40 ani de la aselenizare

Era imposibil ca acest eveniment epocal sa treaca neobservat pentru numismati. Asa ca mai multe monetarii au emis monede dedicate implinirii a 40 de ani de la prima aselenizare. Aventura spatiala a omului incepe in 1957 cind URSS lansează primul satelit artificial, Sputnik 1. După numai 12 ani, în 1969, omul făcea primul pas pe Lună. Preşedintele american John F. Kennedy promitea în 1961 că până la sfârşitul deceniului America va trimite un om pe Lună. În 1962 NASA iniţia un proiect complex, cu numele de cod Apollo, proiect ce implica 400000 de oameni şi costuri de 25 de miliarde de dolari. Chiar dacă preşedintele a murit, în iulie 1969 Apollo 11 era pregătit, cu cinci luni înainte de sfârşitul anilor 60. Vehiculul de lansare a fost o rachetă Saturn de 3000 de tone, rachetă ce consuma 2300000 litrii de combustibil doar în primele 2.5 minute de zbor. În vârful rachetei era nava de 43 de tone, cu cele trei secţiuni ale sale: modulul de serviciu, modulul de comandă şi modulul lunar. Lansarea de pe 16 iulie a fost transmisă în direct de la centrul spaţial Kennedy si de la Centrul de Comandă din Houston. Drumul spre Lună începuse... Pe 20 iulie 1969, urmăriţi de o cincime din populaţia lumii, doi astronauţi din modulul Eagle al misiunii Apollo au aterizat pe Lună. Cei doi erau Neil Armstrong şi Edwin " Buzz " Aldrin. In timp ce se apropiau de suprafaţa Lunii, cei doi au fost foarte aproape de un dezastru. Pe când Eagle, modulul lor lunar greoi, părăsea orbita Lunii, ei trebuiau să găsească un loc pentru a aseleniza. Când se aflau la puţin mai mult de 200 de metrii de suprafaţă, au realizat că această distanţă este prea mică pentru a putea distinge vreunul din craterele studiate în fotografii. Armstrong a trecut pe comanda manuală încetinind coborârea lui Eagle şi dirijându-l în jos până la 90 de metrii, apoi până la 60... Dar acesta a depăşit locul de aselenizare ales pe câmpia numită Marea Liniştii, ajungând deasupra unei zone pline de bolovani unde aselenizarea ar fi însemnat sinucidere curată. Armstrong a accelerat pe lângă bolovani, dar în rezervorul pentru coborâre nu mai era combustibil decât pentru încă un minut. Dacă Armstrong nu găsea un loc sigur, Aldrin era pregătit să schimbe rezervorul cu cel de ascensiune, anulând astfel misiunea. Dar chiar în momentul în care motorul a înghiţit ultima picătură de combustibil, modulul Eagle a atins suprafaţa lunară în siguranţă. După câteva clipe, Centrul de Comandă a auzit enunţul ce reprezenta apogeul cursei pentru aselenizare: " Houston, aici baza Mării Liniştii. Eagle a aterizat! ". La 6 ore după aselenizare, Armstrong păşea pe suprafaţa prăfuită a Lunii, rostind celebrele cuvinte ce ilustrau atât de sugestiv idealurile misiunii: " Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire ". Armstrong şi Aldrin au petrecut 13 ore pe suprafaţa Lunii, făcând experimente şi adunând roci. Apoi s-au pregătit de plecare, îndreptându-se spre orbită unde aştepta Michael Collins. Pe 24 iulie, erau din nou acasă pe Terra, plutind în Pacific pe o navă cosmică transformată în barcă de salvare. După ce au fost recuperaţi din ocean, au stat 17 zile în carantină, de teamă să nu fie contaminaţi cu vreun virus extraterestru. În cele din urmă au fost eliberaţi spre a fi întâmpinaţi cum se cuvine, chiar dacă cu întârziere.

Cele mai frumoase monede dedicate acestui eveniment istoric au fost emise de Malawi. Este vorba despre un set format din 5 piese din niobiu 999, avand greutatea de 7,78gr fiecare si un diametru de 35mm. Valoarea nominala a pieselor este aceeasi: 50 kwacha. Tirajul este de 1000 seturi. Monedele sunt dedicate primului statelit artificial Sputnik, navetei Vostok, navetei Apollo 11, Colombia si Statiei spatiale internationale. Setul cuprinde si o cutiuta care contine un mic fragment de roca selenara luata dintr-un meteorit. Cele 5 monede, inclusiv fragmentul de meteorit se vind la 399 Euro pe siteul www.reppa.de