Moneda din argint dedicata implinirii a 10 ani de la introducerea bancnotelor şi monedelor euro

BNR celebreaza 10 ani de la introducerea monedelor si bancnotelor euro printr-o moneda jubiliara.
Banca Nationala a Romaniei va pune in circulatie, in scop numismatic, incepand cu data de 30 ianuarie 2012, o moneda din argint dedicata aniversarii a 10 ani de la introducerea bancnotelor si monedelor euro.
Caracteristicile monedei din argint sunt urmatoarele:
* Valoare nominala: 10 lei
* Metal: argint
* Titlu: 999‰
* Forma: rotunda
* Diametru: 37 mm
* Greutate: 31,103 g
* Calitate: proof
* Cant: zimtat.
Aversul prezinta cateva monumente reprezentative pentru Romania, dispuse circular, peste care se suprapune conturul hartii Romaniei; in centru, stema tarii, valoarea nominala „10 LEI“, anul de emisiune „2012“ si inscriptia „Romania“.
Reversul prezinta o compozitie care sugereaza moneda unica europeana si importanta acesteia pentru mediul de afaceri, populatie, comert, cercetare si industrie, precum si anii „2002“, „2012“; la exterior, inscriptia circulara „10 ani de la introducerea bancnotelor si monedelor euro“. Monedele din argint, ambalate in capsule de metacrilat transparent, vor fi insotite de brosuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate in limbile romana, engleza si franceza. Brosurile includ certificatul de autenticitate, pe care se gasesc semnaturile guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei si casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este, bineinteles, de 500 bucati.

P.S. Sincer ma asteptam la o emisiune care sa-l celebreze pe Caragiale, dar sa nu ne pripim. Anul este lung.

Targ de antichitati la Pitesti

În zilele de 17,18 şi 19 februarie 2012 Asociaţia COLECŢIONARILOR organizează un Târg de antichităţi în Piteşti in centrul comercial Jupiter City (Carrefour). Cei interesaţi sa participe la acest eveniment sunt rugaţi să contactezeorganizatorii la următoarele numere de telefon sau pe mail.
0753568354 - romeo
0722582997 - sebi

Dubla lansare la Muzeul National de Istorie: Cercetari Numismatice XV si Onoarea Natiunilor

Redam mai jos un comunicat preluat de pe site-ul Muzeului National de Istoria referitor la o dubla lansare de carte:

Muzeul Naţional de Istorie a României are plăcerea de a vă invita la lansarea volumelor “Cercetări Numismatice XV” şi “Onoarea Naţiunilor. Ordine şi Decoraţii din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României”, eveniment care se va desfăşura miercuri, 18 ianuarie 2012, orele 11.00, la sediul instituţiei (Bucureşti, Calea Victoriei, nr. 12), în prezenţa unor personalităţi marcante ale istoriografiei şi numismaticii româneşti: acad. Şerban Papacostea, prof. dr. Bogdan Murgescu, dr. Emanuel Petac, lect. dr. Simion Câlţia şi a directorului general al muzeului, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Cercetări Numismatice XV este un volum special, dedicat memoriei reputatului numismat Octavian Iliescu (1919-2009) a cărui activitate a marcat evoluţia numismaticii şi istoriografiei româneşti din cea de a doua jumătate a secolului al XX-lea şi de la începutul secolului al XXI-lea. Volumul este deschis de un studiu care prezintă viaţa şi prolifica activitate a lui Octavian Iliescu, oglindită de bibliografia operei ştiinţifice (cu 361 de titluri), adunată aici integral, pentru prima dată.

Volumul al XV-lea al periodicului Cercetări Numismatice reuneşte sub aceleaşi coperţi o serie de articole şi studii, cu precădere din domeniul numismaticii antice, medievale şi moderne, semnate atât de specialişti români, cât şi de specialişti din străinătate. Alături de articolele de numismatică, în care sunt abordate cele mai variate subiecte (de istoric şi istoriografie a problemei, de metrologie, de circulaţie monetară, de prezentare a unor tezaure sau a unor piese numismatice izolate), mai sunt editate şi contribuţii legate de heraldică, sigilografie, genealogie şi filatelie.

