Adunare Generală Ordinară la SNR

Sâmbătă 29 Martie 2014 la sediul SNR a avut loc o noua Adunare Generală Ordinară a Societatii Numismatice Romane. Pentru a afla mai multe accesati site-ul SNR: http://snr1903.wordpress.com/2014/03/31/adunarea-generala-ordinara-de-sambata-29-martie-2014/

Medalistica Vaii Jiului

 Va prezentam mai jos un articol preluat din Ziarul Vaii Jiului din 29 ianuarie 2014 si care ne semnaleaza o aparitie editoriala "Medalistica Vaii Jiului (1907-2013)" avandu-i ca autori pe Tiberiu Kelemen, Ioan Pardos si Dumitru Puscasu.Trecand peste exagerarea autorului articolului care considera volumul ca fiind "cartea cartilor de numismatica din Valea Jiului" (medalistica este doar o ramura a numismaticii si nu tot domeniul) suntem convinsi ca munca de documentare a celor trei autori este laudabila si demna de urmat. Asteptam cu nerabdarea ca si alti iubitori ai numismaticii din Valea Jiului (si nu numai) sa abordeze si domenii ca jetoanele Vaii Jiului.

Chiar daca nu am avut ocazia de a rasfoi lucrarea felicitam sincer autorii si poate ne vor informa si de unde am putea procura cartea si-i asteptam sa le prezentam si alta data realizarile.

 

"Despre pasiunea d-lor Tiberiu Kelemen şi Dumitru Puşcaşu am mai avut prilejul de a glosa. Iată că cei doi distinşi domni (de fapt, trei, întrucât pe copertă apare şi un al treilea autor, Ioan Pardos, care, din păcate, a decedat) îmi oferă din nou prilejul de a saluta o nouă apariţie editorială: „Medalistica Văii Jiului (1907 – 2013). Nu cred că greşesc dacă mă încumet să numesc cea mai recentă apariţie editorială a lor „cartea cărţilor numismatice din Valea Jiului”, bazându-mă, în primul rând, pe imensul travaliu documentaristic depus de autori pentru a acoperi 106 de ani de exerciţiu numismatic în Valea Jiului. O notă bună se cuvine acordată Editurii „Măiastra” din Tg. Jiu, care a tipărit volumul în bune condiţiuni.

 

Într-o lume dominată de impostori, invidie şi gregaritate, autorii ne aduc unul dintre puţinele semne ale normalităţii culturale, propunându-ne o carte singulară în peisajul editorial al Văii Jiului, impresionată prin structură şi bogăţia informaţiilor.

Întrucât dl. Tiberiu Kelemen m-a rugat să nu scriu că această carte, deşi dedicată Văii Jiului, nu a beneficiat de ajutorul comunităţii locale, mă voi conforma rugăminţii sale şi nu voi dezvolta aici acest subiect. Deşi ar merita…

Pentru o mai bună înţelegere a volumului reproducem în această pagină prefaţa şi cuvântul autorilor.

Cred că volumul va avea parte de mizericordia divinităţii. Nu de alta, dar este tipărit cu binecuvântarea (şi nu doar…) unei înalte feţe bisericeşti: Prea Sfinţitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului (el însuşi pasionat numismat). Aşa să îl ajute Dumnezeu!

 

Prefaţă

Volumul este rezultatul unei munci colective, al unei activităţi îndelungate de colecţionar în domeniu depusă de autorii Tiberiu Kelemen, Dumitru Puşcaşu şi Ioan  Pardos.

Convingerea noastră este că nu numai contactul cu materialul medalistic şi  pasiunea de colecţionar au condus la o asemenea cercetare, chiar dacă acestea sunt o primă condiţie, ci mai degrabă se conştientizează că nicio mărturie nu trebuie neglijată pentru a reliefa valorile Văii Jiului, de care autorii sunt legaţi atât sufleteşte cât şi prin formaţia lor profesională.

Ceea ce trebuie subliniat de la bun început este faptul că lucrarea are un caracter „descriptiv” doar în aparenţă, în realitate ea se înscrie în bazele teoretice de cercetare medalistică.

