Semnal editorial: Laurențiu-Ștefan Szemkovics-Decorații conferite preoțimii române în perioada 1916-1921

În volum, apărut sub egida Editurii MEGA din Cluj-Napoca, sunt prezentate, apelând la faleristică, la heraldică și la sigilografie, documente și decorații românești și străine care provin din fonduri și colecții aflate la Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale, la Muzeul Național de Istorie a României, la Muzeul Național al Pompierilor, la Muzeul Jandarmeriei Române, la colecționarii Nelu Aldea, Emanuel Erena și pe site-ul https://www.ordersandmedals.ro/. 

Felicitari autorului!
 

Targul colectionarilor in Bucuresti

 

Targul Colectionarilor la Cluj-Napoca

 

Foaia Informatica a Societatii Numismatice a Banatului Timisan-aprilie 2023

 

Targul colectionarilor la Tg. Mures

 

Memorial aviatic: Expoziție organizată în Municipiul Barlad de Societatea Numismatica Româna -Sectia Bârlad la Muzeul Vasile Pârvan

 

Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 10 aprilie 2023, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal	Argint
Valoare nominală	10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	37 mm
Greutate	31,103 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei prezintă turlele Catedralei Mitropolitane Ortodoxe și Palatul Culturii din Timișoara, stema României, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2023”.

Reversul monedei prezintă clădiri din Piața Unirii din Timișoara, Domul Romano-Catolic, stema orașului și inscripțiile „TIMISOARA” și „CAPITALA EUROPEANA A CULTURII”.

Monedele din argint vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoţite de broşuri de prezentare și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 460,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Conferinta Nationala: Centenarul Constitutiei Romaniei Intregite

 

𝗔𝘂𝗿𝘂𝗹 𝗠𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗡𝗲𝗴𝗿𝗲. 𝗗𝗲 𝗹𝗮 𝘀𝘁𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗰𝗲𝗹 𝗠𝗮𝗿𝗲 𝗹𝗮 𝘀𝘁𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗟𝘆𝘀𝗶𝗺𝗮𝗰𝗵

𝗖𝗼𝗻𝗳𝗲𝗿𝗶𝗻𝘁̦𝗮 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹 𝗚𝗲𝗼𝗿𝗴𝗲 𝗦𝗲𝘃𝗲𝗿𝗲𝗮𝗻𝘂 | 𝗩𝗶𝗻𝗲𝗿𝗶, 𝟯𝟭 𝗺𝗮𝗿𝘁𝗶𝗲, 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟴.𝟬𝟬

Seria conferințelor organizate la Muzeul George Severeanu - Muzeul Municipiului București continuă cu o temă incitantă - „Aurul Mării Negre. De la staterii de tip Alexandru cel Mare la staterii de tip Lysimach“ - prezentată de dr. Emanuel Petac.

După ce în secolele epocii clasice (V-IV a.Chr.) emisiunile monetare din cetățile grecești vest-pontice fuseseră reprezentate de nominaluri de argint (drahme, dioboli, oboli sau chiar subdiviziuni ale acestora), fie ele din Istros, Kallatis, Mesembria sau Apollonia Pontica și doar extrem de rar și mai ales către jumătatea sec. IV de piese persane de aur (darici), ajunse acolo de regulă prin intermediul mercenarilor din armata persană, cucerirea macedoneană a Persiei avea să schimbe radical aspectul lucrurilor. Odată cu războaiele diadohilor pătrund în spațiul de la sudul și nordul Dunării de Jos primii stateri macedoneni de tip Alexandru cel Mare, prin intermediul mercenarilor traci sau geți servind în armatele competitorilor elenistici.