Temele numismatice aduse în atenţia cititorului acoperă toate perioadele istorice: monetăria antică şi bizantină, medievală, modernă şi contemporană. Publicaţia Cercetări Numismatice este editată de Muzeul Naţional de Istorie a României din 1978, iar în ultimii ani are un prestigios comitet ştiinţific format din: prof. dr. Mihai Maxim de la Facultatea Istorie a Universităţii din Bucureşti, prof. dr. Bogdan Murgescu de la Facultatea Istorie a Universităţii din Bucureşti, prof. dr. Florin Curta al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Florida, dr. Virgil Mihăilescu Bîrliba de la Institutul de Arheologie din Iaşi şi lect. dr. Adrian Popescu de la Muzeul Fitzwilliam al Universităţii Cambridge, alături de redactorul principal, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Lucrarea Onoarea Naţiunilor. Ordine şi decoraţii din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României semnată de Katiuşa Pârvan, Cătălina Opaschi şi Tudor Martin, este o realizare inedită în peisajul cercetării de specialitate româneşti, deoarece se adresează în egală măsură atât specialiştilor, colecţionarilor, cât şi persoanelor dornice să cunoască istoria acestor simboluri ale excelenţei. Sunt prezentate ordine şi decoraţii din 50 de state, precum şi ale unor entităţi de sine stătătoare – Patriarhia Ortodoxă de Ierusalim şi Ordinul Suveran de Malta (expuse în ordine alfabetică, iar în cadrul fiecărei ţări, ele sunt descrise în ordine cronologică).Unele din acestea se remarcă prin raritatea şi frumuseţea lor: Ordinul manciurian al Orhideei Înflorite, Ordinul britanic al Jartierei, Ordinul imperial rusesc al Sfântului Andrei, Ordinul italienesc Annunziata, Ordinul prusian Pour le Mérite, Ordinul sârbesc Sfântul Sava cu diamante, Ordinul portughez Turnul şi Spada, Ordinul chinezesc Tigrul Dungat. Importanţa acestora rezidă nu numai în raritatea ordinelor ca atare, ci şi în faptul că sunt în cel mai înalt grad. Majoritatea dintre ele au fost primite de personalităţi importante ale vieţii politice şi sociale româneşti, de diplomaţi (Nicolae Titulescu, Savel Rădulescu), de mareşali (Ion Averescu, Constantin Prezan şi Ion Antonescu), de generali (Ştefănescu Amza, Eremia Grigorescu, Eracle Nicoleanu) şi de capete încoronate (regii Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, Mihai I, reginele Elisabeta şi Maria).

Pentru fiecare ordin sunt prezentate informaţii despre istoricul său, despre fondator, despre principalele etape ale evoluţiei, despre modificările survenite în statute, iar acolo unde a fost posibil, au fost ilustrate şi descrise toate gradele ordinului. Anexele de la sfârşitul volumului cuprind informaţii despre panglicile fiecărui ordin, despre clasele sau gradele prezentate şi despre unele personalităţi care au primit distincţii.

Crucea de la Garvan

Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 22 decembrie 2011, o monedă din aur cu tema Istoria aurului – Crucea de la Garvăn – Dinogetia. Caracteristicile monedei sunt următoarele: Valoare nominală 10 lei, metal aur, titlu 999‰ Formă rotundă, dDiametru 13,92 mm, greutate 1,224 g, calitate proof, cant zimţat

Avers: inscripţie în arc de cerc „ROMANIA“, stema României, valoarea nominală „10 LEI“; reprezentarea unei părţi a lanţului de prindere a crucii de la Garvăn – Dinogetia şi a piesei de închidere şi anul de emisiune „2011“.
Revers: reprezentarea crucii de la Garvăn – Dinogetia; inscripţia în arc de cerc „CRUCEA DE LA GARVAN – DINOGETIA“ , la exterior, circular, lanţul de care este prinsă crucea.
Moneda, ambalată în capsulă de metacrilat transparent, este însoţită de o broşură de prezentare a tematicii emisiunii, redactată în limba română, engleză şi franceză. Broşura include şi certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central. Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 de exemplare. Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur aferentă emisiunii numismatice cu tema Istoria aurului – Crucea de la Garvăn – Dinogetia este de 435,00 lei. Moneda din aur cu tema Istoria aurului – Crucea de la Garvăn – Dinogetia are putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedei din aur, din emisiunea numismatică cu tema Istoria aurului – Crucea de la Garvăn – Dinogetia, s-a realizat prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Porumb peste Tamasidava

Semnalam un articol din ciclul "Cum ne batem joc de istoria noastra", aparut in ziarul Adevarul:
http://www.adevarul.ro/locale/bacau/Agricultura_pe_o_veche_cetate_dacica_0_624538133.html
Din pacate o astfel de situatie nu este singulara. Daca in tarile civilizate fiecare pietricica incarcata de istoria locurilor respective este valorificata turistic, noi aram si cultivam porumb peste cetatile dacice, construim parcari in zidurile Sarmisegetuzei, ori distrugem vestigiile istorice prin indiferenta noastra a tuturor. Este o dovada a lipsei de civilizatie si de patriotism de care da dovada tot mai des acest popor.