După modul de lucru în domeniu se disting două modalităţi de reprezentare: una clasică, prin simpla descriere a pieselor şi alta, mai puţin practicată - de investigare şi valorificare, adică metoda adoptată de autori.

Medalistica este definită ca obiect distinct de numismatică şi nu poate fi etichetată ca simplă ştiinţă auxiliară a istoriei, deoarece se plasează între istorie şi artele plastice.

Din cercetările întreprinse rezultă că, odată cu sosirea muncitorilor străini în Vale, pătrund în zonă medaliile care sunt aduse în 1907 de minerii polonezi ce au venit aici să-şi încerce norocul.

Poate nu întâmplător primele piese au fost dedicate Sfintei Varvara - ocrotitoarea celor care-şi câştigă pâinea zilnică în străfundurile pământului.

Se poate afirma deci că medalistica Văii Jiului a depăşit deja 100 de ani.

Pe lângă rolul lor în istoria locurilor, medaliile constituie un excelent mod de a realiza noi legături de prietenie şi colaborare între instituţiile aflate pe diferite meridiane ale globului.

În centrul lucrării se află reprezentarea medalistică a mineritului - ocupaţie de bază într-o zonă monoindustrială, iar figura minerului cu toate preocupările sale este bine reliefată.

Pe acest suport sunt tratate cu acurateţe aspectele curente din viaţa cotidiană a locuitorilor din zonă precum religia, ştiinţa şi cultura, activităţile conexe mineritului şi un foarte bogat capitol, dedicat sportului.

Folosirea unor imagini, altele decât cele ale medaliilor şi plachetelor, ale unor citate din amintirile persoanelor contemporane cu evenimentele redate în metal, vin să completeze în mod fericit lucrarea.

Foarte bună este ideea autorilor care, într-un capitol aparte, prezintă însemnele heraldice ale municipiilor şi oraşelor din zonă împreună cu imaginile insignelor administraţiei publice locale, mai puţin cunoscute, iar în încheiere - imnul minerilor imprimă lucrării un caracter solemn.

Felicitări pentru efortul şi tenacitatea de a reda cât mai fidel un segment din viaţa cotidiană a Văii Jiului, care devine astfel un bun material documentar pentru specialişti şi amatori. Volumul „Medalistica Văii Jiului” vine să îmbogăţească literatura de profil şi nu trebuie să lipsească din biblioteca celor care studiază istoria zbuciumată a ţinuturilor de la izvoarele Jiului.

Trebuie menţionat că autorii nu sunt la prima publicaţie în domeniul numismatic, acest colectiv semnând şi alte volume. Se pot menţiona în acest sens lucrările: „Insignele şi medaliile Companiei Naţionale a Huilei”, „Catalog al colecţiei de insigne cu tematică fotbal - Nicu Tudor”, „Patru decenii de insignografie românească”, „Muzeul Mineritului Petroşani 1961-2011” sau „Catalogul insignelor din Valea Jiului”.

O lucrare ca cea de faţă nu poate decât să-l bucure pe cititor. Personal îmi exprim satisfacţia de a fi primul care o lecturează şi o prefaţează, spre binele tuturor, al pasionaţilor din domeniu în primul rând.

Prof. univ. dr. ing. Nicolae Tiberiu Iliaş

 

DIN PARTEA AUTORILOR

Lucrarea pe care o publicăm se doreşte a fi o modestă contribuţie la un demers de cunoaştere a evoluţiei istorice, economice, tehnice şi sociale, prin intermediul medalisticii, a zonei numite Valea Jiului.

Ca născuţi şi crescuţi în Vale, din respect şi ataşament faţă de spaţiul geografic în discuţie şi de oamenii care ani de-a rândul ne-au fost colegi de muncă, încercăm să oferim celor care citesc lucrarea o imagine cât mai puţin sumbră, dar reală a ceea ce este astăzi mineritul în jurul căruia s-a creat o nemeritată faimă negativă.

Am fost întrebaţi în repetate rânduri de ce insistăm ca lucrarea să vadă acum lumina tiparului deoarece Sf. Varvara a trecut, iar Ziua Minerului, sărbătoare tradiţională în Valea Jiului, este încă departe?

