Monedele coloniilor germane

Un interesant si succint articol, intitulat "Money of the German Colonies " puteti citi pe http://www.coinsweekly.com/en/Article-of-the-week/5 iar de pe http://www.muenzen-ritter.de/ebook/tresor_2010-08_doa.pdf puteti descarca o lista cu monedele care au circulat in coloniile germane si preturile acestora si pe care le puteti comanda de la Münzenhandlung Ritter.

Euro estonian

Anul viitor Estonia trece la euro. Monedele vor fi batute de catre Monetaria Finlandeza. In privinta designului, pe reversul monedelor va aparea harta Estoniei cu anul aderarii la Euro deasupra, in partea de jos inscriptia "EESTI", adica Estonia, iar circular vor fi 12 stele simbolizind cele 12 state europene care au infiintat Euro. Iata mai jos moneda de 1 euro estonian.

Estonia este cea de-a 8-a tara pentru care Monetaria Finlandei produce Euro.

3 kosoni la Heritage World Coin Auction din Boston

Trei kosoni sunt scosi la licitatie in Boston la Heritage World Coin Auction in 12-16 august a.c. Iata un link pentru ai viziona si licita: http://coins.ha.com/common/search_results.php?No=25&N=51+793+794+791+1577+4294956942+439 . Preturile lor variaza intre 400-900 $ + taxele aferente. In cadrul aceleasi licitatii am remarcat si o superba drahma histriana la 500$, mai multe monede de 20 lei din 1890, 1906, un 5 lei 1885 (la un pret de 200$, ceva mai jos decit se solicita in tara pe o astfel de piesa), dar si 2 piese transilvanene: un ducat de aur 1570 -Johann II Sigismund la un pret de pornire de 1100$) si 2 ducati 1773 Maria Theresa la 1650$.

O medalie din 1846

Am aceasta medalie din argint in colectie. Tot ce stiu despre ea este scris sub imagine. Poate sa ma ajute cineva sa aflu mai multe despre groful Palffy F.L. si despre Fabrica lui de marmura? Unde era aceasta fabrica? Internetul nu a putut sa-mi ofere prea multe informatii. Stiu ca a existat si in Transilvania o familie Palffy, dar n-am aflat nimic despre o fabrica de marmura care la 1846 a primit medalia Camerei maghiare de industrie probabil pentru bunele rezultate financiare obtinute.

Un set de cinci monede din argint, dedicate patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 19 iulie 2010, un set de cinci monede din argint, dedicate patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu şi Teoctist Arăpaşu.
Caracteristicile fiecăreia din cele cinci monede din argint sunt următoarele:
metal: argint;
valoare nominală: 10 lei;
formă: rotundă;
diametru: 37 mm;
titlu: 999‰;
greutate: 31,103 g;
calitate: proof;
margine: zimţată;
tiraj: 5.000buc. (câte 1.000 buc. pentru fiecare model).
Aversul comun prezintă Palatul Patriarhal din Bucureşti; deasupra, inscripţia în arc de cerc „PALATUL PATRIARHAL“, dedesubt, inscripţia „ROMANIA“, valoarea nominală a monedei - „10 LEI“, stema României şi anul de emisiune - „2010“.
Reversul 1 prezintă portretul patriarhului Miron Cristea; în stânga, anii între care a trăit patriarhul - „1868 - 1939“; în dreapta, jos, stema Patriarhiei Române; la exterior, inscripţia circulară „PATRIARHUL MIRON CRISTEA“.
Reversul 2 prezintă portretul patriarhului Nicodim Munteanu; în stânga, stema Patriarhiei Române şi anii între care a trăit patriarhul - „1864 - 1948“; la exterior, inscripţia circulară „PATRIARHUL NICODIM MUNTEANU“.
Reversul 3 prezintă portretul patriarhului Justinian Marina; în dreapta, stema Patriarhiei Române şi anii între care a trăit patriarhul - „1901 - 1977“; la exterior, inscripţia circulară „PATRIARHUL JUSTINIAN MARINA“.
Reversul 4 prezintă portretul patriarhului Iustin Moisescu; în dreapta, anii între care a trăit patriarhul - „1910 - 1986“ şi stema Patriarhiei Române; la exterior, inscripţia circulară „PATRIARHUL IUSTIN MOISESCU“.
Reversul 5 prezintă portretul patriarhului Teoctist Arăpaşu; în stânga, stema Patriarhiei Române şi anii între care a trăit patriarhul - „1915 - 2007“; la exterior, inscripţia circulară „PATRIARHUL TEOCTIST ARAPASU“.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru setul de cinci monede din argint aferente emisiunii numismatice „Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu şi Teoctist Arăpaşu” este de 950,00 lei.
Monedele din argint, ce formează seturile, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limba română, engleză şi franceză. Broşurile includ şi certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Monedele din argint, din emisiunea numismatică „Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu şi Teoctist Arăpaşu”, au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint, se realizează prin sucursalele Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

