vineri, 17 februarie 2023

Conferința "Secolul lui Iustinian la Dunărea de Jos și în Balcani. Povestea unui etalon monetar de sticlă de la Capidava" -sustinuta de Ioan Carol Opriș (Universitatea din București)

 

 


Muzeul Municipiului București vă invită la prima conferință pentru public, din cadrul proiectului intitulat “Conferințele muzeului Severeanu”, miercuri, 22 februarie 2023, ora 18.00, la Muzeul George Severeanu (str. Henri Coandă, nr. 26).
Conferința "Secolul lui Iustinian la Dunărea de Jos și în Balcani. Povestea unui etalon monetar de sticlă de la Capidava" va fi susținută de profesorul Ioan Carol Opriș (Universitatea din București).
Sistemul metrologic utilizat în epoca romană târzie și bizantină timpurie era unul duodecimal, având ca element de referință livra (litra), derivată din cea romană. Litra era așadar împărțită în 12 uncii, iar uncia (ounggia) în multiplii de scripulum. Litra era iarăși divizibilă în 72 solidi, potrivit legislației imperiale din secolul al IV-lea. Cât despre solidus, mai apoi sinonim cu nomisma, acesta devenise moneda etalon din aur încă din anul 309, sub Constantin cel Mare, pentru a rămâne formula de succes până târziu în epocă mediobizantină, în veacul al X-lea p.Chr. Greutatea sa teoretică acceptată de numismați era de 4,54 - 4,55g.
Elemente de legislație cumva lămuritoare se păstrează din scurta domnie a lulian Apostatul (preluate în Codex Theodosianus), când personaje oficiale (zygostatai) erau desemnate să realizeze cântărirea monedei în fiecare cetate; mai târziu, în timpul lui Iustinian (Novella 128/ caput XV, AD 545), aflăm despre noi reglementări metrologice și punerea lor în practică sub controlul prefecților pretoriului, a prefectului din Constantinopol, și a lui comes sacrarum largitionum.
Pe cale arheologică cunoaștem astăzi în tot bazinul Mediteranei, dar și la Dunărea de Jos numeroase balanțe din sec. V-VI p. Chr. pentru cântărit marfă și monedă, greutăți și alte etaloane, poansoane de autentificare a pieselor din prețios. Ne vom apleca în mod special asupra greutăților pentru cântărirea monedei. Trei materiale sunt în mod obișnuit folosite pentru realizarea greutăților întrebuințate la cântărirea mărfurilor și a monedei, în primul rând bronzul, apoi sticla și, mai rar, plumbul. Subiectul privilegiat în comunicarea noastră va fi însă cel al pieselor din sticlă (dénéral în limba franceză), utilizate ca exagia solidi (4,54 g), dar și pentru diviziunile acestuia, semissis (2,27 g) și tremissis (1,55 g). Mult mai rar, sunt cunoscute și greutăți mai mari, multipli de solidus.
Peste douăzeci de tipuri distincte ale acestor greutăți din sticlă grupate în alte opt categorii majore au putut fi departajate din punct de vedere iconografic și epigrafic. Cele care domină seria sunt fie din tipul ”box/ block monogram”, cele purtând monograme cruciforme, fie cu inscripții circulare, toate însoțind imaginea lui Hristos, busturi imperiale sau ale unor praefecti Urbis. Datarea acestor etaloane monetare romane din sticlă acoperă în linii mari secolul al VI-lea și prima jumătate a secolului al VII-lea, dar piese ”arabo-bizantine” mai sunt întâlnite și ulterior.
O asemenea piesă excepțională din a doua jumătate a veacului al VI-lea p. Chr. a fost descoperită și la Capidava, în urmă cu trei decenii, în porticul marelui horreum al cetății. Ea se găsește astăzi la Muzeul Național de Istorie a României. De la acest mic obiect discoidal din sticlă translucidă de culoare albastru închis, având doar 4,04 g, pornește întreaga noastră prezentare. Conferința se va concentra asupra contextului descoperirii, asupra datării piesei și interpretării monogramei care o decorează. Discuția va fi apoi extinsă, aplecându-se asupra celelalte piese cunoscute în Dobrogea, publicate sau doar semnalate la Păcuiul lui Soare, Ulmetum (Pantelimonul de Sus), Ibida (Slava Rusă) și Beroe (Piatra Frecăței). Nu vor fi uitate din vedere nici arhicunoscutul deneral de la Sucidava (Celei), în Oltenia, emis în 560-562, pe când eparchos tēs poleōs era Flavios Gerontios, nici balanța de bronz de la Dinogetia etalonată în numele aceluiași prefect al capitalei, ori celelalte balanțe pentru monedă și mărfuri de la Dunărea de Jos și din Balcani, în sfârșit greutățile din sticlă din Balcani și din Chersonul lui Iustinian. Nu în ultimul rând, vom încerca să surprindem măcar în parte semnificația acestor descoperiri, între activități comerciale curente, ori plăți și donativa către numeroasele trupe staționate în Balcani și la Dunărea de Jos.
Accesul la eveniment se va face în baza unei rezervări prin email la adresa muzeul.severeanu@muzeulbucurestiului.ro până miercuri 22 februarie, ora 16.00, cu confirmare din partea organizatorilor, în limita locurilor disponibile.
Preț bilet: 10 lei. Achiziționarea biletului se face la stand, înaintea începerii conferinței
(sursa:  https://www.facebook.com/events/600052178802767/?ref=newsfeed)