Pentru cei care au lucrat sau au avut tangenţă cu ramura minieră, în fiecare zi când colegii noştri revin din subteran la lumina zilei teferi, este o sărbătoare! Nu trebuie să aşteptăm ca şi calendarul să ne spună când trebuie să sărbătorim!

Lucrarea putea fi orientată spre alte tematici, dar noi am preferat să ne axăm asupra Văii Jiului unde, de peste o sută de ani, s-a dezvoltat un adevărat cult pentru medalistică.

Astfel prin reproducerea foto a unui număr de 180 medalii sau plachete şi a 63 de insigne, completate de 42 imagini, am căutat să creăm o privire de ansamblu fidelă a celei mai importante zone carbonifere a ţării.

Au fost emise astfel medalii şi plachete comemorative pentru omagierea unor evenimente majore, medalii aniversare atunci când unele unităţi economice împlineau un număr rotund de ani în activitate, medalii care marchează punerea în funcţie a diverselor capacităţi de producţie etc.

Nu au fost uitate nici medaliile sau plachetele învăţământului superior minier, ale localităţilor care formează Valea Jiului, nici cele cu tematică religioasă, economică sau sportivă din zonă.

Lucrarea se bazează pe piesele existente în colecţiile autorilor, deci este posibil ca unele plachete sau medalii să nu fie menţionate, motiv pentru care ne cerem scuze şi orice completare adusă va fi binevenită, cu mulţumirile de rigoare.

Toată gratitudinea noastră faţă de cei care ne-au depănat amintiri legate de evenimente mai puţin cunoscute sau mediatizate. pe care noi nu aveam de unde să le ştim. De asemenea mulţumim domnilor Mihai Livadariu şi Claudiu Pardos pentru ajutorul acordat în realizarea imaginilor.

Am încercat ca, pe lângă fiecare medalie sau plachetă prezentată, să facem o scurtă descriere istorică sau geografică a momentului sau a zonei în care a apărut ca o părticică din istoria meleagurilor unde am crescut şi de care suntem mândri că putem să le facem cunoscute şi celor interesaţi.

Toate faptele relatate constituie un lanţ unitar redat prin medalii şi plachete cuprinse între anii 1907-2012 marcate de figura şi faptele MINERULUI - cel care şi-a pus totdeauna pecetea pe aceste plaiuri iubite de locuitori şi binecuvântate de Dumnezeu!

NOROC BUN!"

sursa: http://www.zvj.ro/articole-22909-O+apari++ie+remarcabil+++a+domnilor+Tiberiu+Kelemen++Dumitru+Pu++ca++u+++i+Ioan+Pardos+++Cartea+c++r.html

Targ de antichitati la Pitesti

In zilele de 04,05 şi 06 aprilie 2014 SEVERINUM ANTIK organizează un Târg de antichităţi în Piteşti in centrul comercial Jupiter City (Carrefour). Cei interesaţi sa participe la acest eveniment sunt rugaţi să contacteze organizatorii la următoarele numere de telefon sau pe mail.
severinumantik@yahoo.ro
0753568354 - romeo
0722582997 - sebi

Legea muzeelor şi a colecţiilor publice a fost republicată

Va recomandam sa cititi articolul aparut pe:  http://romanianstampnews.blogspot.ro/2014/03/legea-muzeelor-si-colectiilor-publice.html

O moneda inedita

 

O moneda cu o forma inedita a fost emisa de Insulele Virgine Britanice pentru a celebra implinirea a 125 de ani de la ridicarea Turnului Eiffel. Aceasta are forma turnului si are o valoare nominala de 10 dollari. Aversul monedei are efigia Reginei Elisabeta II a Marii Britanii. Moneda se poate achizitiona din argint patinat in stare proof sau din aliaj "nickel silver"

Mai multe informatii despre "ciudatenie" gasiti pe site-ul monetariei obisnuite cu astfel de productii numismatice: http://pobjoymint.cmail3.com/

150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a României va lansa in circuitul numismatic, începând cu data de 10 martie 2014, un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) şi o monedă din argint dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României.