Centenarul nasterii lui Emil Condurachi

În ziua de 10 ianuarie 2012, ora 11.00, în Aula Academiei Române va avea loc Sesiunea ştiinţifică dedicată centenarului naşterii academicianului Emil Condurachi (1912-1987). Evenimentul este organizat de Academia Română şi Asociaţia de Studii Sud-Est Europene.
Iata mai jos programul manifestarii:
· Acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române - Cuvânt de deschidere
· Acad. Al. Vulpe, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române - Emil Condurachi, istoricul
· Prof. univ. dr. Zoe Petru - Magistrul
· Acad. Răzvan Theodorescu - Un „homo balcanicus”
· Dr. Alexandru Suceveanu - Emil Condurachi şi Histria
· Prof. univ. dr. Alexandru Barnea - Emil Condurachi şi viaţa arheologică românească
· Prof. univ. dr. Gheorghe Vlad Nistor - Emil Condurachi, istoric al imperiului roman târziu
· Dr. Ernest Oberläder-Târnoveanu - Emil Condurachi, numismatul
· Prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu - Emil Condurachi şi rolul lui în cultura românească modernă
· Lector dr. Valentin Bottez - Editându-l pe Emil Condurachi
Emil Condurachi a fost profesor universitar mai bine de 50 de ani, dintre care la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti din 1946 până în 1982. A fost decan, şef de catedră şi membru al Senatului Universităţii si un pasionat numismat.
S-a născut în urmă cu un secol, la 3 ianuarie 1912, în satul Scânteia, judeţul Iaşi, într-o familie de funcţionari. Şi-a făcut pregătirea şcolară în oraşul Iaşi, unde a urmat liceul şi Facultatea de Litere şi Filozofie, pe care a absolvit-o în 1932, cu o teză de istorie veche. Între 1935-1937 urmează Şcoala română din Roma, iar între 1938-1939, Şcoala română de la Paris, unde obţine şi titlul de doctor în istorie. Timp de peste patru decenii a oficiat ca dascăl, formând o pleiadă de istorici şi arheologi. A predat la Catedra de Arheologie a Universităţii din Iaşi (1932-1940), după care s-a transferat la Bucureşti, unde, în 1947, a fost numit profesor titular la istorie veche şi arheologie, la Universitatea din Capitală. Concomitent, a deţinut funcţia de director al Institutului de Arheologie (1956-1970), secretar general al Asociaţiei de Studii Sud-Est Europene (din 1963) şi vicepreşedinte al Uniunii Academice Internaţionale (din 1967). A participat la numeroase congrese internaţionale de istorie veche şi arheologie. Specialist în istoria şi arheologia greco-romană din zona litoralului de vest şi de nord al Mării Negre, Emil Condurachi a realizat studii remarcabile privind istoria celor trei colonii greceşti de pe coasta dobrogeană a Pontului Euxin. Importante sunt şi cercetările sale privind stăpânirea romană în regiunea Dunării de Jos. O serie de studii reconstituie istoria oraşului Histria, de la întemeiere şi până în epoca romano-bizantină. A adus contribuţii deosebite în domeniul artei şi religiei greco-romane, dar mai ales în cel al numismaticii antice şi bizantine. Din opera sa, care cuprinde peste o sută de titluri, cităm: Tezaurele monetare din regiunea carpato-dunăreană şi însemnătatea lor pentru trecutul românesc (1943), Descoperiri arheologice în România (1960) şi monografia Histria (3 vol.,1954-1973, în colab.). A fost membru al Academiei Române şi a numeroase societăţi ştiinţifice europene. Profesorul şi omul de ştiinţă Emil Condurachi s-a stins din viaţă la 4 septembrie 1987, în Bucureşti.