Articole din "Colectionarul roman"

Cateva articole publicate de mine in defuncta revista "Colectionarul roman" le puteti citi si descarca gratuit de pe https://independent.academia.edu/BalaitaDorel .

650 de ani de la începutul domniei lui Vladislav I Vlaicu

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic şi va pune în circulaţie, începând cu data de 28 aprilie 2014, două monede: o monedă din aur pentru colecţionare şi o monedă din alamă de circulaţie, cu caracter comemorativ, ambele dedicateaniversării a 650 de ani de la începutul domniei lui Vladislav I Vlaicu.
Caracteristicile celor două monede sunt următoarele:
Moneda din aur pentru colecţionare
Valoare nominală: 100 lei
Metal: aur
Titlu: 900‰
Formă: rotundă
Diametru: 21 mm
Greutate: 6,452 g
Grosime la chenar: -
Calitate: proof
Cant: zimţat

Aversul monedei din aur redă valoarea nominală „100 LEI”, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României şi anul de emisiune „2014”, iar pe fundal o compoziţie reprezentând Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeş.

Moneda din alamă de circulaţie, cu caracter comemorativ
Valoare nominală: 50 bani
Metal: alamă Cu80Zn15Ni5
Titlu: -
Formă: rotundă
Diametru: 23,75 mm
Greutate: 6,1 g
Grosime la chenar: 1,9 mm
Calitate: necirculată
Cant: inscripţionat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluţă între cele două cuvinte

Aversul monedei din alamă de circulaţie redă valoarea nominală „50 BANI”, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României şi anul de emisiune „2014”, iar pe fundal o compoziţie reprezentând Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeş.

Reversul, comun celor două monede, prezintă portretul domnitorului Vladislav I Vlaicu, aversul şi reversul unui ducat emis de acesta, inscripţiile în arc de cerc „VLADISLAV I VLAICU” şi „1364”, respectiv anul urcării sale pe tronul Ţării Româneşti.

Ambele monede au putere circulatorie pe teritoriul României.

Tirajul pentru această emisiune este de:
250 buc. monede din aur pentru colecţionare;
1.000.000 buc. monede din alamă de circulaţie, cu caracter comemorativ.

Monedele din aur pentru colecţionare, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limba română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedelor din aur pentru colecţionare, dedicate aniversării a 650 de ani de la începutul domniei lui Vladislav I Vlaicu se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Preţul de vânzare pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare, este de 1.520,00 lei/buc., exclusiv TVA.

Monedele din alamă de circulaţie, cu caracter comemorativ, vor avea aceleaşi caracteristici tehnice cu monedele aflate în prezent în circulaţie la cupiura de 50 bani şi vor circula în paralel cu acestea.

Punerea în circulaţie a monedelor din alamă de circulaţie, cu caracter comemorativ, dedicate aniversării a 650 de ani de la începutul domniei lui Vladislav I Vlaicu se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României cu ocazia efectuării plăţilor în numerar către instituţiile de credit/Trezoreria Statului.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=8877

Medalie dedicata lui Gherase Dendrino

Sectia Numismatica Alexandria a emis recent prima medalie dedicata dirijorului și compozitorului Gherase Dendrino. Născut la începutul veacului trecut pe 03 septembrie 1901 la Turnu Măgurele, Gherase a fost un eminent , un fiu al Teleormanului.

Pentru mai multe detalii accesati site-ul Clubului numismatic din Alexandria:

http://numisalexandria.wordpress.com/activitatile-sectiei/

Felicitari pasionatilor din Sectia Numismatica Alexandria care, iata, stiu sa-si cinsteasca cum se cuvine inaintasii de valoare. De altfel, activitatea intregii Sectii merita apreciata si data ca exemplu demn de urmat.

Jeton fabrica de geamuri Ciobanusi-Comanesti

Jetonul pe care vi-l prezentam este incadrat in catalogul Schaffer la “Emisiuni nelocalizate”, pg. 220, cod EN-136, si se afla in colectia Muzeului Maria si dr. George Severeanu din Bucuresti .
Fosta fabrica de geamuri/sticla de la Ciobanusi-Comanesti a functionat cam 100 de ani. A fost distrusa in primul razboi mondial. Jetoanele erau primite de angajatii fabricii in contul unei parti din salariu si puteau fi utilizate la cantina apartinind fabricii pentru procurarea de alimente.

Fabrica de sticla Ciobanus este amintita si de Nicolae Iorga in volumul sau de amintiri (Nicolae Iorga, Romania. Cum era pana la 1918, vol.2, Moldova si Dobrogea, Bucuresti, 1940, pg 240) din calatorile realizate prin tara inainte de primul razboi mondial.

Orice informatie despre fabrica de sticla de la Ciobanusi este binevenita. 