Caracteristicile tehnice ale monedelor din set (din aur, din argint şi din tombac cuprat) sunt următoarele:

Valoare nominală	100 lei	10 lei	1 leu
Metal	aur	argint	tombac cuprat
Titlu	900‰	999‰	-
Formă	rotundă	rotundă	rotundă
Diametru	21 mm	37 mm	37 mm
Greutate	6,452 g	31,103 g	23,5 g
Calitate	proof	proof	proof
Cant	zimţat	zimţat	zimţat
Avers
Revers

Aversul monedei din aur redă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un citat din legea de înființare a Curții de Conturi - „O Înaltă Curte de Compturi se institue la Bucuresci pentru tótă România” - stema României, valoarea nominală „100 LEI” și inscripțiile în arc de cerc „ROMANIA” și „ALEXANDRU IOAN CUZA”.
Aversul monedei din argint redă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un citat din legea de înființare a Curții de Conturi - „O Înaltă Curte de Compturi se institue la Bucuresci pentru tótă România” - stema României, valoarea nominală „10 LEI” și inscripțiile în arc de cerc „ROMANIA” și „ALEXANDRU IOAN CUZA”.
Aversul monedei din tombac cuprat redă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un citat din legea de înființare a Curții de Conturi - „O Înaltă Curte de Compturi se institue la Bucuresci pentru tótă România” - stema României, valoarea nominală „1 LEU” și inscripțiile în arc de cerc „ROMANIA” și „ALEXANDRU IOAN CUZA”.
Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat), ,prezintă o compoziție care sugerează aniversarea a 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi: inscripția „150 ANI”, suprapusă peste un fragment din Monitorul Oficial din 24 ianuarie 1864 în care a fost publicată legea de înființare a Curții de Conturi, sigla instituției și anii „1864” și „2014”.
Caracteristicile tehnice şi descrierea monedei din argint sunt similare celor aferente monedei din argint care intră în componenţa setului de trei monede.
Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent.
Seturile de monede şi monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de:
150 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat);
250 buc. monede din argint.
Preţurile de vânzare sunt:
1 780,00 lei/buc., exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare;
300,00 lei/buc., exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare.
Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede şi a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=873

Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente

"Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă organizarea celei de-a doua conferințe publice din seria „Historia Viva”, având ca titlu „Dincolo de strălucirea aparentă – Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente”. În cadrul seriei de conferințe reunite sub genericul „Historia Viva” specialiștii și publicul interesat vor avea prilejul să afle rezultate ale unor importante cercetări arheologice, istorice, numismatice și pluridisciplinare derulate de colective de specialitate din cadrul muzeului și al partenerilor săi instituționali.
Evenimentul va avea loc miercuri, 12 martie 2014, cu începere de la ora 11.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul. Accesul specialiștilor și al publicului, precum și al reprezentanților mass-media se va face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei. Intrarea la eveniment este gratuită.
În cadrul conferinţei vor fi susţinute două comunicări ce prezintă demersuri de cercetare și propuneri de interpretare și de integrare în discursul istoric al rezultatelor unor investigații interdisciplinare, astfel:
– Argintul antic în spațiul extracarpatic: pumnalul de la Poduri, tezaurul de la Perșinari, discul de tip Vălčitrăn din județul Dolj, mormântul princiar de la Agighiol, susţinută de domnul dr. Bogdan Constantinescu, cercetător ştiinţific principal în cadrul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”.
– Aurul și argintul dacic în lumina analizelor atomice și nucleare, susţinută de domnul dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României
Problema aurului și argintului din care au fost lucrate artefactele descoperite pe teritoriul României reprezintă o temă care i-a preocupat adesea pe geologi, istorici și arheologi de-a lungul ultimelor două secole. Cu toate acestea, putem considera că suntem de abia la începutul înțelegerii marilor procese economice, tehnologice, politice și ideologice care au marcat exploatarea și prelucrarea metalelor prețioase din România din preistorie și până în epoca modernă. Extraordinarul progres tehnologic din ultima jumătate de secol, ca și noul climat politic din România și țările din jur au făcut posibile atât crearea unor echipe multidisciplinare, specializate pe cercetarea aurului și argintului vechi, cât și accesul la marile colecții de arheologie și geologie, care păstrează piese de aur și de argint realizate de vechii locuitori ai spațiului românesc din mileniul al V-lea a.Chr. până în pragul epocii medievale, la arhivele istorice, precum și la posibilitatea de a analiza rapid și relativ ieftin, cantități mari de eșantioane de minereuri de aur și argint, de aur primar și aluvionar, dar și piese finite din metale prețioase.
Aplicarea unor tehnici analitice, iniţial dezvoltate în domeniul ştiinţelor materialelor (tehnici bazate în principal pe fenomene fizice şi chimice), în studiul obiectelor de artă şi arheologice oferă istoricilor şi arheologilor informaţii cantitative care pot fi de folos în înţelegerea societăţilor din vechime.
Condițiile de acces pentru participarea la conferința publică „Dincolo de strălucirea aparentă – Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente” sunt următoarele:
•           accesul specialiștilor se face pe baza invitației transmise de către muzeu;
•           accesul reprezentanților mass-media se face exclusiv pe bază de acreditare, prin completarea formularului disponibil pe site-ul www.mnir.ro care va fi transmis ulterior cu datele complete, semnat în clar şi scanat, pe adresa de e-mail a Secţiei Relaţii cu Publicul – pr.mnir@gmail.com, până marţi, 11 martie, ora 12.00. Este permisă acreditarea a maxim două persoane de la aceeaşi publicaţie (reporter şi fotograf/cameraman).
•           publicul interesat să participe la eveniment este rugat să se înscrie pe adresa de e-mail inscrierimnir@gmail.com. Locurile sunt limitate, accesul fiind gratuit."
( articol preluat de pe http://www.mnir.ro/index.php/dincolo-de-stralucirea-aparenta-vechiul-aur-si-argint-al-romaniei-din-perspectiva-unor-cercetari-recente/ )