Cantități imense de monede de aur aveau să fie vizibile însă în spațiul vest-pontic mai ales către mijlocul sec. III, când marile regate elenistice (în speță Egiptul ptolemaic și Siria seleucidă) își dispută hegemonia asupra Mării Negre și moștenirea fostului regat al Traciei lui Lysimach prin intermediul aliaților din zonă. Marele război pentru stăpânirea Tomisului dintre Kallatis (și aliatele sale Istros, Odessos, Mesembria), susținut de Siria seleucidă respectiv Byzantionul susținut de Ptolemeii Egiptului, avea să conducă pe de o parte la emiterea de către cetățile vest-pontice a unui imens volum de stateri de tip Alexandru cel Mare, comparabil cu cantitatea de aur monetizat de Byzantion în forma staterilor de tip Lysimach.

Victoria finală a Byzantionului avea să atragă pe de o parte căderea dramatică a puterii Kallatisului, alinierea tuturor celorlalte cetăți la sistemul de alianțe al victoriosului Byzantion, dar și la un nou polis, și anume Tomisul, care emite acum, urmare a victoriei byzantiote, primele sale monede de aur. Acest aflux de metal prețios avea să se mențină de-a lungul sec. III a.Chr, câtă vreme a continuat lupta pentru hegemonie auspra regiunii dintre seleucizi și ptolemei. Ascensiunea Romei la finalul sec. III și începutul sec. II, urmată de căderea regatului Macedoniei, de respingerea Siriei din Europa și împingerea ei în spațiul asiatic, de izolarea Egiptului, avea să atragă și dispariția timp de peste un secol a aurului din Marea Neagră, ultima revenire fiind legată în prima jumătate a sec. I a.Chr. de războaiele mithridatice.

Accesul la eveniment se va face în baza unei rezervări prin email la adresa muzeul.severeanu@muzeulbucurestiului.ro până vineri 31 martie, ora 16.00, cu confirmare, în limita locurilor disponibile.

Mai multe informații despre acest eveniment și autorul prelegerii vă rugăm să citiți aici: https://fb.me/e/4eVRaOWgi

 

Medalie: HUMOR – MĂRGĂRITARUL SPIRITUAL DIN ȚARA FAGILOR

 HUMOR – MĂRGĂRITARUL SPIRITUAL DIN ȚARA FAGILOR

Mănăstirea Humor (denumită uneori și Mănăstirea Humorului) este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1530 pe valea râului Humor, în mijlocul unui ţinut legendar de o frumuseţe copleşitoare, de către marele logofăt Toader Bubuiog, la sfatul domnitorului Petru Rareș.
Biserica Mănăstirii are hramurile Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Mucenic Gheorghe.

Mănăstirea Humor este una dintre cele mai importante ctitorii ale evului mediu moldovenesc, remarcabilă prin pictura exterioară, dominată de „roşul de Humor”, reprezentativ fiind aici tabloul asediului Constantinopolului. Fresca exterioară a fost pictată de Toma Zugravul în 1535, fiind prima din şirul bisericilor cu pictură exterioară.
Biserica de la Humor prezintă o arhitectură deosebită. Aici apar, pentru prima dată în construcţia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis, precum şi încăperea de la etaj numită tainiţă, care se află deasupra camerei mormintelor.

Frescele exterioare, împodobite cu icoane bizantine, o alătură celorlalte biserici mănăstireşti moldave, singulare ca prezenţă arhitectonică şi iconografică în tot spaţiul european.
În anul 1993, UNESCO a inclus Biserica Mănăstirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Monetăria Statului dedică mărgăritarului spiritual din Țara Fagilor produsul medalistic „HUMOR”, inclus în secțiunea Bisericile pictate din nordul Moldovei - Programul Medalistic 2022.

