor), şi de unde condamnaţii îşi puteau procura alimente sau diverse obiecte de îmbrăcăminte ori igienă, „îndulcindu-şi”, aşa cum plastic se exprima legiuitorul, traiul din detenţie.

      Periodic, Direcţia Generală a Închisorilor organiza licitaţii de închiriere a cantinelor din cadrul închisorilor.  În anunţurile de închiriere publicate în Monitorul Oficial se făcea precizarea că „Plata articolelor luate dela cantină de deţinuţi se va face prin fişe care se vor retrage achitându-se de direcţia închisorii, la mijlocul şi sfârşitul lunei; vinderea pe datorie este interzisă”.  

      Cu o singură exceptie, (jetonul de la închisoarea Aiud din 1937), astfel de jetoane sunt cunoscute doar de la închisorile centrale din vechiul regat. În 1930, erau funcţiune 23 de închisori centrale, iar dintre acestea 13 erau pe teritoriul fostelor Principate Române.  De la 10 închisori centrale sunt cunoscute astfel de jetoane (Bucovăţ, Craiova, Galaţi, Iaşi, Margineni, Mislea, Ocnele Mari, Slanic Prahova, Tg. Ocna, Vacareşti), la care se adaugă închisoarea Pângăraţi, desfiinţată în 1915 şi închisoarea Jilava, înfiinţată în 1907 şi transformată imediat în închisoare militară până în 1948. De la trei închisori centrale, Constanţa, Doftana şi Focşani nu

s-au descoperit astfel de jetoane. Există o probabilitate destul de mare ca şi aceste închisori să fi avut în uz jetoane dar ele rămân încă necunoscute nouă. Faptul că, astfel de jetoane au fost identificate doar la închisorile centrale de pe teritoriului fostelor Principate Române ne face să credem că aceste piese metalice cu valoare nominală, înlocuitori de monedă oficială, au fost puse în circulaţie locală undeva înainte de primul război mondial, probabil la sfârşitul secolului XIX sau chiar la începutul secolului XX, şi au fost în uz până în 1927, dată de la care nu mai întâlnim în anunţurile de organizare a licitaţiilor pentru închirierea cantinelor închisorilor precizarea că vânzarea alimentelor către deţinuţi se face pe bază de „fişe”.

Volumul cuprinde prezentarea acestor jetoane, (cu descrierea lor şi imagini ale acestora), provenite de la închisorile centrale, cu publicarea unor date istorice despre înfiinţarea şi evoluţia penitenciarelor respective, la care se adaugă două emisiuni ale Serviciului Închisorilor nepersonalizate cu numele vreunei închisori. Credem că acestea din urmă au fost piese emise cu intenţia de a fi utilizate la orice închisoare. Un caz aparte îl reprezintă jetonul emis în 1937 şi utilizat în cadrul celui mai mare penitenciar din Transilvania, cel de la Aiud. Este cunoscut un singur exemplar. Acesta diferă de celelalte jetoane utilizate la închisorile centrale.

      În privinţa valorilor nominale de pe jetoanele de la închisorile centrale prezentate în acest volum au fost identificate următoarele şase valori nominale: 5, 10, 20 şi 50 (reprezentând “Bani”, chiar dacă nu este trecută moneda pe piese) şi 1 Leu şi 2 Lei. Toate piesele sunt din alamă şi au acelaşi diametru, 22mm, şi acelaşi gravor, Carniol Fiul.  De la nici o închisoare nu se cunoaşte setul complet de 6 piese, dar acest lucru nu înseamnă că ele nu au existat. Faptul că aceste pseudomonede nu au stârnit interesul numismaţilor profesionişti multă vreme a făcut să nu fie colecţionate pierzindu-se în noianul timpului. În plus, tirajul acestor fise nu se compară cu cel al monedelor propriu-zise, fiind foarte redus, presupunem că sub 1000-1500 de exemplare de închisoare, în cel mai bun caz. Singurul jeton de la închisoarea Jilava are valoarea nominală exprimată în „zile de muncă”, respectiv „o zi de muncă grea”, fiind o forma de contabilizare a activităţii desfăşurate de deţinuţi.

În privinţa emisiunilor Serviciului Închisorilor sunt identificate două valori nominale, de 5 Bani şi de 10 Bani, iar rolul acestor fise era identic cu cel al jetoanelor de la închisorile centrale. Nu excludem posibilitatea de a exista şi alte valori nominale ale acestor jetoane.

            Aducem mulţumiri colecţionarilor care ne-au sprijint în documentarea acestui volum: Daniel Tătaru, Cătălin Grigoraş, Raoul Şeptilici, Laurenţiu Popescu, Alin Bocăeţi, Mihai Ceucă.

            Un pios omagiu aducem memoriei celui care a fost Eugen Nicolae, (directorul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București), cel care la Simpozionul „Cercetări Arheologice şi Numismatice” din 18-20 septembrie 2024, ne-a apreciat activitatea şi ne-a încurajat să continuăm cercetările în acest domeniu.

coperta 4: 

 

 

Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan nr.7/2025

 