Bere de martie

Ca tot vine luna martie va prezentam un jeton emis de fabrica de bere Oppler. Märzen (bere de martie) - era o bere cu aromă puternică de malţ şi cereale şi cu mai mult alcool. La gust se simte subtil aroma hameiului, mai puternic notele de malţ, berea fiind caracterizată de un finish sec. Mai demult martie era luna în care se producea ultima bere înainte de sosirea verii şi se făcea cu mai mult alcool pentru a putea fi păstrată timp mai îndelungat.

Targ de antichitati la Drobeta-Turnu-Severin

In perioada 28 februarie-2 martie va avea loc la Galeria Cora din Drobeta-Turnu-Severin o noua editie a targului de antichitati.

Sesiunea anuala a Institutului de Arheologie “Vasile Parvan” al Academiei Romane

In perioada 19-21 martie 2014 va avea loc o noua sesiune anuala a Institutului de arheologie"Vasile Parvan" al Academiei Romane denumita "Metodă, teorie și practică în arheologia contemporană"

Mai jos va prezentam o lista a lucrarilor ce se vor prezenta cu aceasta ocazie:
Ziua I – 19 martie 2014 Rapoarte de cercetare arheologică
Arheologie pre- și proto-istorică

     · Marian Cosac, George Muratoreanu, Radu Alexandru, Loredana Niţă, Rezultate preliminare ale cercetărilor arheologice de pe șantierul Malu Dinu Buzea (sat Cremenea, com. Sita Buzăului, jud. Covasna) - Campania 2013 