Interferențe Culturale 2022 – 2023 la CMN: Gabriel Custurea- Emisiuni monetare de la Marea Neagră


Cercul Militar Naționale reia programul ″Interferențe Culturale 2022 – 2023″, cu trei mari teme: ″Calendar istoric: aniversări, rememorări ...″, serie de expuneri susținute de prof.univ.dr. Petre Otu, istoric militar; ″Gânduri Duhovnicești″, serie de expuneri prezentate de preotul Niculae Constantin și ″Colecții cu blazon″, serie de expuneri realizate cu sprijinul Clubului Numismatic ″Mihai Eminescu″ din cadrul Cercului Militar Național.

Programul ″COLECȚII CU BLAZON″ reunește 6 expuneri care vor aborda, dintr-o nouă perspectivă, istoria unor colecții și vor fi susținute de invitați de marcă. Programul a fost gândit din dorința de a cunoaște oameni cu care să puteți dialoga despre pasiuni comune. De la monedă antică la moneda contemporană, de la manuscrise la carte veche românească, vom trece prin magica lume a colecțiilor românești și vom ajunge la istoria umanității. Expunerile sunt însoțite de imagini și filme documentare.

Joi, 23 februarie 2023, ora 17.00, la Sala Stefan cel Mare și Sfânt, va avea loc expunerea cu tema: ″Emisiuni monetare de la Marea Neagră″ susținută de domnul cercetător științific dr. Gabriel CUSTUREA.Va fi o incursiune interesantă in istoria monetară pontică, pornind de la vârfurile de săgeți, apoi vom parcurge etapele emiterii de monede (descoperirile de monede autonome emise în monetăriile vest-pontice dobrogene), se vor prezenta anumite piese de aur tip Alexandru și Lysimach, dar și bizantine. Nu vor fi omise nici monedele emise de senioriile dobrogene și nici falsurile din perioada otomană. La finalul prezentării va avea loc sesiunea de întrebări și răspunsuri care va da posibilitatea participanților să stabilească o conexiune dinamică cu lectorul!

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile din sală. Informații la: cultura@cmn.ro

luni, 13 februarie 2023

Banii de-a lungul istoriei

Ora de școală la muzeu, școala altfel sau vizită interactivă la Muzeul de Istorie din Suceava?
Începând cu această lună, vă propunem, pe lângă cele lansate deja, alte teme captivante!

BANII DE-A LUNGUL ISTORIEI, o incursiune în istoria banilor, proiect de educație muzeală cu care Muzeul Național al Bucovinei (MNB) revine în atenția publicului și în anul 2023.
MNB invită cadrele didactice și elevii să cunoască lumea fascinantă a banilor, la Muzeul de Istorie Suceava, la o oră de muzeu captivantă, care are drept scop prezentarea istoriei aparițiilor banilor în lume, de la nevoia înlocuirii trocului până la moneda virtuală.

