Targul colectionarilor la Tg.Mures

Falsificarea monedei in decursul diferitelor perioade istorice

Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită la următoarea întâlnire din cadrul conferinţelor de joi cu dr. Dan Pîrvulescu,pentru a afla despre Falsificarea monedei în decursul diferitelor perioade istorice, în data de 28 aprilie 2016, ora 19:00.

În decursul istoriei, fenomenul falsificării emisiunilor monetare are o pondere variabilă în structura circulaţiei monetare, în funcție de epocă, în cadrul fiecărui stat, regiune sau oraş. Falsurile monetare se disting în principal de emisiunile oficiale, stilistic şi prin diferenţe ponderale sau de titlu. Valoarea unei monede era dată de cantitatea de metal preţios pe care o conţinea. De obicei modul de realizare a unui fals a fost reprezentat de aplicarea unui strat subțire de metal prețios, aur sau argint peste o bucată de metal comun, cupru, plumb, fier sau staniu.

Joi, 28 aprilie 2016, vom aprofunda problema falsurilor monetare, o realitate socială şi economică indiferent de perioada istorică.

Conferinţa este strâns legată de expoziţia Falsuri Monetare. O scurtă istorie a falsificării monedei organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici, care poate fi vizitată la Palatul Suţu până la data de 29 mai 2016. În mod excepţional, după finalizarea conferinţei, va putea fi vizitată această expoziţie ce a constituit baza conferinţei de joi, 28 aprilie.

Dan Pîrvulescu este şeful Secţiei Istorie din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti precum şi coordonatorul Muzeului Dr. George Severeanu în cadrul căruia funcţionează Cabinetul Numismatic şi Medalistic. A obţinut titlul ştiinţific de Doctor în Istorie în cadrul Şcolii de Studii Avansate a Academiei Române, în urma susţinerii unei teze dedicată genezei monetăriei Ţării Româneşti, pe baza cercetării fondului medieval al emisiunilor monetare aparţinând colecţiei Maria şi dr. George Severeanu.

Din anul 2015 este redactorul şef al Revistei de Cercetări Arheologice şi Numismatice, publicaţie ştiinţifică periodică a Muzeului Municipiului Bucureşti.

Membru al Societăţii Numismatice Române şi arheolog înscris în Registrul Arheologilor atestaţi din România (Ministerul Culturii). A participat la numeroase programe naţionale şi internaţionale de cercetări arheologice sistematice, dar şi la cercetări arheologice preventive, supravegheri arheologice şi cercetări de suprafaţă pe teritoriul Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov.

Este coordonatorul mai multor expoziţii dedicate valorificării patrimoniului arheologic şi numismatic şi autor al mai multor contribuţii publicate în prestigioase reviste ştiinţifice.

CHEVALLIER - cronicarul foto al plaiurilor nemțene. Ocupatii pe Valea Bistritei

Pentru pasionatii de cartofilie si nu numai va recomandam volumul neobositului colectionar Sergiu Gabureac- CHEVALLIER - cronicarul foto al plaiurilor nemțene. Ocupatii pe Valea Bistritei. Albumul se poate viziona in format electronic pe pagina:

https://issuu.com/emanuelpope/docs/16.04_gsm_cat_caa_ocupatii

Albumul a fost recent lansat la Piatra Neamt la libraria Cetatea Doamnei. Imagini de la lansare se gasesc pe blogul autorului.
http://blogulluigabu.blogspot.ro/2016/04/lansare-la-poale-de-pietricica.html?spref=fb

Patrimoniul preindustrial si industrial in Romania (II)