   · Gheorghe Lazarovici, Magda Lazarovici, Cercetările arheologice de la Cheile Turzii - Peştera Ungurească. Rezultatele campaniilor 2010-2013
· Meda Toderaș, Al. Vulpe, Sven Hansen, Agathe Reingruber, Pietrele – Campania 2013
· Alin Frânculeasa, Bianca Preda, Andrei Soficaru, Tiberiu Nica, Cercetări arheologice preventive în situl Ariceștii-Rahtivani (jud. Prahova) – tumulul IV
· I. Motzoi-Chicideanu, Monica Chicideanu-Şandor, M. Constantinescu, D. Costache, D. Pârcălabu - Cimitirul din epoca bronzului de la Cârlomăneşti - La Arman. Campania din 2013
· Antoniu Marc, Cătălin Rişcuţa, Alexandru Bărbat, Un complex de la finalul bronzului târziu descoperit la Șoimuș – Telghi, județul Hunedoara
· Sorin AILINCĂI, Florian MIHAIL, Mihai CONSTANTINESCU, Aurel STĂNICĂ, Cristian MICU, Marian MOCANU, Aşezarea culturii Babadag de la Enisala–Palanca. Cercetările arheologice de salvare din anul 2013
· Anca Ganciu, Vlad V. Zirra, Gh. Matei, Stelnica - Grădistea Mare. Campania 2013
· Sebastian Matei, Despina Măgureanu, Mădălina Stefan, Dan Ștefan, Dava de la Cârlomăneşti - Cetăţuia . Amenajarea spaţiului intern al aşezării şi a sistemului de acces
· Rodica Ursu, Andrei Corobcean, Incinta fortificata de la Stolniceni, raionul Hancesti, R. Moldova. Cercetarile din anii 2012-2013 (In memoria arheologului Tudor Arnaut)
· Done Șerbănescu, C. Schuster, A. Morintz, X. Tuțulescu, Radovanu- Gorgana 2 – Campania 2013

Arheologia epocii clasice
Histria
· M. Angelescu, Valentin Bottez & colab, Histria. Basilica Parvan. Campania 2013
· Valentin Bottez & colab., Histria. Sector Acropola Centru-Sud. Campania 2013.
· Iulian Bîrzescu, Alexandru Avram, Monica Mărgineanu Cîrstoiu, Virgil Apostol, Florina Bîrzescu, Alexandrina Lițu, Karin Maurer, Gabriel Talmațchi, Histria, sectorul T
· Irina Achim, Basilica cu cripta de la Histria. Campania arheologica 2013.
· Theodor Isvoranu, Mircea Dabîca, Monede descoperite la Histria în sectorul Sud (campaniile 2011-2012)
· Viorica Rusu Bolindeț, Cercetarile recente din sectorul - Basilica extra muros de la Histria
Tropaeum Traiani
· Alexandru Barnea, Cercetarile arheologice de la Tropaeum Traiani din 2013
· Adriana Panaite, Cercetarile arheologice din zona de la nord de Basilica A (Sector A) - Tropaeum Traiani - campania 2013
· Robert Constantin, Carol Căpiță, Alexandru Nicolae, Cercetările din Sectorul C de la Tropaeum Traiani din 2013
· Cristina Alexandrescu, Troesmis - Rezultatele cercetarilor din 2011-2013
· C. C. Petolescu, Fl. Matei-Popescu, St. Vasilita, Amfiteatrul militar de la Drobeta - campania 2013
· Adrian Ardeţ, Dimitrie Pavel Negrei, Lavinia Grumeza (Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş), Tibiscum. Cercetări arheologice 2013.
· C. C. Petolescu, Fl. Matei-Popescu, I. Dumitrescu, T. Cioflan - Castrul de la Campulung-Jidova - campania 2013
· C. C. Petolescu, Fl. Matei-Popescu, I. Dumitrescu - Termele militare de la Voinesti - campania 2013
· Mihail Zahariade, Traian Dvorski, Marinela Penes, Lucian Muresan, Ioana Cretulescu, Edificiul A din castrul roman de la Drajna de Sus, jud Prahova. Raport preliminar.

Ziua II – 20 martie Continuare rapoarte de cercetare
Arheologia epocii medievale
· Daniel Spânu, Cuptorul de olar din secolul 8 p.Chr. de la Sighișoara "Dealul Viilor"
· A.Ioniţă, Informaţii noi despre cetatea Feldioara. Cercetările arheologice din 2013
· Gabriel Izdrăilă, Ionuţ Codrea, Cercetări arheologice recente la cetatea Deva. Incintele II şi III (sec. XV-XVIII)
· Daniela Marcu Istrate, Date noi despre începuturile oraşului Braşov prin prisma cercetărilor arheologice recente
· Oana Damian & colab., Cercetările arheologice de la Nufăru. Campania 2013
· Andrei Măgureanu & colab., Cercetările arheologice de la Târgșor. Campania 2013