MONEDA BIZANTINĂ ÎN REGIUNILE CARPATO-NISTRENE ÎN SECOLELE VI-X

Semnalam aparitia in Republica Moldova a unei lucrari de numismatica bizantina in regiunile carpato-nistrene a dlui Sergiu Musteata si intitulata: MONEDA BIZANTINĂ ÎN REGIUNILE CARPATO-NISTRENE ÎN SECOLELE VI-X

Sergiu MUSTEAŢĂ, istoric din Republica Moldova, actualmente decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii Pedagogice de Stat "Ion Creangă" din Chişinău.
Autor a cinci monografii şi peste 200 de articole în domeniile istoriei, arheologiei, protecţiei patrimoniului cultural şi analizei manualelor şcolare. Este coordonatorul mai multor volume, printre care seriile de monografii ANTIM şi Documente şi Istorii Necunoscute. Anual, ţine peste douăzeci de conferinţe la diverse centre academice din lume. în calitate de bursier DAAD, Fulbright, Humboldt, OSI, IKY ş.a., în ultimii ani, a fost visiting scholar şi visiting professor la un şir de universităţi din SUA, Germania, România, Grecia, Ungaria etc.
Moneda bizantină în regiunile carpato-nistrene în secolele VI-X este o carte care se adresează atât cercetătorilor, studenţilor de la facultăţile de istorie, colecţionarilor, cât şi publicului larg interesat de istoria şi numismatica bizantină. Au fost cercetate 592 de emisiuni monetare din perioada cuprinsă între domniile împăraţilor Anastasius (491-518) şi Vasile II (976-1025), studiul fiind însoţit de un număr solid de tabele, diagrame, hărţi, fotografii, histograme care ilustrează mai convingător fluctuaţia monedei bizantine pe piaţă, demonetizarea acesteia, relaţiile dintre Imperiu şi popoarele migratoare etc.Pentru mai multe informatii accesati http://unimedia.info/comunicate/noutate-editoriala-despre-istoria-si-numismatica-bizantina-3620.html

Monedele comemorative de 2 EUR

Iniţial, fiecare ţară din zona euro avea dreptul să emită o monedă comemorativă de 2 EUR o dată pe an. Începând cu luna iulie 2012, fiecare ţară poate emite două astfel de monede pe an. Aceste monede au aceleaşi caracteristici şi proprietăţi şi aceeaşi faţă comună europeană ca şi monedele obişnuite de 2 EUR. Deosebirea constă în elementele grafice comemorative de pe faţa naţională a monedelor. Numai monedele de 2 EUR pot face obiectul unei emisiuni comemorative. Acestea reprezintă mijloace legale de plată în întreaga zonă euro, ceea ce înseamnă că pot fi folosite – şi trebuie acceptate – la fel ca orice altă monedă euro.

Cele mai multe dintre aceste monede comemorează aniversarea unor evenimente istorice sau atrag atenţia asupra unor evenimente actuale de importanţă istorică. Prima monedă comemorativă de 2 EUR a fost emisă de Grecia, cu ocazia desfăşurării Jocurilor Olimpice de la Atena, în anul 2004.

Conceperea şi emiterea monedelor ţin de competenţa fiecărei ţări din zona euro. Rolul BCE în ceea ce priveşte atât monedele comemorative, cât şi toate celelalte monede, este de a aproba volumul maxim de monede pe care îl poate emite fiecare ţară.

Pe site-ul https://www.ecb.europa.eu/euro/coins/comm/html/index.ro.html veti gasi o lista cu monedele de 2 euro care s-au emis pana acum si care poate fi un bun instrument de lucru pentru pasionatii de aceste monede.

Adunare Generală Ordinară la SNR

Sâmbătă 29 Martie 2014 la sediul SNR a avut loc o noua Adunare Generală Ordinară a Societatii Numismatice Romane. Pentru a afla mai multe accesati site-ul SNR: http://snr1903.wordpress.com/2014/03/31/adunarea-generala-ordinara-de-sambata-29-martie-2014/

Medalistica Vaii Jiului

 Va prezentam mai jos un articol preluat din Ziarul Vaii Jiului din 29 ianuarie 2014 si care ne semnaleaza o aparitie editoriala "Medalistica Vaii Jiului (1907-2013)" avandu-i ca autori pe Tiberiu Kelemen, Ioan Pardos si Dumitru Puscasu.Trecand peste exagerarea autorului articolului care considera volumul ca fiind "cartea cartilor de numismatica din Valea Jiului" (medalistica este doar o ramura a numismaticii si nu tot domeniul) suntem convinsi ca munca de documentare a celor trei autori este laudabila si demna de urmat. Asteptam cu nerabdarea ca si alti iubitori ai numismaticii din Valea Jiului (si nu numai) sa abordeze si domenii ca jetoanele Vaii Jiului.