COLECȚII ȘI COLECȚIONARI BÂRLĂDENI – 40 DE ANI DE LA FONDAREA SOCIETĂȚII NUMISMATICE ROMÂNE – SECȚIA BÂRLAD-in imagini

 SOCIETATEA NUMISMATICA  ROMÂNĂ SECȚIA BARLAD împreună cu MUZEUL VASILE PÂRVAN din Bârlad in data de 5 iulie 2025 au organizat Expoziția aniversară „COLECȚII ȘI COLECȚIONARI BÂRLĂDENI – 40 DE ANI DE LA FONDAREA SOCIETĂȚII NUMISMATICE ROMÂNE – SECȚIA BÂRLAD” (1985 - 2025)
Evenimentul a fost prezentat de  col. (r) Dr. Dan Prisăcaru, coordonator al Muzeului Militar „Ștefan cel Mare” – Filiala Moldova, Iași, și al Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, și Viorel Bolum, președinte al Societății Numismatice Române – Secția Bârlad.
Expoziția, ce va fi deschisă în perioada 5 iulie – 30 august 2025, prezintă o selecție impresionantă de aproximativ 700 de piese – medalii, plachete, monede și bancnote cu tematici diverse (Medalii aniversare S.N.R. - Secția Bârlad, Medalistică bârlădeană, Anul Eminescu reflectat în arta medalistică, Filatelia în numismatică, Chipuri feminine oglindite în numismatică, Efigii domnești gravate pe medalii, Aviația în numismatică, Curiozități numismatice, Fabrici și uzine din perioada comunistă) – ce provin din 11 colecții particulare ale colecționarilor bârlădeni, Costel ANDREI, Viorel BOLUM, Dan CIOCAN, Dumitru CIORNOVALIC, Vlad GIURCANU, Ovidiu MARINESCU, Cristian ONEL, Costel OPORTOV, Florian PRICOP, Laurențiu RÎMBOI și Gheorghe VASILIU. Activitatea acestei Societăți este ilustrată în cadrul expoziției, prin intermediul fotografiilor, afișelor, programelor, invitațiilor de la diverse evenimente culturale. De-a lungul celor patru decenii, secția Bârlad a Societății Numismatice Române a avut un rol important în promovarea și cercetarea numismaticii în zonă, sprijinind totodată dialogul între colecționari, cercetători și publicul larg. Prin acest eveniment aniversar, organizatorii urmăresc să valorifice patrimoniul cultural local și să aducă în prim-plan contribuția comunității numismatice bârlădene – o comunitate care insuflă un anume zeitgeist culturii locale. 
Cu acest prilej, la inițiativa domnului prof. Vlad Giurcanu, cei 40 de ani de activitate ai Societății Numismatice Române – Secția Bârlad, fondată în 1985 de un grup de colecționari bârlădeni, sunt celebrați și prin baterea de medalii din aur, argint, nichel, cupru și bronz, care vor fi expuse în cadrul expoziției.
Cateva imagini de la acest eveniment puse la dispozitie de Viorel Bolum, presedintele SNR Barlad.

Expoziția aniversară „COLECȚII ȘI COLECȚIONARI BÂRLĂDENI – 40 DE ANI DE LA FONDAREA SOCIETĂȚII NUMISMATICE ROMÂNE – SECȚIA BÂRLAD”

Consiliul Județean Vaslui și Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, în colaborare cu Societatea Numismatică Română – Secția Bârlad, invită publicul la vernisajul expoziției aniversare „COLECȚII ȘI COLECȚIONARI BÂRLĂDENI – 40 DE ANI DE LA FONDAREA SOCIETĂȚII NUMISMATICE ROMÂNE – SECȚIA BÂRLAD”, care va avea loc sâmbătă, 5 iulie 2025, ora 11.00, la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235. Evenimentul va fi prezentat de domnii col. (r) Dr. Dan Prisăcaru, coordonator al Muzeului Militar „Ștefan cel Mare” – Filiala Moldova, Iași, și al Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, și Viorel Bolum, președinte al Societății Numismatice Române – Secția Bârlad.
Expoziția, ce va fi deschisă în perioada 5 iulie – 30 august 2025, prezintă o selecție impresionantă de aproximativ 700 de piese – medalii, plachete, monede și bancnote cu tematici diverse (Medalii aniversare S.N.R. - Secția Bârlad, Medalistică bârlădeană, Anul Eminescu reflectat în arta medalistică, Filatelia în numismatică, Chipuri feminine oglindite în numismatică, Efigii domnești gravate pe medalii, Aviația în numismatică, Curiozități numismatice, Fabrici și uzine din perioada comunistă) – ce provin din 11 colecții particulare ale colecționarilor bârlădeni, domnii Costel ANDREI, Viorel BOLUM, Dan CIOCAN, Dumitru CIORNOVALIC, Vlad GIURCANU, Ovidiu MARINESCU, Cristian ONEL, Costel OPORTOV, Florian PRICOP, Laurențiu RÎMBOI și Gheorghe VASILIU. Activitatea acestei Societăți este ilustrată în cadrul expoziției, prin intermediul fotografiilor, afișelor, programelor, invitațiilor de la diverse evenimente culturale.
De-a lungul celor patru decenii, secția Bârlad a Societății Numismatice Române a avut un rol important în promovarea și cercetarea numismaticii în zonă, sprijinind totodată dialogul între colecționari, cercetători și publicul larg. Prin acest eveniment aniversar, organizatorii urmăresc să valorifice patrimoniul cultural local și să aducă în prim-plan contribuția comunității numismatice bârlădene – o comunitate care insuflă un anume zeitgeist culturii locale.
Cu acest prilej, la inițiativa domnului prof. Vlad Giurcanu, cei 40 de ani de activitate ai Societății Numismatice Române – Secția Bârlad, fondată în 1985 de un grup de colecționari bârlădeni, sunt celebrați și prin baterea de medalii din aur, argint, nichel, cupru și bronz, care vor fi expuse în cadrul expoziției.

 

Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan nr.6/2025

 

 

 

Multumiri colegilor din Timisoara si mai ales dlui Pavel Getia pentru disponibilitatea de a face publica aceasta inedita foaie informativa a colectionarilor din Banat.