Va anuntam acum trei saptamini ca a aparut cel de-al cincilea volum al monumentalei lucrari "Patrimoniul preindustrial si industrial in Romania" a profesorului si cercetatorului Volker Wollmann. Prin amabilitatea autorului  va putem pune la dispozitie cuprinsul acestei lucrari iar cei care doresc sa achizitioneze volumul vor trebui sa se adreseze Editurii Honterus din Sibiu (tel.0269/227766).
 Cuprins:
Construcţii şi instalaţii de utilitate publică
1. Fântâni publice - o categorie specială de monumente arhitectonice şi tehnice
1.1. Noţiuni introductive şi date istorice
1.2. Cele mai răspândite tipuri de fântâni reprezentând bunuri de patrimoniu preindustrial
1.2.1. Fântănile cu cumpănă
1.2.2. Fântânile cu vârtej (hecnă)
1.3. Fântâni în muzee de tehnică populară
1.3.1. Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
1.3.2. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra” Sibiu
1.3.3. Muzeul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” Cluj-Napoca
1.3.4. Fântâni amenajate în fortificaţii medievale şi legendele lor
1.4. Fântâni arteziene
1.5. Fântâni publice în Bucureşti
1.5.1. Repere chronologice
1.6. Fântâni publice reprezentative din alte localităţi
1.7. Fântâni şi izvoare publice în staţiuni de odihnă
1.8. Fântâni publice în mediul rural
1.8.1. „Revenicurile“ - o categorie specială de cişmele în regiunile de sud-vest ale României
2. Ceasuri publice în Bucureşti şi în alte oraşe ale României
2.1. Primele orologii documentate în Transilvania, Moldova şi Ţara Românească
2.1.1. Ceasuri pe construcţii publice în Bucureşti
2.1.2. Ceasuri publice în alte oraşe ale României
2.1.3. Ceasuri electrice instalate în spaţii publice din Bucureşti
3. Orologii din turnuri de biserică - bunuri de valoare excepţională de patrimoniu preindustrial şi industrial
3.1. Primele menţiuni documentare care atestă ceasornicari (orologieri) în Transilvania
3.2. Înlocuirea treptată a vechilor produse manufacturiere cu orologii construite în fabrici
3.3. Firme străine producătoare de orologii
3.4. Tipologia mecanismelor de mers (eşapamentelor de ceas)
3.5. Tipologia mecanismului semnalizării sonore
4. Orologii amplasate în turnuri de biserică (Catalog selectiv)
5. Cadrane solare – o categorie aparte de bunuri de patrimoniu preindustrial
5.1. Noţiuni introductive şi date istorice
5.2. Tipologia cadranelor solare
5.3. Cadrane solare pe construcţii publice
5.4. Cadrane solare pe şcoli şi grădiniţe
5.5. Cadrane solare pe conace şi case de patricieni
5.6. Cadrane solare pe case particulare
5.7. Cadrane solare pe mănăstiri
5.8. Cadrane solare pe biserici
5.9. Cadrane solare pe case parohiale
5.10. Pseudo-cadrane – Curiozităţi
5.11. Cadrane solare în muzee şi lapidarii
6. Observatoare şi planetarii
6.1. Primele observatoare astronomice de pe teritoriul României
6.1.1. Observatoarele astronomice de la Oradea şi Cluj
6.1.2. Observatorul astronomic (Specula) de la Alba Iulia
6.2. Observatoarele astronomice din epoca modernă de pe teritoriul României
 6.2.1. Observatoare astronomice şi planetarii publice
 6.2.1.1. Observatoarele astronomice din Iaşi
 6.2.1.2. Observatoarele astronomice din Bucureşti
 Observatorul Academiei „Constantin Bosianu”
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti
6.2.1.3. Observatoarele astronomice din Cluj
6.2.1.4. Observatorul astronomic cu planetariu din Timişoara
 6.2.1.5. Observatorul astronomic cu planetariu din Bacău
6.2.1.6. Observatorul astronomic cu planetariu din Bârlad
6.2.1.7. Planetariul din Baia Mare
6.2.1.8. Observatorul astronomic cu planetariu din Constanţa
 6.2.1.9. Observatorul astronomic cu planetariu din Galaţi
 6.2.1.10. Planetariul din Piteşti
 6.2.1.11. Observatorul astronomic cu planetariu din Suceava
 6.2.1.12. Planetariul din Craiova
 6.3.1. Observatoare astronomice şcolare
6.3.2. Observatoare astronomice particulare
7. Farurile pe teritoriul României ]şi importanţa lor ca monumente tehnice
7.1. Incursiune istorică
7.2. Farurile istorice pe Dunăre şi pe Litoralul Mării Negre
7.3. Farurile pentru navigaţie de pe litoralul romţnesc al Mării Negre
Bibliografie
Indice de localităţi