Setul de colecție - format din medalie însoțită de carte falsă - poate fi achiziționat de la magazinele Monetăriei, la prețul de 1.211 lei/set, pentru medalia din argint și de 391 lei/set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Caracteristicile tehnice ale medaliei sunt următoarele:

# Material: Argint 999‰
- Diametru: 60 mm
- Greutate: 156 grame
- Calitate: patinată
* Tiraj fix: 60 bucăți

# Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 60 mm
- Calitate: patinată
* Tiraj fix: 40 bucăți

Sarbatorirea a 203 ani de la nasterea lui Alexandru Ioan Cuza la Barlad

Bârlădenii l-au sărbătorit, pe 20 martie pe Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii, născut acum 203 ani la Bârlad. Ceremonialul militar și religios s-a desfășurat la bustul domnitorului, din fața Cercului Militar.
După ceremonialul militar și religios, publicul a fost invitat în holul Cercului Militar, la o expoziție de numismatică, cu tematică legată de Cuza și Unire. Exponatele provin din colecțiile membrilor Societății de Numismatică Secția Bârlad.

 

Expozitie: In lumina crucii

 

Foaia informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan-martie 2023

 

 

 

Asociatia filatelistilor din Bucuresti: Targuri filatelice si numismatice 2023

 

„Suceava. Anuarul Muzeului Național al Bucovinei”, vol. XLVIII, 2021

 A aparut un nou numar, al 48/2021, al anuarului "Suceava" al Muzeului National al Bucovinei. Puteti citi studii de arheologie, istorie, documente si manuscrise, istoria culturii, muzeografie, conservare-restaurare, note de lectura si orbituaria. Veti gasi aici si un articol al subsemnatului dedicat jetoanelor fabricii de sticla de la Negulesti, Neamt. Lectura placuta va dorim!

Aparitie editoriala: Anuarul "Colectii si colectionari din Salaj" nr.XI/2022

 

A aparut un nou numar, al XI-lea pe 2022,  din anuarul Asociatiei Colectionarilor din Salaj, "Colectii si colectionari din Salaj". Pe linga alte articole de un real interes pentru diferite domenii de colectionare veti putea citi si un material al subsemnatului despre "Jetoane ale vechilor societăţi de exploatare şi prelucrare a lemnului de pe Valea Trotuşului".

Cuprins
Daniel MUREȘAN
Cuvânt înainte .......................................................................................... 3
Daniel MUREȘAN
Gafe marca Romfilatelia – tema masonerie .................................................... 7
Dorel BĂLĂIȚĂ, Jetoane ale vechilor societăţi de exploatare şi prelucrare a lemnului de pe Valea Trotuşului ....................................................................................................... 10
Cornel Cătălin GAVRILĂ, Modificări ale milesimului la monedele de 5 lei din anul 1881 ...... 25
Cornel Cătălin GAVRILĂModificări ale aversului monedei de 5 lei din anul 1881, cu prilejul proclamării Regatului .................................................................... 32
Florian UNGUR – YO5BWQ, Din colecțiile Casei-Muzeu Radio Nostalgia – Brusturi ........... 39
Gheorghe ZBÂRCEA, Un lot de medalii și plachete emise în timpul domniei regelui Carol I (1866 – 1914) ............ 51
Vilică MUNTEANU, Încoronarea regilor României întregite reprezentată în medalii și insigne din colecția personală ................................................................................. 71
Emanoil PRIPON, Probe monetare și proiecte de monede românești din anul 1922 ............... 81
Michael WERNER, Încoronarea majestăților sale Ferdinand I și Maria ca rege și regină a României Mari, marcată prin emisiuni numismatice de excepție ................. 102
Ștefan SAMOILĂ, Medalii aniversare Royal Air Force ............................................... 106
Ștefan SAMOILĂ, Faimoase bătălii navale redate pe monede ..................................... 111
Ștefan SAMOILĂ, 100 de ani de la încoronarea la Alba Iulia a regelui Ferdinand I și a reginei Maria 1922 – 15 octombrie 2022.....................119.
Ștefan SAMOILĂ, 30 de ani de la canonizarea lui Ștefan cel Mare și Sfânt 1992 – 2022 ....... 124
Ștefan SAMOILĂ, Proiect de stemă a regelui Ferdinand I, cavaler al ordinului jartierei. Medalie și insignă ..... 127
László LÁSZLÓ, Daniel MUREȘAN, Grupul statuar Wesselényi din Zalău la 120 de ani ...... 134
Anuarul poate fi descarcat si citit de pe siteul https://www.colectionarisalaj.ro/publicatii/.