Chiar daca nu am avut ocazia de a rasfoi lucrarea felicitam sincer autorii si poate ne vor informa si de unde am putea procura cartea si-i asteptam sa le prezentam si alta data realizarile.

 

"Despre pasiunea d-lor Tiberiu Kelemen şi Dumitru Puşcaşu am mai avut prilejul de a glosa. Iată că cei doi distinşi domni (de fapt, trei, întrucât pe copertă apare şi un al treilea autor, Ioan Pardos, care, din păcate, a decedat) îmi oferă din nou prilejul de a saluta o nouă apariţie editorială: „Medalistica Văii Jiului (1907 – 2013). Nu cred că greşesc dacă mă încumet să numesc cea mai recentă apariţie editorială a lor „cartea cărţilor numismatice din Valea Jiului”, bazându-mă, în primul rând, pe imensul travaliu documentaristic depus de autori pentru a acoperi 106 de ani de exerciţiu numismatic în Valea Jiului. O notă bună se cuvine acordată Editurii „Măiastra” din Tg. Jiu, care a tipărit volumul în bune condiţiuni.

 

Într-o lume dominată de impostori, invidie şi gregaritate, autorii ne aduc unul dintre puţinele semne ale normalităţii culturale, propunându-ne o carte singulară în peisajul editorial al Văii Jiului, impresionată prin structură şi bogăţia informaţiilor.

Întrucât dl. Tiberiu Kelemen m-a rugat să nu scriu că această carte, deşi dedicată Văii Jiului, nu a beneficiat de ajutorul comunităţii locale, mă voi conforma rugăminţii sale şi nu voi dezvolta aici acest subiect. Deşi ar merita…

Pentru o mai bună înţelegere a volumului reproducem în această pagină prefaţa şi cuvântul autorilor.

Cred că volumul va avea parte de mizericordia divinităţii. Nu de alta, dar este tipărit cu binecuvântarea (şi nu doar…) unei înalte feţe bisericeşti: Prea Sfinţitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului (el însuşi pasionat numismat). Aşa să îl ajute Dumnezeu!

 

Prefaţă

Volumul este rezultatul unei munci colective, al unei activităţi îndelungate de colecţionar în domeniu depusă de autorii Tiberiu Kelemen, Dumitru Puşcaşu şi Ioan  Pardos.

Convingerea noastră este că nu numai contactul cu materialul medalistic şi  pasiunea de colecţionar au condus la o asemenea cercetare, chiar dacă acestea sunt o primă condiţie, ci mai degrabă se conştientizează că nicio mărturie nu trebuie neglijată pentru a reliefa valorile Văii Jiului, de care autorii sunt legaţi atât sufleteşte cât şi prin formaţia lor profesională.

Ceea ce trebuie subliniat de la bun început este faptul că lucrarea are un caracter „descriptiv” doar în aparenţă, în realitate ea se înscrie în bazele teoretice de cercetare medalistică.

După modul de lucru în domeniu se disting două modalităţi de reprezentare: una clasică, prin simpla descriere a pieselor şi alta, mai puţin practicată - de investigare şi valorificare, adică metoda adoptată de autori.

Medalistica este definită ca obiect distinct de numismatică şi nu poate fi etichetată ca simplă ştiinţă auxiliară a istoriei, deoarece se plasează între istorie şi artele plastice.

Din cercetările întreprinse rezultă că, odată cu sosirea muncitorilor străini în Vale, pătrund în zonă medaliile care sunt aduse în 1907 de minerii polonezi ce au venit aici să-şi încerce norocul.

Poate nu întâmplător primele piese au fost dedicate Sfintei Varvara - ocrotitoarea celor care-şi câştigă pâinea zilnică în străfundurile pământului.

Se poate afirma deci că medalistica Văii Jiului a depăşit deja 100 de ani.

Pe lângă rolul lor în istoria locurilor, medaliile constituie un excelent mod de a realiza noi legături de prietenie şi colaborare între instituţiile aflate pe diferite meridiane ale globului.

În centrul lucrării se află reprezentarea medalistică a mineritului - ocupaţie de bază într-o zonă monoindustrială, iar figura minerului cu toate preocupările sale este bine reliefată.

Pe acest suport sunt tratate cu acurateţe aspectele curente din viaţa cotidiană a locuitorilor din zonă precum religia, ştiinţa şi cultura, activităţile conexe mineritului şi un foarte bogat capitol, dedicat sportului.

Folosirea unor imagini, altele decât cele ale medaliilor şi plachetelor, ale unor citate din amintirile persoanelor contemporane cu evenimentele redate în metal, vin să completeze în mod fericit lucrarea.

Foarte bună este ideea autorilor care, într-un capitol aparte, prezintă însemnele heraldice ale municipiilor şi oraşelor din zonă împreună cu imaginile insignelor administraţiei publice locale, mai puţin cunoscute, iar în încheiere - imnul minerilor imprimă lucrării un caracter solemn.