Invităm copiii și tinerii la o altfel de cunoaștere a patrimoniului numismatic deținut de Muzeul Național al Bucovinei, prezentându-le piesele de excepție expuse în sălile Muzeul de Istorie (Sala Tezaur, Sala Circulația Monetară în Moldova Medievală, Istorie contemporană – Începutul sfârșitului. Să strângem cureaua, să punem o haină în plus), propunându-le tur ghidat prin expoziția permanentă, discuții și activități creative, provocându-i să ”bată” (deseneze) propria monedă.

Pentru detalii suplimentare, programări și înscrieri, vă stăm la dispoziție la telefon 0230216439, interior 116 (Biroul Educație, Marketing și Comunicare – Muzeul Național al Bucovinei).


 

50 de ani de la primul zbor al elicopterului IAR-316B Alouette



IAR 316 este un elicopter de antrenament creat de Industria Aeronautică Română, sub licența companiei franceze Aérospatiale. A fost produs la uzina IAR Ghimbav (Brașov), contractul fiind semnat la 4 decembrie 1970. Astfel, începând cu 1970 au început să fie asamblate piese și subansamble aduse din Franța.
Cel dintâi IAR-316B Alouette, ieșit de pe linia de asamblare, a executat zborul inaugural la 13 noiembrie 1971, în scurt timp, întreaga producție fiind realizată la Ghimbav.

Primul elicopter de producție complet autohtonă, având numărul de bord 04, a efectuat primul zbor în noiembrie 1972. Au fost fabricate 200 de exemplare dintre care 125 pentru armata română. Celelate au fost exportate în alte țări (Pakistan, Angola, Guineea).

Începând cu anul 1987 producția a fost sistată. După mai multe reorganizări, în anul 2000 au mai rămas câteva aparate de zbor de acest tip în cadrul Escadrilei 203 Elicoptere Școală și Antrenament din cadrul Școlii de Aplicație pentru Forţele Aeriene Române de la Boboc.
Elicopterul IAR-316B Alouette este o aeronavă îndrăgită de numeroși „elicopteriști”. Pentru mulți dintre ei, Alouette este libelula care i-a ajutat să se transforme din pietoni în piloți.

Noua emisiune medalistică „50 de ani de la primul zbor al elicopterului IAR-316B Alouette” a fost lansată pe piață de Monetăria Statului.
Setul de colecție – compus din medalie, broșură și cutie de lemn – poate fi procurat de la magazinele instituției noastre, la prețul de 575 lei/set pentru medalia din argint și de 319 lei/set pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Medalia prezintă următoarele caracteristici tehnice:
# Material: Argint 999‰
- Diametru: 50 mm
- Greutate: 47 grame
- Calitate: proof
* Tiraj fix: 60 bucăți

# Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 50 mm
- Calitate: proof
* Tiraj fix: 40 bucăți

 

marți, 7 februarie 2023

Ioan Constantin Fratean a plecat spre o lume mai buna!

 Am aflat cu tristete ca a plecat spre o lume mai dreapta numismatul profesor Ioan Constantin Frătean din Fagaras. Dumnezeul sa-l odihneasca!


De profesie restaurator de metale, ceramica si sticla, Ioan Frătean a lucrat mai multi ani in cadrul Muzeului de istorie din Fagaras. Colectionar pasionat de monede, bancnote si medalii, era posesorul unui umor fin, un personaj jovial. A avut sansa descoperirii celui mai mare tezaur de moneda feudala (peste 5300 de monde din argint) din zona Fagarasului in 1979, tezaurul de la Părău. In permanenta activ, a participat la majoritatea simpozioanelor de numismatica din tara sau la diverse intilniri ale colectionarilor numismati unde prezenta comunicari bine documentate si inedite. Din 1985 colecţionarul făgărăşean a devenit membru al Societăţii Numismatice Romane. 