Felicitari celor ce trudesc la acest anuar devenit deja o traditie!

Lansare volum omagial IN HONOREM dr. Gabriel Gheorghe Custurea

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de numismatică, arheologie și istorie la lansarea volumului Pontica 55, Supplementum IX: STUDIA NUMISMATICA ET ARCHAEOLOGICA. In honorem Gabriel Gheorghe Custurea, care va avea loc joi, 16 martie, orele 11.00, la sediul din Piața Ovidiu, nr. 12.

Cercetătorul științific dr. Gabriel Gheorghe Custurea s-a născut la 18 martie 1952 în Constanța, într-o familie cu rădăcini dobrogene de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, la care au mai existat câteva contribuții transilvănene și oltenești. A terminat studiile gimnaziale la liceul „Mihai Eminescu” din Constanța (1967-1971) și a urmat Școala Militară de Ofițeri de Rezervă de la Bacău (1979-1980), pe parcursul a șase luni. A urmat cursurile Facultății de Istorie-Filozofie a Universității din București (1973-1978), iar lucrarea de licență a pregătit-o sub îndrumarea prof. univ. dr. Nicolae Ceachir.

În perioada 1993-1999 a efectuat pregătirea doctorală, sub coordonarea remarcabilului prof. univ. dr. Dan Gh. Teodor, la Institutul de Arheologie al Academiei Române, filiala Iași, cu tema Aspecte ale vieții economice în Dobrogea în secolele IX-XI în lumina descoperirilor monetare. Începând cu anul 1993 devine cercetător la muzeul constănțean, iar între anii 1998-2004 a predat un curs de numismatică, în calitate de lector asociat, la Facultatea de Istorie a Universității „Ovidius” din Constanța.

În perioada anilor 2005-2009 a fost director adjunct al instituției muzeale constănțene, iar din 2009 până în 2016 director general.

Calitatea pregătirii sale științifice a fost onorată printr-o amplă activitate publicistică, fiind autor, coautor și editor a nouă cărţi, cataloage și alte lucrări de istorie, numismatică și arheologie. La acestea, se adaugă peste 90 de studii, articole şi note, publicate în ţară şi străinătate, apărute în numeroase reviste și volume de specialitate, dintre care amintim Numizmatika, sfragistika i epigrafika de la Sofia, Pontica (Constanța), Peuce (Tulcea), volumul celui de al XIe Congres International de Numismatiques-Bruxelles sau volumul dedicat International Symposium Thessalonike.

În calitate de specialist care a demonstrat calități științifice incontestabile, cu precădere în numismatica și arheologia mileniului I p.Chr. și de la debutul celui următor, a adus contribuţii foarte importante privind: circulația monetară bizantină; studiul fenomenelor economice și financiare specifice lumii bizantine dunărene; arheologia secolelor VI-XII; precum și realitățile urbane, economice și monetare din secolele XV-XVIII, din Dobrogea.

Odată cu numărul 40, a devenit membru al redacției revistei științifice „Pontica”, una din emblemele Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, cu recunoaștere internațională, prin intermediul căreia astăzi îi omagiem activitatea științifică depusă pe parcursul întregii cariere. Editorii volumului omagial sunt dr. Gabriel Mircea Talmațchi, dr. Cristina Paraschiv-Talmațchi și dr. Lucian Munteanu, acesta fiind publicat la Editura EIKON, din București.

Evenimentul se va desfășura la etajul I, în aula ”Adrian Rădulescu” (sala pictată), iar intrarea este liberă.

