Targ de antichitati la Timisoara

Medalie: 200 de ani de la nașterea lui Ion Ionescu de la Brad

Promotor al agriculturii moderne, precursor al silviculturii românești, susținător al dreptului de împroprietărire a țăranilor, participant la Revoluția de la 1848 din Muntenia, Ion Ionescu de la Brad se află la loc de cinste în panteonul marilor personalități ale poporului român.

Noua emisiune medalistică a Monetăriei Statului „200 de ani de la nașterea lui Ion Ionescu de la Brad” celebrează pe savantul, scriitorul și patriotul care a militat cu abnegație pentru emanciparea poporului român. Istoria României l-a înscris în filele sale ca fiind un model de aspirație spre perfecțiune științifică, vrednic de urmat de generația actuală.

Date tehnice:

Aliaj: Argint 925‰
Diametru: 60 mm
Greutate: 151 grame
Calitate: patinată
Tiraj fix: 40 bucăți
Preț: 726,27 lei

Aliaj: tombac
Diametru: 60 mm
Calitate: patinată
Tiraj fix: 60 bucăți
Preț: 320,63 lei

Targ de antichitati la Galati

În această vară, în ultimul weekend din fiecare lună, Galațiul devine locul de întâlnire al iubitorilor de artă, antichităţi şi mai ales al colecţionarilor din întreaga ţară. Târgul de antichităţi va fi organizat la Galaţi, Aleea Domnească (de la P-uri), în imediata apropiere a Falezei, între 27-29 iulie 2018. Expozanţii vă aşteaptă să vă încânte cu poveştile minunate despre obiectele expuse. Antique Fair etalează piese de mobilier, decoraţiuni interioare, artă plastică, obiecte de colecţie, argintărie şi porţelanuri, bijuterii vechi, jucării, numismatică, filatelie, ceasuri, cărți vechi, viniluri şi multe altele.

Cristian Găzdac and Marin Neagoe: WEALTHY OR NOT IN A TIME OF TURMOIL? THE ROMAN IMPERIAL HOARD FROM GRUIA IN ROMAN DACIA (ROMANIA),

Semnal editorial: Emanoil Pripon-Tezaure monetare medievale și premoderne descoperite pe teritoriul orașului Zalău

„Volumul Tezaure monetare medievale și premoderne descoperite pe teritoriul orașului Zalău (I), avandu-l ca autor pe Emanoil Pripon, prezintă un lot de tezaure și acumulări monetare medievale și premoderne, descoperite în ultimele șase decenii pe teritoriul actualului municipiu Zalău din județul Sălaj.
Materialul numismatic inclus în volum este edit, fiind cunoscut specialiștilor și publicului interesat de subiect, grație publicării acestor descoperiri de către reputatul numismat clujean Eugen Chirilă și colaboratorii săi, în paginile unor volume tematice sau în reviste ale muzeelor. În volumul de față au fost reunite un număr de șase tezaure și acumulări monetare, pentru ca într-un volum viitor să fie inclusă o descoperire de excepție: un tezaur ce cuprinde 696 de monede emise în 27 de state, orașe, episcopate etc., pe parcursul secolelor XVI-XVII, cunoscut în literatura de specialitate ca Al treielea tezaur monetar de la Zalău, sec. XVI-XVII.
Restaurarea celei mai mari părți din materialul numismatic inclus în volumul de față a dus la reîncadrarea cronologică a unor nominale, însă fără ca aceasta să influențeze interpretarea științifică inițială.
Întreg materialul numismatic publicat în volumul de față se află în patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, județul Sălaj. La baza demersului editorial a stat dorința de a oferi publicului și pasionaților de numismatică o imagine de ansamblu asupra circulației monetare din Transilvania, cu specială privire asupra Zalăului medieval și premodern.”

Moneda-150 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii Române din Bucureşti.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 16 iulie 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 150 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii Române din Bucureşti.
Caracteristicile monedei din argint sunt următoarele:

• valoare nominală: 10 lei;
• metal: argint;
• titlu: 999‰;
• formă: rotundă;
• diametru: 37 mm;
• greutate: 31,103 grame;
• calitate: proof;
• margine: zimțată.