Felicitări pentru efortul şi tenacitatea de a reda cât mai fidel un segment din viaţa cotidiană a Văii Jiului, care devine astfel un bun material documentar pentru specialişti şi amatori. Volumul „Medalistica Văii Jiului” vine să îmbogăţească literatura de profil şi nu trebuie să lipsească din biblioteca celor care studiază istoria zbuciumată a ţinuturilor de la izvoarele Jiului.

Trebuie menţionat că autorii nu sunt la prima publicaţie în domeniul numismatic, acest colectiv semnând şi alte volume. Se pot menţiona în acest sens lucrările: „Insignele şi medaliile Companiei Naţionale a Huilei”, „Catalog al colecţiei de insigne cu tematică fotbal - Nicu Tudor”, „Patru decenii de insignografie românească”, „Muzeul Mineritului Petroşani 1961-2011” sau „Catalogul insignelor din Valea Jiului”.

O lucrare ca cea de faţă nu poate decât să-l bucure pe cititor. Personal îmi exprim satisfacţia de a fi primul care o lecturează şi o prefaţează, spre binele tuturor, al pasionaţilor din domeniu în primul rând.

Prof. univ. dr. ing. Nicolae Tiberiu Iliaş

 

DIN PARTEA AUTORILOR

Lucrarea pe care o publicăm se doreşte a fi o modestă contribuţie la un demers de cunoaştere a evoluţiei istorice, economice, tehnice şi sociale, prin intermediul medalisticii, a zonei numite Valea Jiului.

Ca născuţi şi crescuţi în Vale, din respect şi ataşament faţă de spaţiul geografic în discuţie şi de oamenii care ani de-a rândul ne-au fost colegi de muncă, încercăm să oferim celor care citesc lucrarea o imagine cât mai puţin sumbră, dar reală a ceea ce este astăzi mineritul în jurul căruia s-a creat o nemeritată faimă negativă.

Am fost întrebaţi în repetate rânduri de ce insistăm ca lucrarea să vadă acum lumina tiparului deoarece Sf. Varvara a trecut, iar Ziua Minerului, sărbătoare tradiţională în Valea Jiului, este încă departe?

Pentru cei care au lucrat sau au avut tangenţă cu ramura minieră, în fiecare zi când colegii noştri revin din subteran la lumina zilei teferi, este o sărbătoare! Nu trebuie să aşteptăm ca şi calendarul să ne spună când trebuie să sărbătorim!

Lucrarea putea fi orientată spre alte tematici, dar noi am preferat să ne axăm asupra Văii Jiului unde, de peste o sută de ani, s-a dezvoltat un adevărat cult pentru medalistică.

Astfel prin reproducerea foto a unui număr de 180 medalii sau plachete şi a 63 de insigne, completate de 42 imagini, am căutat să creăm o privire de ansamblu fidelă a celei mai importante zone carbonifere a ţării.

Au fost emise astfel medalii şi plachete comemorative pentru omagierea unor evenimente majore, medalii aniversare atunci când unele unităţi economice împlineau un număr rotund de ani în activitate, medalii care marchează punerea în funcţie a diverselor capacităţi de producţie etc.

Nu au fost uitate nici medaliile sau plachetele învăţământului superior minier, ale localităţilor care formează Valea Jiului, nici cele cu tematică religioasă, economică sau sportivă din zonă.

Lucrarea se bazează pe piesele existente în colecţiile autorilor, deci este posibil ca unele plachete sau medalii să nu fie menţionate, motiv pentru care ne cerem scuze şi orice completare adusă va fi binevenită, cu mulţumirile de rigoare.

Toată gratitudinea noastră faţă de cei care ne-au depănat amintiri legate de evenimente mai puţin cunoscute sau mediatizate. pe care noi nu aveam de unde să le ştim. De asemenea mulţumim domnilor Mihai Livadariu şi Claudiu Pardos pentru ajutorul acordat în realizarea imaginilor.

Am încercat ca, pe lângă fiecare medalie sau plachetă prezentată, să facem o scurtă descriere istorică sau geografică a momentului sau a zonei în care a apărut ca o părticică din istoria meleagurilor unde am crescut şi de care suntem mândri că putem să le facem cunoscute şi celor interesaţi.

Toate faptele relatate constituie un lanţ unitar redat prin medalii şi plachete cuprinse între anii 1907-2012 marcate de figura şi faptele MINERULUI - cel care şi-a pus totdeauna pecetea pe aceste plaiuri iubite de locuitori şi binecuvântate de Dumnezeu!

NOROC BUN!"

sursa: http://www.zvj.ro/articole-22909-O+apari++ie+remarcabil+++a+domnilor+Tiberiu+Kelemen++Dumitru+Pu++ca++u+++i+Ioan+Pardos+++Cartea+c++r.html