Targ la Biharia

 

Insignele de 7 ani in uzul Armatei Romane

 Dragi colegi colectionari de insigne,
Ne face o deosebita placere sa va anuntam ca joi, 23 martie 2023, ora 17.15, va avea loc la Palatul Cercului Militar National conferinta: Insignele de 7 ani in uzul Armatei Romane.
Invitatatul „Interferentelor culturale” va fi de aceasta data muzeograful dr. Emil Boboescu, de la Muzeul Militar National Regele Ferdinand I. Va fi una dintre rarele conferinte care va aborda acest subiect si de aceea speram sa puteti participa.

 

Medalie: Batălia de la Rahova și Căderea Plevnei

„Neamul devine etern prin cultul eroilor” - Nicolae Iorga
Monetăria Statului aduce un prinos de recunoștință eroilor neamului nostru prin lansarea unui nou produs medalistic comemorativ „145 de ani de la Batălia de la Rahova și Căderea Plevnei”, inclus în Programul Medalistic 2022.

Omagiem participarea victorioasă şi eroică a poporului român la Războiul de Independență din 1877-1878 care ridicat conştiinţa naţională, a creat naţiunii române o stare de spirit optimistă, încrezătoare în forţele sale şi în perspectiva întregirii naţionale a Patriei.

Bătălia de la Rahova (7/19 – 9/21 noiembrie 1877), a fost una dintre principalele bătălii ale Războiului pentru Independenţa României. În lupte au fost implicate detaşamente româno-ruse, în vederea cuceririi garnizoanei otomane de la Rahova.
Căderea Rahovei a închis cercul în jurul Plevnei, important punct strategic unde se afla un complex de fortificații format din redute. Blocada instituită asupra acesteia și-a dovedit eficiența, situația forțelor otomane din interior devenind critică, starea de spirit a acestora fiind serios afectată și de înfrângerile de la Rahova. Pe măsura trecerii timpului devenise clar că situația grupării condusă de Osman Pașa, de la Plevna, se îndrepta spre o singură direcție: capitularea.

Ultima bătălie de la Plevna a avut loc la 28 noiembrie/10 decembrie 1877, în contextul încercării taberei otomane de a sparge blocada. Eșecul acestei operațiuni de străpungere a încercuirii s-a soldat cu predarea lui Osman Pașa, grav rănit în luptă.
Capitularea armatei otomane la Plevna a avut un rol important în desfășurarea ulterioară a războiului, putând fi reluată ofensiva pe întreg teatrul de operații din Peninsula Balcanică: armata-română spre nord-vest, având ca obiective cucerirea cetăților Vidin și Belogradcik și cea rusă spre sud, vizând Sofia și Constantinopol.

Contribuţia trupelor române la cucerirea Plevnei a fost recunoscută de marele duce Nicolae, care, într-un ordin de zi, arăta că „rezultatele strălucite care s-au dobândit la Plevna sunt datorate în mare parte cooperaţiunei bravei armate române, precum şi imboldului pe care trupele aliate îl primea de la comandantul lor imediat (domnitorul Carol I, n.n.), la care au admirat activitatea, curajul şi devotamentul la datoria sa de oştean”.

Prin tratatele de la San Stefano şi Berlin (1878), România obţinea independenţa de stat şi Dobrogea.
Războiul purtat de România împotriva jugului otoman a fost un război drept, de eliberare naţională de sub o dominaţie străină care frâna de veacuri dezvoltarea poporului nostru.
Cucerirea independenţei naţionale a constituit un eveniment de importanţă crucială în dezvoltarea României moderne.

Setul de colecție „145 de ani de la Batălia de la Rahova și Căderea Plevnei” este format din medalie și broșură de prezentare, ambalate în cutie de lemn.