Va prezentam mai jos un material despre Ioan Fratean publicat in 2013, la varsta de 61 de ani, in Buna ziua Fagaras (https://www.bunaziuafagaras.ro/fagaraseanul-cu-cei-mai-multi-bani/): 

"De profesie restaurator, cu state vechi în meseria de muzeograf, un făgărăşean de 61 de ani deţine recordul la capitolul bani: are cea mai mare colecţie numismatică din oraşul nostru şi putem crede fără să ne înşelăm că în decursul vieţii i-au trecut prin mână cei mai mulţi bani. 
Prof. Ioan Constantin Frătean colecţionează monede, bancnote şi medalii de aproape o jumătate de secol. De 49 de ani strânge bănuţ cu bănuţ din toate timpurile, de pe toate continentele, din toate regimurile politice, ajungând astăzi să deţină sute, poate mii de piese.

Cetăţean american

Ioan Frătean a lucrat vreme de 22 de ani la muzeul „Valeriu Literat”, alţi 2 ani i-a petrecut la muzeul de Etnologie din Braşov, o perioadă a avut şi activitate la catedră, iar astăzi este restaurator de metale, ceramică şi sticlă.
A trăit pe pielea lui visul american, dar s-a întors acolo unde îl chemau rădăcinile. „În America am stat aproape zece ani, am locuit în statul Indiana. Soţia mea a câştigat Loteria Vizelor. M-aş fi întors acasă din prima zi, dar tătăl meu murise de mult, mama a decedat şi ea la puţin timp după ce am ajuns în SUA, aşa că mi-am zis că trebuie să rabd să-mi iau cetăţenia. După 5 ani ne-am depus actele, iar după încă un an şi jumătate am devenit cetăţeni americani. Avem dublă cetăţenie, fiul nostru Cezar Tiberius, care azi are 16 ani, s-a născut acolo. Am colecţionat monede şi pe tărâm american”, povesteşte colecţionarul.
Cât timp a stat în America şi-a cumpărat o casă, pe care a vândut-o la întoarcerea în ţară.
Visul lui este să-şi lase colecţia moştenire fiului, elev la Radu Negru, care „are stofă de colecţionar şi l-am infectat şi pe el cu acest microb”.

Primii bani primiţi pe nasturi

Era copil când şi-a descoperit pasiunea. Juca un fel de rişcă, dar în loc de bani avea… nasturi: „Am început de la zero. N-am avut niciun bănuţ. Mă jucam rişcă şi în loc de bani aruncam cu nasturi de plapumă. Pe strada Libertăţii curgea Berivoiul şi tot acolo era o fabrică ce arunca nasturii în apă. Într-o zi, împreună cu alţii copii, am intrat în râu şi ne-am umplut buzunarele cu nasturi de plapumă. I-am dat la schimb pe toţi pe nişte monede vechi. Acelea au fost primele mele piese din colecţie!”
„În 1967 am intrat în posesia unei monede mici de argint şi aşteptam să facă suta de ani la mine. S-a întâmplat în 1969. Erau 20 de criţari din timpul Imperiului Austro-Ungar. Am altele însă mult mai vechi. Colecţia de bază conţine monede din România şi Austria. Am adunat bani din 204 ţări ale lumii”, continuă făgărăşeanul.

Monede în formă de triunghi

În colecţia lui Ioan Frătean se găsesc de toate: falsuri monetare, erori montare, bani cu forme ciudate, 500 de medalii, bancnote de dimensiuni halucinante…
Banii lumii sunt surprinzător de diverşi: în Pakistan şi India se găsesc monede pătrate, în Insulele Cook sunt sub formă de triunghi, în Anglia existau bănuţi cu zece laturi, în Iraq sunt sub formă de octogon.
monede cu forme ciudate

Printre maldărele de clasoare şi cutii întregi cu monede deşărtate, în colecţia restauratorului poţi găsi tot felul de curiozităţi: „Priviţi, asta e o rublă cu Eminescu scoasă de Republica Socialistă Sovietică la 100 de ani de la moartea poetului! Aici am o colecţie de sferturi de dolari cu toate cele 50 de state ale Americii, fiecare dintre ei având emblema statului din care provine! Aceasta este o colecţie de falsuri monetare… celelalte sunt erori monetare…”

Şi uite aşa am aflat că şi falsurile sunt o valoare! Atunci când sunt realizate de genii. „Bijutierii pot crea falsuri reuşite, pot chiar schimba anul unei monede prin şlefuire. Era pe vremuri un bijutier celebru în Braşov, pe nume Sigismund Weiss, care a realizat nişte falsuri de colecţie. De altfel, era şi cel mai mare colecţionar din judeţ”, explică făgărăşeanul, care şi deţine câteva monede fabricate de acesta.