"Volker Wollmann este cel mai avizat istoric din România în ceea ce privește patrimoniul industrial, componentele, dispunerea teritorială și starea de conservare și protecţie a acestuia. Patrimoniul industrial are așadar, prin demersul civic și lucrările sale magistrale, pe cel mai competent cunoscător și ferventul său susţinător în ţară și în afara ei. Destinul profesional al lui Volker Wollmann a fost
marcat defi nitiv de muzeografi a tehnică încă în anii ’60 al secolului trecut și a anunţat de atunci
– în locul cel mai potrivit, la Reșiţa – un pionier la noi al arheologiei industriale. Cercetările și studi-
ile sale luminează o avuţie tehnică impresionantă, scot în evidenţă inventica, tradiţiile, abilităţile
și realizările prin mărturii preindustriale și industriale, puţine muzeifi cate, multe in situ. Pe toate
acestea istoricul le consideră fundament solid al dezvoltării societăţii moderne din România.
În sprijinul tezei sale, cercetătorul și muzeograful Volker Wollmann apelează la metodele arheolo-
giei și istoriei, studiind atent – prin colaborare cu tehnicieni – instalaţiile și artefactele, scrutează
documente istorice și le evaluează, își asociază lecturi epigrafi ce, dar și constatările etnografi lor,
geografi lor, geologilor.
În cele patru volume rezultate a luminat cauzele și factorii generatori ai diversităţii industriale,
ca și contextul favorizant al infl uenţelor benefi ce externe stimulatoare. Mai mult, privește patri-
moniul nostru ca parte a celui tehnic european, rezultat al inventicii native și al unui consistent
dialog.
Evaluator onest și corect, în cel de-al cincilea volum – prin temele tratate – Volker Wollmann
recomandă celor care sunt responsabili de dezvoltarea României tezaurul tehnic rezultat în lungi acumulări, ca factor cultural și economic ce așteapă să fi e valorificat."
Prof. univ. dr. Ioan Opriș

Emisiune numismatica: Guvernatori ai Băncii Naționale a României - Ion I. Câmpineanu, Mihail Manoilescu și Ion I. Lapedatu.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 15 aprilie 2016, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) cu tema Guvernatori ai Băncii Naționale a României - Ion I. Câmpineanu, Mihail Manoilescu și Ion I. Lapedatu.

Caracteristicile tehnice ale monedelor din set (din aur, din argint şi din tombac cuprat) sunt următoarele:

Valoare nominală	100 lei	10 lei	1 leu
Metal	aur	argint	tombac cuprat
Titlu	900‰	999‰	-
Formă	rotundă	rotundă	rotundă
Diametru	21 mm	37 mm	37 mm
Greutate	6,452 g	31,103 g	23,5 g
Calitate	proof	proof	proof
Cant	zimţat	zimţat	zimţat

Aversul monedei din aur redă o imagine de epocă a Cabinetului Guvernatorului din Palatul BNR, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală ,,100 LEI“, stema României și anul de emisiune „2016“.

Aversul monedei din argint redă o imagine de epocă a Cabinetului Guvernatorului din Palatul BNR, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală ,,10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2016“.

Aversul monedei din tombac cuprat redă o imagine de epocă a Cabinetului Guvernatorului din Palatul BNR, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2016“.

Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat), prezintă inscripțiile în arc de cerc „GUVERNATORI AI BANCII NATIONALE A ROMANIEI“ și „I.CAMPINEANU-M.MANOILESCU-I.LAPEDATU“; portretele celor trei guvernatori ai Băncii Naționale a României.

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent.

Seturile de trei monede vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de 150 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat).

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede, inclusiv broşura de prezentare este 1 920,00 lei.

