Bancnota de 10 bani 1917

În perioada 3-31 august 2015, Exponatul lunii august la Muzeul Municipal Dej îl constituie Bancnota de 10 bani, emisă în anul 1917, aceasta fiind bancnota cu cea mai mică valoare cunoscută vreodată în lume. Alături de „bancnota vedetă”, expoziţia mai găzduieşte o serie de bancnote din perioada 1917-1989, realizând astfel şi un incurs în istoria monetară a ţării noastre.
În timpul Primul Război Mondial și la sfârșitul conflagrației mondiale leul românesc a cunoscut o inflație galopantă datorită distrugerii economiei românești în timpul războiului și a preschimbării banilor străini (coroane austro-ungare, ruble rusești) din teritoriile unificate cu patria mamă precum și a banilor de ocupație, emiși de armata germană.
În această perioadă dificilă regele Ferdinand I a emis, în anul 1917, bancnota de 10 bani, cea mai mică bancnotă din lume, cu care se cumpărau aproximativ 250 g de pâine. Bancnota a intrat în Cartea Recordurilor, având dimensiunile de 27,5 mm x 38 mm, era colorată în verde şi portocaliu, având tipărite anul de emisie şi numele țării „România“. Pe avers este imprimat chipul lui regelui Ferdinand I al României, iar pe revers, stema României cu deviza regală „Nihil Sine Deo”. Tipărirea acestei bancnote de 10 bani este și astăzi un paradox pentru specialişti, având în vedere uriaşa inflaţie din România anului 1917. Bancnota reprezintă o curiozitate numismatică și un unicat mondial care poate fi văzută în muzeul dejean ca obiect al lunii august 2015.
Prezentarea exponatului şi deschiderea expoziţiei va avea loc la muzeu luni, 3 august 2015, la ora 10,00.

Efigii pe medalii romanesti-voivozi, domnitori si regi

 

 Clubul numismatic "Mihai Eminescu" din cadrul Cercului Militar Naţional a organizat un simpozion numismatic şi o expoziţie cu tema „Efigii pe medalii româneşti – voievozi, domnitori şi regi”, în cadrul Muzeului Municipal Curtea de Argeş, în perioada 30 iunie – 1 iulie 2015.

Manifestarea a avut loc in avanpremierea Festivalului Medieval si a fost un bun prilej de dialog pentru pasionatii de profil. La manifestare s-au inscris peste 25 de participanti din 15 localitati cum ar fi Alexandria, Bacau, Barlad, Botosani, Brasov, Bucuresti, Buzau, Craiova, Iasi, Petrosani, Rm. Valcea, Sibiu, Salaj si nu in ultimul rand Curtea de Arges.
Colectionarii si amatorii au putut sa patrunda in tainele numismaticii prin intermediul pieselor dedicate conducatorilor din perioada medievala, dar si moderna. De asemenea, in cadrul intalnirii de astazi s-a lansat si volumul „Fiii Argesului si Muscelului, Membri ai Academiei Romane, al autorului Cristache Gheorghe.

Noi piese de patrimoniu recuperate din Germania

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistenţă judiciară internaţională din Munchen, Republica Federală Germania, mai multe loturi de podoabe dacice, din argint, unele fiind aurite, precum şi o monedă din aur, stater de tip pseudo-Lysimach, reprezentând părţi din tezaurele sustrase de o grupare infracţională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi puse în urmărire prin INTERPOL.

Tezaurele au format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la două case de licitaţii din München.

La 20 iulie 2015, loturile de podoabe şi monede au fost predate reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din München, iar la 21 iulie au fost depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
”Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, mai multe tezaure care formează obiectul aceleiaşi cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.”, precizează reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Conform experţilor: „toate artefactele studiate, în număr de 25, sunt obiecte de podoabă din argint – fibule, inele, colane, lanţuri centură, pandantive – iar falerele sunt din argint aurit. Toate piesele sunt autentice şi specifice geto- dacilor din secolele II a.Chr – I p. Chr., iar provenienţa lor este din Transilvania, mai precis din arealul de sud-vest al acesteia, din apropierea Sarmizegetusei Regia. Majoritatea pieselor prezintă depuneri de pământ şi oxid de fier, ceea ce ar constitui o probă a faptului că au fost scoase din pământ şi se aflau în conexiune arheologică cu obiecte din diverse materiale – fier, lut ars, os. Piesele analizate aparţin cu siguranţă unor tezaure care au fost dezmembrate de către descoperitor. Obiectele expertizate aparţin Patrimoniului Cultural Naţional, şi trebuie incluse în categoria Tezaur”.

Operaţiunea, desfăşurată în conformitate cu Convenţia privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din 29 mai 2000 şi Directiva 93/7/CEE a Consiliului din 15 martie 1993, privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, reprezintă o continuare a demersurilor judiciare, fiind cea de a treia operațiune de repatriere de la importante case de licitaţii din Germania, a unor piese aparținând Patrimoniului Cultural al României.

Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul I.G.P.R., Direcţia de Investigaţii Criminale, precum şi ofiţeri specialişti din cadrul Inspectoratele de Poliţie ale Judeţelor Alba şi Hunedoara.