Şi erorile monetare sunt valoroase pentru cei care au colecţii numismatice, fiind acele monede care au fost imprimate strâmb sau de două ori încă din matriţă. Se găsesc rar.

O bancnotă cât 7!

Nici capitolul „hârtii” nu suferă de lipsa diversităţii! Cea mai mare bancnotă din clasoarele lui Ioan Frătean este un „cearceaf rusesc”, după cum îi place să-i zică. Este o hârtie de 500 de ruble care are nu mai puţin de 27,5 cm X 12,5cm. În comparaţie cu ea, cea mai mică banconotă pare un timbru. Este o hârtie românească de 10 bani, din 1917, cu Regele Ferdinand, cu dimensiunile de 3,5cm X 4,5cm. Cam şapte „timbre” româneşti fac ca dimensiune cât cearceaful urmaşilor lui Ivan cel Groaznic.
cearceaful rusesc in comparatie cu timbrul romanesc

Extreme găsim şi la monede; muzeograful are cu se lăuda în materie de piese rare! Cea mai mare monedă pe care o deţine cântăreşte… un kilogram. A fost în circulaţie în Australia şi avea valoarea de 30 de dolari.

La polul opus cea mai mică şi mai mică monedă este una turcească şi cântăreşte 0,04 grame. Este fabricată dintr-un argint în concentraţie slabă care se numeşte billon.

Bănuţii sunt parcă scoşi direct din tabelul lui Mendeleev, asta pentru că sunt confecţionaţi din tot felul de materiale, cum ar fi zinc, fier, nichel, argint, cupru, bronz, alamă, aluminiu etc.

Monede rare

Făgărăşeanul ştie câte-n lună şi în stele despre bani! Toată viaţa a alergat după piese rare şi poate spune dintr-o suflare care ar fi monedele cel mai greu de găsit. Aviz amatorilor care încearcă încropirea unei colecţii de gen!
Spune că se găsesc cu greutate monedele de: 5 lei din 1885, 2 lei din 1901 sau 5 coroane din 1906 (Austria).

Tot din categoria monedelor rare face parte şi dolarul singaporez în greutate de 5 uncii, care a fost bătut într-o emisiune de doar 500 de exemplare. Din fericire, unul din acestea se află în posesia lui Ioan Frătean.

O piesă rară păstrată într-o stare perfectă poate ajunge la 1.000 de euro, pe când una care nu mai arată ca atunci când a fost bătută se vinde pe piaţa colecţionarilor cu până la 500 lei.

Membru al Societăţii Numismatice din România

Din 1985 colecţionarul făgărăşean a devenit membru al Societăţii Numismatice din ţara noastră. Nu şi-a abandonat pasiunea nici pe continentul american, aşa că s-a înscris şi acolo în Societatea Numismatică din Indiana. „Plecând de la aceeaşi pasiune, în America am vrut să predau cursuri de restaurare. Am discutat cu o universitate din Indiana şi am primit acceptul să ţin un curs de restaurator. Nu s-a mai materializat ideea mea, pentru că am avut 9 înscrişi, iar pentru o clasă trebuia să fie minim 12 persoane”, spune acesta.

L-am întrebat pe Ioan Frătean unde se afla pe 11 septembrie 2011, ziua în care America a devenit scena unei tragedii universale. „În 10 septembrie am plecat spre România în vacanţă, din aeroportul din Chicago. Mi s-a părut destul de suspect că tot aeroportul era plin de grupuri de arabi, dar atunci n-am dat prea mare importanţă. La ajungerea în Bucureşti am aflat de atentate, deci la diferenţă de ore. Abia atunci mi-am pus întrebări despre existenţa acelor grupuri de cetăţeni arabi şi abia atunci mi s-au părut cu adevărat suspecţi”, povesteşte Frătean, care pare convins de faptul că atentatorii au avut planuri de rezervă şi nu exclude ca unul dintre planurile B să fi privit chiar aeroportul din Chicago. Noi nu vom afla niciodată, câtă vreme arabilor le-a ieşit planul A!" (Cristina Cornilă).