O fotografie de acum 113 ani

Astazi va prezint o fotografie care are mai bine de 100 de ani, mai exact 113. A fost executata la Slanic Moldova in 1897, asa cum sta scris intr-un colt al ei de catre un fotograf din Tg. Ocna, Wassermann. Au aceste fotografii un farmec aparte. Pina si spatele fotografiei este spectaculos. Priviti!

Dinogetia

Recent, inainte de inundatii, am vizitat Dinogetia. Merita din plin, chiar daca situl este in plin proces de cercetare/amenajare. Mai multe imagini, gasiti pe blogul http://ondiana.blogspot.com/

Un tezaur de 52500 de monede romane descoperit in Anglia

52500 monede romane a descoperit un detectorist amator, in luna aprilie 2010, intr-un vas destinat stocarii cerealelor, ingropat undeva intr-un cimp de linga Frome, Somerset, in SV Angliei. Este unul dintre cele mai mari tezaure de moneda romana descoperit in Anglia. Monedele, majoritatea din secolul trei, sunt din argint si bronz. Norocosul, Dave Crisp a gasit intii 21 de monede si a chemat in ajutor arheologii pentru a dezgropa vasul in care erau restul de monede.

766 de monede au imaginea generalului roman Marcus Aurelius Carausius, cel care a condus Britania intre 286-293 si a fost primul imparat roman care a batut moneda in Britania.

Intregul tezaur cintareste circa 160 kg, iar valoarea monedelor gasite se ridica, la o prima estimare, la circa 1 milion de dolari. Tezaurul a fost preluat de British Museum unde monedele au fost curatate si inregistrate.

50000 de euro pentru un dukat transilvanean

50000 de euro s-au obtinut pentru o moneda din aur, un dukat emis la 1661 de principele Johann Kemeny, la licitatia Nudelman din 6 iunie 2010. La aceasta licitatie au fost scoase la vanzare mai multe monede emise de principii transilvaneni, (circa 113monede) ale caror preturi de achizitie au fost mult peste preturile de pornire. O lista a monedelor licitate si a preturilor obtinute gasiti pe site-ul http://numismatica.hu/

(imagine de mai sus si descrierea sunt preluate de pe site-ul http://numismatica.hu/).

O alta "vedeta" a licitatiei a fost un dukat Katharina von Brandenburg emis in 1630 la Cluj, care s-a achizitionat cu 34mii de euro, desi pretul de pornire era de doar 12 mii euro.

S-a vindut cea mai mare moneda din aur

Casa austriaca de licitatii Dorotheum a vindut acum 2 saptamini cea mai mare moneda din aur cu 3,27 milioane euro. Moneda cintareste 100 kg si are valoarea nominala de 1 milion de dolari canadieni. Emisa de canadieni in 2007, din aur foarte pur 999,99/1000, si cu un diametru de 53 cm, moneda a fost achizitionata la un pret cu circa 200.000 euro peste pretul curent al celor 100 de kg de aur.

Muzeul de Arheologie Callatis

In concediul din acest an am vizitat printre altele si Muzeul de arheologie Callatis din Mangalia, pe care nu-l mai vazusem de vreo 8 ani. Era neschimbat. Aceeasi cladire cu o arhitectura inspirata de templele grecesti, piese multe si interesante, mormintul cu papirus etc. Nu stiu de ce dar de fiecare data cind l-am vizitat parca mi-as fi dorit sa vad mai multe piese expuse. Poate si celebritatea cetatii Callatis, si multimea ruinelor pe care le-am vazut prin intreg orasul, si ceea ce am mai citit inainte m-au facut sa am aceasta dorinta. Probabil de atita spatiu dispune cladirea muzeului.