Medalia prezintă următoarele date tehnice:

# Material: Ag 999 ‰
- Diametru: 60 mm
- Greutate: 159.5 grame
- Calitate: patinată
* Tiraj: 60 bucăți
Pret: 1.381 lei/ bucată, inclusiv TVA

# Material Aliaj: Cupru
- Diametru: 60 mm
- Calitate: patinată
- Tiraj: 40 bucăți
Pret: 549 lei/ bucată, inclusiv TVA

* Acest produs face parte din Programul Medalistic 2022.

Conferința "Secolul lui Iustinian la Dunărea de Jos și în Balcani. Povestea unui etalon monetar de sticlă de la Capidava" -sustinuta de Ioan Carol Opriș (Universitatea din București)

 

 

Muzeul Municipiului București vă invită la prima conferință pentru public, din cadrul proiectului intitulat “Conferințele muzeului Severeanu”, miercuri, 22 februarie 2023, ora 18.00, la Muzeul George Severeanu (str. Henri Coandă, nr. 26).

Conferința "Secolul lui Iustinian la Dunărea de Jos și în Balcani. Povestea unui etalon monetar de sticlă de la Capidava" va fi susținută de profesorul Ioan Carol Opriș (Universitatea din București).

Sistemul metrologic utilizat în epoca romană târzie și bizantină timpurie era unul duodecimal, având ca element de referință livra (litra), derivată din cea romană. Litra era așadar împărțită în 12 uncii, iar uncia (ounggia) în multiplii de scripulum. Litra era iarăși divizibilă în 72 solidi, potrivit legislației imperiale din secolul al IV-lea. Cât despre solidus, mai apoi sinonim cu nomisma, acesta devenise moneda etalon din aur încă din anul 309, sub Constantin cel Mare, pentru a rămâne formula de succes până târziu în epocă mediobizantină, în veacul al X-lea p.Chr. Greutatea sa teoretică acceptată de numismați era de 4,54 - 4,55g.
Elemente de legislație cumva lămuritoare se păstrează din scurta domnie a lulian Apostatul (preluate în Codex Theodosianus), când personaje oficiale (zygostatai) erau desemnate să realizeze cântărirea monedei în fiecare cetate; mai târziu, în timpul lui Iustinian (Novella 128/ caput XV, AD 545), aflăm despre noi reglementări metrologice și punerea lor în practică sub controlul prefecților pretoriului, a prefectului din Constantinopol, și a lui comes sacrarum largitionum.
Pe cale arheologică cunoaștem astăzi în tot bazinul Mediteranei, dar și la Dunărea de Jos numeroase balanțe din sec. V-VI p. Chr. pentru cântărit marfă și monedă, greutăți și alte etaloane, poansoane de autentificare a pieselor din prețios. Ne vom apleca în mod special asupra greutăților pentru cântărirea monedei. Trei materiale sunt în mod obișnuit folosite pentru realizarea greutăților întrebuințate la cântărirea mărfurilor și a monedei, în primul rând bronzul, apoi sticla și, mai rar, plumbul. Subiectul privilegiat în comunicarea noastră va fi însă cel al pieselor din sticlă (dénéral în limba franceză), utilizate ca exagia solidi (4,54 g), dar și pentru diviziunile acestuia, semissis (2,27 g) și tremissis (1,55 g). Mult mai rar, sunt cunoscute și greutăți mai mari, multipli de solidus.
Peste douăzeci de tipuri distincte ale acestor greutăți din sticlă grupate în alte opt categorii majore au putut fi departajate din punct de vedere iconografic și epigrafic. Cele care domină seria sunt fie din tipul ”box/ block monogram”, cele purtând monograme cruciforme, fie cu inscripții circulare, toate însoțind imaginea lui Hristos, busturi imperiale sau ale unor praefecti Urbis. Datarea acestor etaloane monetare romane din sticlă acoperă în linii mari secolul al VI-lea și prima jumătate a secolului al VII-lea, dar piese ”arabo-bizantine” mai sunt întâlnite și ulterior.
O asemenea piesă excepțională din a doua jumătate a veacului al VI-lea p. Chr. a fost descoperită și la Capidava, în urmă cu trei decenii, în porticul marelui horreum al cetății. Ea se găsește astăzi la Muzeul Național de Istorie a României. De la acest mic obiect discoidal din sticlă translucidă de culoare albastru închis, având doar 4,04 g, pornește întreaga noastră prezentare. Conferința se va concentra asupra contextului descoperirii, asupra datării piesei și interpretării monogramei care o decorează. Discuția va fi apoi extinsă, aplecându-se asupra celelalte piese cunoscute în Dobrogea, publicate sau doar semnalate la Păcuiul lui Soare, Ulmetum (Pantelimonul de Sus), Ibida (Slava Rusă) și Beroe (Piatra Frecăței). Nu vor fi uitate din vedere nici arhicunoscutul deneral de la Sucidava (Celei), în Oltenia, emis în 560-562, pe când eparchos tēs poleōs era Flavios Gerontios, nici balanța de bronz de la Dinogetia etalonată în numele aceluiași prefect al capitalei, ori celelalte balanțe pentru monedă și mărfuri de la Dunărea de Jos și din Balcani, în sfârșit greutățile din sticlă din Balcani și din Chersonul lui Iustinian. Nu în ultimul rând, vom încerca să surprindem măcar în parte semnificația acestor descoperiri, între activități comerciale curente, ori plăți și donativa către numeroasele trupe staționate în Balcani și la Dunărea de Jos.