Ziua II, joi 20 martie Comunicări științifice
· Alexandra Ion, Corpul și limitele sale. Corpul uman în cadrul studiilor de osteoarheologie
· Botar Istvan, Tóth Boglárka, Gryaneus András, Cercetarile si rezultatele dendrocronologice din Transilvania
· Gheorghe Lazarovici, Serii culturale şi cronologice;
· Sabin Adrian Luca, Prima colonizare neolitică din Romania. Sanctuar – locuire – părăsire. Cristian I, Sibiu
· Stănică Pandrea, Propuneri pentru o schiță a evoluției istorice a culturii Boian - Poljanica.
· Adrian Bălășescu, Valentin Radu, Arheozoologia culturii Hamangia
· Ilie Ana, Dumitru Florin, Reprezentări zoomorfe eneolitice din colecțiile Complexului Național Muzeal Curtea Domnească Târgoviște
· Raluca Kogălniceanu, Ana Ilie, Monica Mărgărit, Angela Simalcsik, Valentin Dumitraşcu – Un depozit de astragale descoperit în așezarea de epoca cuprului de la Iepurești, județul Giurgiu
Sultana- Malu Roșu
· Ionela Crăciunescu, Mihai Florea, Cătălin Lazăr, Observații preliminare legate de analiza geo-spațială a cimitirului prehistoric de la Sultana –Malu Roșu (România)
· Adelina Darie, Theodor Ignat, Cătălin Lazăr, Considerații preliminare privind figurinele zoomorfe din așezarea eneolitică de a Sultana – Malu Roșu (jud. Călărași)
 Monica Mărgărit, Cătălin Lăzar, Valentin Radu - Rezultatele programului experimental desfășurat pe șantierul arheologic de la Sultana – Malu Roșu (2012 - 2013) - segmentul materii dure animale
· Theodor Ignat, Vasile Opriş, Florin Rădulescu, Florin Dumitru, Cătălin Lazăr, Noi date privind vasele tip strachină specific culturii Gumelniţa pe baza unui studiu de arheologie experimentală

Ziua III, vineri 21 martie
Continuare comunicări științifice în paralel cu workshopul Pleistocene-Early Holocene Studies: New Perspectives
Comunicări Științifice
· Carmen Marian, Obiecte arheologice – mărturii ale meșteșugurilor textile din preistorie și evul mediu
· Anca-Diana Popescu, Bogdan Constantinescu, Daniela Stan, Cătălina Chiojdeanu, Alin Frînculeasa, Compoziţia elementală a obiectelor de metal aparţinând epocii bronzului şi începutului epocii fierului analizate în cadrul proiectului Romarchaeomet
· Marius Bâsceanu, Practici funerare surprinse în cadrul tumulului T 1 din necropola de tip Basarabi de la Desa, jud. Dolj
· Mircea Babeș, Cătălin Nicolae, Noi date despre mormântul princiar de la Agighiol - pe baza carnetului de săpături al lui Ioan Andrieșescu (1931).
· Bogdan Constantinescu, Daniela Stan, Studii privind metalul și tehnica de realizare a pieselor de paradă din mormântul de la Agighiol.
· Cristian Schuster, Done Şerbănescu, Alexandru Morintz, Cu privire la figurinele zoomorfe din lut descoperite în dava de la Radovanu
· Daniel Spânu, Despre valorificarea celor dintâi vestigii funerare "getice" din Dobrogea: săpăturile lui Expectatus Bujor de la Murighiol
· Aurel Vîlcu, Istros şi Seleucizii în secolul III a. Chr. în lumina izvoarelor numismatice
· E. Petac, A. Vîlcu, Despre primele emisiuni de stateri si tetradrahme tomitane (sec. III a.Chr.)
· Sorin Cociș, Dragoș Blaga, Prospecții geofizice și confirmări arheologice: Castrul roman de la Sutoru, jud. Sălaj
· Coriolan Horațiu Opreanu, O premieră tehnologică în cercetarea frontierelor romane din România: investigații prin metoda LiDAR și geofizică la Porolissum în Dacia
· Vlad Lăzărescu, Cercetări interdisciplinare efectuate pe sectorul de limes de la Porolissum prin metode geofizice, palinologice și topografice
· Ovidiu Țentea, Cercetari recente pe frontiera romana din arealul Dunarii de Jos
· Dan Ștefan, Contribuţii metodologice la studiul habitatului geto-dacic din estul Munteniei (secolele II a. Chr. – I p. Chr.)
· Cristian-Constantin Roman, Observații privind cronologia unor importuri romane în Dacia (sec. II î.Chr. – I d.Chr.). Studiu de caz – cana de tip Piatra Neamț
· Ana Cristina Hamat, Câteva consideraţii cu privire la cerceii cu spinul în formă de S descoperiţi pe teritoriul Daciei
· Theodor E. Ulieriu-Rostás, Perspective actuale în arheomuzicologie: artefact, patrimoniu intangibil şi reflecţie antropologică
· Liana Oța et colab., Un mormant sarmatic descoperit la Dridu
· Eugen Nicolae, Un etalon medieval moldovenesc pentru măsurarea lungimii
· Georgeta El Susi, Date preliminare asupra faunei descoperite la Sibiu „Piaţa Mică” şi unele informaţii asupra dietei comunităţilor săseşti în secolele XV-XVII
· Florin Ciulavu, Ustensile folosite în monetăria de la Alba Iulia aflate în colecția Muzeului Național al Unirii