Informaţii şi imagini preluate de pe: http://ziarulunirea.ro/foto-o-moneda-din-aur-si-24-de-podoabe-dacice-din-argint-furate-de-la-sarmizegetusa-au-fost-recuperate-de-la-o-casa-de-licitatii-din-germania-335183/

Targ de antichitati la Timisoara

 

EXPOTIMIŞOARA INTERNAŢIONAL anunţă publicul pasionat de lucruri antice, că luna lui cuptor 2015 este intâmpinată cu Târgul de Antichităţi, ediţia 93 care va avea loc în perioada 24 - 26 iulie.
Zeci de colecţionari de frumos vin la parterul IULIUS MALL - la o nouă întâlnire cu pasionaţii obiectelor cu istorie. De vineri până duminică inclusiv, vizitatorii vor putea admira şi achiziţiona: bijuterii, argintărie, ceasuri, numismatică, filatelie, porţelanuri, tablouri, statuete şi multe altele.
Rămas ca evenimentul numarul 1, în acest domeniu, din această zonă a ţării, vor participa în jur de 37 de standuri, fiind prezenţi unii dintre cei mai prestigioşi anticari din zona de vest, nord-vest şi sud-vest.

150 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I

Incepând cu data de 15 iulie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) şi o monedă din argint dedicate împlinirii a 150 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I.

Caracteristicile tehnice ale monedelor din set (din aur, din argint şi din tombac cuprat) sunt următoarele:

Valoare nominală	100 lei	10 lei	1 leu
Metal	aur	argint	tombac cuprat
Titlu	900‰	999‰	-
Formă	rotundă	rotundă	rotundă
Diametru	21 mm	37 mm	37 mm
Greutate	6,452 g	31,103 g	23,5 g
Calitate	proof	proof	proof
Cant	zimţat	zimţat	zimţat
Avers
Revers

Aversul monedei din aur redă imaginea ansamblului Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2015”.

Aversul monedei din argint redă imaginea ansamblului Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2015”.

Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea ansamblului Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2015”.

Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat), prezintă portretul regelui Ferdinand I, anii între care a trăit „1865”, „1927” și inscripțiile în arc de cerc „FERDINAND I” și „REGE AL ROMANIEI”.

Caracteristicile tehnice şi descrierea monedei din argint sunt similare celor aferente monedei din argint care intră în componenţa setului de trei monede.

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent.

Seturile de monede şi monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de:

• 150 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat);
• 250 monede din argint.

Preţurile de vânzare sunt:

• 1.950,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare;
• 330,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare.

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate împlinirii a 150 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede şi a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=10436

Noi piese adăugate tezaurului istoric al României

Muzeul Naţional de Istorie a României şi-a îmbogăţit colecţiile, zilele acestea, cu încă două monede dacice de tip Koson, din aur. Monedele au fost recuperare de autorităţile române în strânsă colaborare cu autorităţile polone şi fac obiectul unei anchete derulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul braconajului arheologic din zona Sarmizegetusa Regia (Munţii Orăştiei, jud. Hunedoara).

Cele două monede au fost restituite de autorităţile judiciare polone către autorităţile române, fără compensaţie, una fiind recuperată de la o casă de licitaţii din Varşovia, iar alta, de la o persoană fizică din oraşul polonez Poznań.

Mulţumirile noastre se îndreaptă către autorităţile polone şi române care au cooperat în vederea recuperării pieselor de patrimoniu. Mulţumim, de asemenea, funcţionarilor din cadrul Ministerului Culturii şi experţilor muzeului.

Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, 1.026 monede de aur de tip Koson, 256 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 38 monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 3663 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2015.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

În 2014 au fost recuperate din Italia, două loturi de monede din aur dacice alcătuite din stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

În martie 2015 au fost, de asemenea, recuperate trei astfel de monede, cu sprijinul autorităţilor belgiene, organizându-se şi o ceremonie de restituire a acestora, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în prezenţa E.S. Philippe Beke, Ambasador al Belgiei în România.

Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe date despre istoria politică, viaţa economică, socială, arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.

Sursa informaţiilor: http://www.mnir.ro/index.php/recuperarea-a-doua-monede-dacice-din-aur-de-tip-koson/

Comorilor carpilor

Monedele Statului Islamic

10 ani de la denominarea monedei naționale

Incepând cu data de 1 iulie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circulație o monedă din alamă, cu caracter comemorativ, dedicată împlinirii a 10 ani de la denominarea monedei naționale.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Valoare nominală: 50 bani;
Metal: alamă Cu80Zn15Ni5;
Titlu: -
Formă: rotundă;
Diametru: 23,75 mm;
Greutate: 6,1 grame;
Grosime la chenar: 1,9 mm;
Calitate: necirculată;
Cant: inscripţionat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluţă între cele două cuvinte.


Aversul monedei redă inscripția „ROMANIA”, anul de emisiune „2015”, stema României și valoarea nominală „50 BANI”, iar în plan secund, în spatele valorii nominale și al stemei, textul inscripționat continuu, pe 5 rânduri, „BNR50”.


Reversul monedei prezintă Palatul Vechi al Băncii Naționale a României, inscripțiile „10 ANI”, „DENOMINAREA MONEDEI NATIONALE” și „2005” - anul denominării.
Tirajul pentru această emisiune este de 1 000 000 monede.
Monedele de circulaţie cu caracter comemorativ, cu valoare nominală de 50 bani, vor avea aceleaşi caracteristici tehnice cu monedele aflate în prezent în circulaţie la cupiura de 50 bani şi vor circula în paralel cu acestea.
Punerea în circulaţie a monedelor din alamă cu caracter comemorativ, dedicate împlinirii a 10 ani de la denominarea monedei naționale se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României cu ocazia efectuării plăţilor în numerar către instituţiile de credit/Trezoreria Statului.