Accesul la eveniment se va face în baza unei rezervări prin email la adresa muzeul.severeanu@muzeulbucurestiului.ro până miercuri 22 februarie, ora 16.00, cu confirmare din partea organizatorilor, în limita locurilor disponibile.

Preț bilet: 10 lei. Achiziționarea biletului se face la stand, înaintea începerii conferinței

(sursa:  https://www.facebook.com/events/600052178802767/?ref=newsfeed)

Interferențe Culturale 2022 – 2023 la CMN: Gabriel Custurea- Emisiuni monetare de la Marea Neagră

Cercul Militar Naționale reia programul ″Interferențe Culturale 2022 – 2023″, cu trei mari teme: ″Calendar istoric: aniversări, rememorări ...″, serie de expuneri susținute de prof.univ.dr. Petre Otu, istoric militar; ″Gânduri Duhovnicești″, serie de expuneri prezentate de preotul Niculae Constantin și ″Colecții cu blazon″, serie de expuneri realizate cu sprijinul Clubului Numismatic ″Mihai Eminescu″ din cadrul Cercului Militar Național.

Programul ″COLECȚII CU BLAZON″ reunește 6 expuneri care vor aborda, dintr-o nouă perspectivă, istoria unor colecții și vor fi susținute de invitați de marcă. Programul a fost gândit din dorința de a cunoaște oameni cu care să puteți dialoga despre pasiuni comune. De la monedă antică la moneda contemporană, de la manuscrise la carte veche românească, vom trece prin magica lume a colecțiilor românești și vom ajunge la istoria umanității. Expunerile sunt însoțite de imagini și filme documentare.

Joi, 23 februarie 2023, ora 17.00, la Sala Stefan cel Mare și Sfânt, va avea loc expunerea cu tema: ″Emisiuni monetare de la Marea Neagră″ susținută de domnul cercetător științific dr. Gabriel CUSTUREA.Va fi o incursiune interesantă in istoria monetară pontică, pornind de la vârfurile de săgeți, apoi vom parcurge etapele emiterii de monede (descoperirile de monede autonome emise în monetăriile vest-pontice dobrogene), se vor prezenta anumite piese de aur tip Alexandru și Lysimach, dar și bizantine. Nu vor fi omise nici monedele emise de senioriile dobrogene și nici falsurile din perioada otomană. La finalul prezentării va avea loc sesiunea de întrebări și răspunsuri care va da posibilitatea participanților să stabilească o conexiune dinamică cu lectorul!