Workshop Pleistocene - Early Holocene Studies: New Perspectives
· Adrian Doboș, The study of Middle Paleolithic in Romania: past and current issues
· M. Anghelinu, L. Niță, Preliminary Notes on the Palaeolithic Settlement at Toplița – Pârâul Baicăului (Harghita Department)
· M. Cosac, G. Murătoreanu, A. Radu, L. Niță, Geomorphology and Archaeology at Malu Dinu Buzea Palaeolithic site (Covasna Department)
· Mircea Anghelinu, Loredana Nița, The Aurignacian in Romanian Banat and the dynamics of the European Aurignacian
· Alain Tuffreau, Roxana Dobrescu, The French –Romanian Palaeolithic project – an overview (Titlu provizoriu)
· R. Dobrescu, A. Tuffreau, Upper Paleolithic Excavations at Lespezi (Titlu provizoriu)
· Valentin Dumitrașcu, Hunting for a living. A zooarchaeological review of the Upper Palaeolithic sites Buda and Lespezi, Eastern Romania
· Agathe Reingruber, Foragers, fishers and farmers in the Aegean (10,000-6000 calBC)
· Clive Bonsall, Adina Boroneanț (titlu rezervat)
· Pavel Mirea, Steve Mills, Mark Macklin, Early Holocene human occupation in the Lower Danube wetland. Current and future research in Teleorman County, Southern Romania

Un program preliminar cu ore de desfasurare gasiti pe blogul dlui Aurel Vilcu :http://aurelvilcu.wordpress.com/ 

100 de ani de ras cu Charlie Chaplin

Pentru a celebra 100 de ani de la lansarea filmului "Vagabondul", avandu-l ca protagonist pe Charlie Chaplin, Perth Mint a batut pentru autoritatea din Tuvalu 2 monede sub denumirea generica: "100 de ani de ras". Monedele sunt un omagiu adus lui sir Charles Spencer, cunoscut ca "Cherlie Chaplin" cel care incantat milioane de oameni cu geniul sau.
Prima moneda este din aur de 99,99%, iar cea de-a doua din argint. 
Moneda din aur este vanduta intr-o cutie avand un mp4 player incorporat la care se poate asculta atunci cind cutia este deschisa un fragment din muzica filmului mut "Circul".

Mai multe informatii puteti afla de pe site-ul monetariei australiene: http://www.perthmint.com.au/

Monede noi in Botswana

Banca Botswanei a anuntat in 31 ianuarie 2014 ca va pune in circulatie noi monede. Iata mai jos o imagine a acestora. Si o informatie pentru pudici: denumirea monedei nationale a Botswanei nu a fost schimbata. Nici nu ar avea motiv deoarece: Pula literal înseamnă ploaie în Tswana/Setswana. In Botswana ploaia este foarte rară din cauza cantitătii reduse de precipitatii ce caracterizează clima  desertului Kalahari.