Mormantul cu papyrus, descoperit in anul 1959 in partea de vest a stadionului actual ( initial acolo se ridica o mare movila de pamant), sub care se adapostea mormantul propriu-zis. Mormintul era construit din blocuri mari de piatra de calcar, cioplite pe fetele interioare si pe rosturi. Deasupra era acoperit cu trei lespezi de piatra , fiind sapat la o adancime de 1,50m de la nivelul solului antic. Imprejurul lui se afla un ring de piatra, cu un diametru de 14 m, prevazut in partea de sud-vest cu un mic altar pentru oficierea de ceremonii. In pamantul care acoperea mormantul s-au gasit 4 vase grecesti cu firnis negru (lac) si cu ornamente de palmete aplicate, iar pe lespedea de deasupra, fragmente dintr-o coronita formata din frunze de bronz si bobite de ceramica, prinse pe un cadru de os, totul aurit, imitand cununa de lauri din antichitate. In interiorul mormantului propriu-zis, alaturi de schelet, s-au mai gasit resturi dintr-o coronita similara cu cea de pe capac, urme de tesaturi si de imbracaminte si resturile unui papyrus scris in limba greaca intr-o stare de conservare destul de proasta – este primul document de acest fel descoperit in Romania. Prezenta papyrusului in mormant poate duce la presupunerea, avand in vedere obiceiurile vremii, sau ca avem de-a face cu un om de vaza al orasului, care a adus servicii importante cetatii, motiv pentru care a si fost laureat de doua ori, sau ca acel inmormantat este un literat, caruia i s-a pus alaturi una din operele sale cele mai importante.
Iata ce am mai gasit la intrarea in muzeu. Alaturi de alte suveniruri, mici reproduceri de statuiete, bratari etc, am gasit si aceste reproduceri de monede romane, un denar de la Nero si un sestert de la Titus.


Pretul acestui pliant cu cele 2 monede reproduse 13,5 lei. Un pret cu mult sub ce scoate BNR la piese similare. Producatorul acestor replici este o firma din UK.

Un gust amar mi-a lasat lapidariul de vis-a vis de muzeu. Inconjurat de un gard prin multe locuri distrus, aici domnesc buruienile si gunoaiele. Se vede o lipsa totala de interes din partea autoritatilor locale fata de acest loc.

Aurul-intre vis si realitate

Incepind de astazi, celebrul MoneyMuseum de pe Hadlaubstrasse din Zurich a deschis o expozitie intitulata: "Aurul intre vis si realitate". Mai mult de 100 de monede de aur celebre din toate timpurile sunt adunate in aceasta expozitie. Monedele beneficiaza de explicatii menite a-i lamuri pe vizitatori de importanta monedelor de aur in decursul istoriei. Mai multe informatii puteti gasi pe site-ul muzeului http://www.moneymuseum.com/moneymuseum/

Colectionarul Roman nr.9

Aflam de la prietenul Aldor Balasz (http://transylvanian-numismatics.com/ ) ca in citeva zile va apare un nou numar din revista Colectionarul Roman. Felicitam pe toti cei care au facut posibila aceasta bucurie in aceasta perioada de nenorociri.

Iata si un cuprins al acestui nou numar, al 9-lea, pus la dispozitie de neobositul coleg Aldor:

-Erori de batere medievale - grosii lui Stefan cel Mare, de Dr. Adrian Popovici

-Plumbul in numismatica, de Dorel Balaita

-Despre legislatia privitoare la emisiunile monetare si de carti postale in timpul domniei Regelui Carol al II-lea, de av. M.B. Ionescu-Lupeanu

-Denominatiile monedelor romane (VII), de Gabriel Neacsu

-Biserici Bucurestene, de Cezar Petre Buiumaci

-Erori de batere medievale- Tripu gros Sigismund III, de Dr. Adrian Popovici

-Carol I si a doua sa capitala in imagini medalistice (III), de Andone Cumpatescu

-Notgeldurile de hartie romaneşti – Notgelduri emise in Arad (II), de Aldor Balazs

-Evenimente si personalităti din istoria episcopiei romano-catolice de Iasi reflectate medalistic, de Andone Cumpatescu

-Anul 600 al Moldovei urbane în numismatică şi filatelie - 2008, de Adrian Homutescu & Mario Homutescu

Spor la citit!