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat cu tema Guvernatori ai Băncii Naționale a României - Ion I. Câmpineanu, Mihail Manoilescu și Ion I. Lapedatu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede cu tema Guvernatori ai Băncii Naționale a României - Ion I. Câmpineanu, Mihail Manoilescu și Ion I. Lapedatu se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=11476

NUMISMATA Vienna on 8th and 9th April 2016

NUMISMATA is a world-renowned coin trade fair with an unmistakable atmosphere and tradition maintained since 1970!
It is a major numismatic event for coins and medals from the ancient world to modern times, primitive money, banknotes, historic securities, shares and much more. NUMISMATA is one of the principal meeting places for the international audience.

At the trade fair, you can expect:
● Excellent trade fair organisation and customer-oriented service,
● Our assistance, flexibility and co-operation,
● A wide range of services,
● An extensive range of modern and historic currency,
● A large selection of precious metals,
● Specialist literature and accessories,
● ProfessionaCollecting and Investing.
l valuations and consultations on the topic of

575 de ani de când Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvanie

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 4 aprilie 2016, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic şi va pune în circulație două monede: o monedă din aur pentru colecţionare şi o monedă din alamă de circulaţie, cu caracter comemorativ, ambele dedicate împlinirii a 575 de ani de când Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei.
Caracteristicile celor două monede sunt următoarele:

Moneda din aur pentru colecţionare

• Valoare nominală: 100 lei
• Metal: aur
• Titlu: 900‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 21 mm
• Greutate: 6,452 g
• Grosime la chenar: -
• Calitate: proof
• Cant: zimţat

Aversul monedei din aur redă Castelul Corvinilor, inscripţia „ROMANIA“, valoarea nominală „100 LEI“, stema României și anul de emisiune „2016“.
Moneda din alamă de circulaţie, cu caracter comemorativ

• Valoare nominală: 50 bani
• Metal: alamă Cu₈₀Zn₁₅Ni₅
• Titlu: -
• Formă: rotundă
• Diametru: 23,75 mm
• Greutate: 6,1 g
• Grosime la chenar: 1,9 mm
• Calitate: necirculată
• Cant: inscripţionat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte

Aversul monedei din alamă redă Castelul Corvinilor, inscripţia „ROMANIA“, valoarea nominală „50 BANI“, stema României și anul de emisiune „2016“.
Reversul, comun ambelor monede, prezintă portretul lui Iancu de Hunedoara, inscripţia în arc de cerc „IANCU DE HUNEDOARA“ și anii între care a fost voievod al Transilvaniei „1441-1456“.
Ambele monede au putere circulatorie pe teritoriul României.
Tirajul pentru această emisiune este de:
250 buc. monede din aur pentru colecţionare;
1.000.000 buc. monede din alamă de circulaţie, cu caracter comemorativ.
Monedele din aur pentru colecţionare, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limba română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Preţul de vânzare pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare, este de 1.650,00 lei/buc., exclusiv TVA.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedelor din aur pentru colecţionare, dedicate împlinirii a 575 de ani de când Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Monedele din alamă de circulaţie, cu caracter comemorativ, vor avea aceleaşi caracteristici tehnice cu monedele aflate în prezent în circulaţie la cupiura de 50 bani şi vor circula în paralel cu acestea.
Punerea în circulaţie a monedelor din alamă de circulaţie, cu caracter comemorativ, dedicate împlinirii a 575 de ani de când Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României cu ocazia efectuării plăţilor în numerar către instituţiile de credit/Trezoreria Statului.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=11419

Volker Wollmann, Patrimoniu preindustrial și industrial în România, vol. V

Ieri, 31 martie la Casa Argintarului/Centrul German , str. Dornei nr. 5 din orasul Bistrita a avut loc lansarea celui de-al V-lea volum din monumentala lucrare "Patrimoniu preindustrial și industrial în România" a neobositului cercetator Volker Wollmann. Lucrarea Dr. Volker Wollmann, devenită o adevărată enciclopedie a științei și tehnicii românești, abordează cu aceeași competență și acribie, probate în anterioarele volume, avuția tehnică, inventivitatea și valorile pe care societatea românească le-a înregistrat.