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile din sală. Informații la: cultura@cmn.ro

Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan- nr.2/februarie 2023

Multumiri colegilor din Banat!
 

Banii de-a lungul istoriei

Ora de școală la muzeu, școala altfel sau vizită interactivă la Muzeul de Istorie din Suceava?
Începând cu această lună, vă propunem, pe lângă cele lansate deja, alte teme captivante!

BANII DE-A LUNGUL ISTORIEI, o incursiune în istoria banilor, proiect de educație muzeală cu care Muzeul Național al Bucovinei (MNB) revine în atenția publicului și în anul 2023.
MNB invită cadrele didactice și elevii să cunoască lumea fascinantă a banilor, la Muzeul de Istorie Suceava, la o oră de muzeu captivantă, care are drept scop prezentarea istoriei aparițiilor banilor în lume, de la nevoia înlocuirii trocului până la moneda virtuală.

Invităm copiii și tinerii la o altfel de cunoaștere a patrimoniului numismatic deținut de Muzeul Național al Bucovinei, prezentându-le piesele de excepție expuse în sălile Muzeul de Istorie (Sala Tezaur, Sala Circulația Monetară în Moldova Medievală, Istorie contemporană – Începutul sfârșitului. Să strângem cureaua, să punem o haină în plus), propunându-le tur ghidat prin expoziția permanentă, discuții și activități creative, provocându-i să ”bată” (deseneze) propria monedă.

Pentru detalii suplimentare, programări și înscrieri, vă stăm la dispoziție la telefon 0230216439, interior 116 (Biroul Educație, Marketing și Comunicare – Muzeul Național al Bucovinei).

 

50 de ani de la primul zbor al elicopterului IAR-316B Alouette

IAR 316 este un elicopter de antrenament creat de Industria Aeronautică Română, sub licența companiei franceze Aérospatiale. A fost produs la uzina IAR Ghimbav (Brașov), contractul fiind semnat la 4 decembrie 1970. Astfel, începând cu 1970 au început să fie asamblate piese și subansamble aduse din Franța.
Cel dintâi IAR-316B Alouette, ieșit de pe linia de asamblare, a executat zborul inaugural la 13 noiembrie 1971, în scurt timp, întreaga producție fiind realizată la Ghimbav.

Primul elicopter de producție complet autohtonă, având numărul de bord 04, a efectuat primul zbor în noiembrie 1972. Au fost fabricate 200 de exemplare dintre care 125 pentru armata română. Celelate au fost exportate în alte țări (Pakistan, Angola, Guineea).

Începând cu anul 1987 producția a fost sistată. După mai multe reorganizări, în anul 2000 au mai rămas câteva aparate de zbor de acest tip în cadrul Escadrilei 203 Elicoptere Școală și Antrenament din cadrul Școlii de Aplicație pentru Forţele Aeriene Române de la Boboc.
Elicopterul IAR-316B Alouette este o aeronavă îndrăgită de numeroși „elicopteriști”. Pentru mulți dintre ei, Alouette este libelula care i-a ajutat să se transforme din pietoni în piloți.

Noua emisiune medalistică „50 de ani de la primul zbor al elicopterului IAR-316B Alouette” a fost lansată pe piață de Monetăria Statului.
Setul de colecție – compus din medalie, broșură și cutie de lemn – poate fi procurat de la magazinele instituției noastre, la prețul de 575 lei/set pentru medalia din argint și de 319 lei/set pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Medalia prezintă următoarele caracteristici tehnice:
# Material: Argint 999‰
- Diametru: 50 mm
- Greutate: 47 grame
- Calitate: proof
* Tiraj fix: 60 bucăți

# Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 50 mm
- Calitate: proof
* Tiraj fix: 40 bucăți