Aversul prezintă Ateneul Român, sediul actual al Filarmonicii Române din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Reversul monedei redă un detaliu de pe clădirea Ateneului Român; în medalion, portretul primului director şi dirijor, inscripţia: ,,EDUARD WACHMANN” şi anii între care a trăit, ,,1836-1908”; la exterior, inscripţia ,,150 DE ANI DE LA INFIINTAREA FILARMONICII ROMANE DIN BUCURESTI”.
Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 200 monede din argint.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este de 380,00 lei.
Monedele din argint cu tema 150 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii Române din Bucureşti au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Medalie-Crinul de padure

Monetăria Statului vă prezintă „Crinul de pădure” – un nou produs medalistic format de medalie, pliant și mapă de prezentare și care face parte din programul medalistic pe anul 2018, secțiunea Flora și Fauna României.
Mihai Eminescu spunea despre crini: „Pădurile de flori, în care fiecare floare e ca un arbore, iar crinul ca o urnă, "florăria de giganti", constituiesc un arhanghelism muzical cu linii prelungi și transparente, în care intâlnim o încetinire paradisiacă a mișcărilor de stil dantesc.”
Crinul de pădure – simbol al speranței și al purității - este o plantă perenă, declarată monument al naturii și protejată prin lege, fiind localizată în zonele cu păduri de foioase, atât în regiunile de câmpie, cât și în cele montane.
Culorile acestei superbe flori: roșu, roz sau violaceu sunt vii și spectaculoase. Poate și din acest motiv, crinul reprezintă simbolul regalității, în Franța.
Noul produs medalistic este emis într-un tiraj de 100 de bucăți și poate fi achiziționat la prețul de 200 lei/ bucată (inclusiv TVA).

Piesa prezintă următoarele caracteristici tehnice:
• Aliaj: Argint 925‰
• Diametru: 30 mm
• Greutate: 13 grame
• Calitate: proof

 

 

Expozitie: Moneda Țării Româneşti în epoca lui Mircea cel Bătrân

Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției „Moneda Țării Româneşti în epoca lui Mircea cel Bătrân”, desfășurat la Palatul Suțu în ziua de joi, 12 iulie 2018, ora 18.00.

Epoca lui Mircea cel Bătrân marchează consolidarea progresivă a statului medieval Ţara Românească când au loc importante schimbări economice precum şi cristalizarea structurilor politice, sociale şi spirituale. Progresul economic al Ţării Româneşti este pus pe seama dezvoltării agriculturii, meşteşugurilor și intensificării activităţilor comerciale. În această perioadă Principatul a reprezentat o zonă de tranzit, din punct de vedere comercial, între spaţiul levantin şi cel central-european. Intensificarea comerţului a influenţat în mod firesc circulaţia monetară, raportul dintre moneda aflată în circulaţie şi activităţile de schimb fiind legat de rolul Ţării Româneşti în cadrul comercial european.

Extinderea sferelor economice şi politice prin tratate internaţionale în epoca lui Mircea cel Bătrân şi implicit poziţia Ţării Româneşti în comerţul internaţional au dus pe de o parte la pătrunderea monedei străine în spaţiul muntean, dar şi la circulaţia monedei autohtone în afara graniţelor statului.

În ceea ce priveşte moneda proprie a Ţării Româneşti în epoca lui Mircea cel Bătrân au circulat ducatul şi banul, precum şi moneda predecesorilor săi Vladislav I, Radu I şi Dan I. Multitudinea de variante monetare bătute de Mircea cel Bătrân relevate pe de o parte de documentele scrise, dar mai ales de numărul mare de descoperiri demonstrează o circulaţie intensă a acestor emisiuni proces favorizat în special de impulsul economic, dar şi de progresul general al societăţii medievale româneşti început încă din vremea domnitorului Nicolae Alexandru. Emiterea monedelor proprii a început odată cu urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Vladislav I şi a continuat fără întrerupere până la Mircea cel Bătrân constituind o manifestare a Ţării Româneşti ca stat suveran şi independent, dar şi o necesitate economică reprezentând o dovadă a dezvoltării economiei de schimb bazată pe monedă şi a nevoii creşterii numerarului aflat în circulaţie. Sporirea numerarului s-a datorat pe de o parte intensificării activităţii comerciale din perioada lui Mircea cel Bătrân, dar şi necesităţii întreţinerii trupelor de care domnitorul avea nevoie pentru a fi susţinut atât în luptele pentru apărarea ţării împotriva otomanilor, dar şi în luptele pentru menţinerea puterii.

La începutul anului 2018 s-au împlinit 600 de ani de la moartea voievodului Mircea cel Bătrân, moment comemorat de Muzeul Municipiului Bucureşti prin deschiderea acestei expoziţii tematice la Palatul Suţu vizând moneda marelui domnitor precum şi circulaţia monetară în epoca sa. Având la dispoziţie un vast patrimoniu numismatic Muzeul Municipiului Bucureşti oferă, și de această dată publicului vizitator, ocazia familiarizării cu monedele medievale aparţinând colecţiei „Maria şi dr. George Severeanu”, precum şi colecţiei „Numismatice”.

Dr. Alina Pîrvulescu
Muzeograf, Cabinetul Numismatic şi Medalistic