Moneda BNR: 100 de ani de la înființarea Universității Politehnica Timișoara

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 9 noiembrie 2020, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la înființarea Universității Politehnica Timișoara.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Caracteristici tehnice	Monedă
Metal/Valoare nominală	Argint/10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	37 mm
Greutate	31,103 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei prezintă portretul regelui Ferdinand I, un citat al acestuia: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește într-însa.”, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, anul de emisiune „2020”, valoarea nominală „10 LEI” și stema României. 

 

 

 

Reversul monedei redă imaginea clădirii primului pavilion al Școlii Politehnice din Timișoara, inaugurat în prezența regelui Ferdinand I și a reginei Maria și inscripțiile ,,UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA” și ,,100 ANI”. 

 

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de certificate de autenticitate pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 500 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 405,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 100 de ani de la înființarea Universității Politehnica Timișoaraau putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint cu tema 100 de ani de la înființarea Universității Politehnica Timișoara se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Medalie: 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial și 90 de ani de la inaugurarea Crucii Comemorative a eroilor din Primul Război Mondial

Monetăria Statului a lansat un nou produs medalistic: „100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial și 90 de ani de la inaugurarea Crucii Comemorative a eroilor din Primul Război Mondial”.

Primul Război Mondial a constituit cel mai terifiant măcel din câte cunoscuse umanitatea până la acea epocă. La capătul celor 52 de luni de război, exista un bilanț zguduitor: peste nouă milioane de vieți pierdute și probabil același număr de oameni sufereau de o formă oarecare de invaliditate în urma luptelor. Oamenii se confruntau cu sarcina dificilă de a-și pune viețile în ordine. Era clar pentru toată lumea că lucrurile nu vor mai fi niciodată ca înainte de război. Marele Război schimbase totul: economia era ruinată, politica se schimbase și harta Europei fusese retrasată.

Sistemul de pace de la Paris construit după Marele Război, a fost, așa cum sugerează unele titluri noi apărute despre Conferința de pace, ca „o pace fără victorie” sau „o pace neterminată”. A fost considerată ca un compromis între americani și europeni, între anglo-saxoni și francezi, între germani și învingătorii lor. Europa a fost divizată între state care doreau revizuirea păcii și state care aspirau să o mențină. Acest echilibru fragil nu a rezistat nici două decenii.
Prin edificiul construit la Paris, a triumfat principiul generos al autodeterminarii naționalităților. Au aparut state naționale noi, altele și-au desăvârșit unitatea statală, cum a fost cazul României, prin actul Marii Uniri. Aceste tratate și consecințele mai ample ale războiului au afectat radical istoria Europei pentru următorii șaptezeci de ani.

„Crucea de pe muntele Caraiman“ - simbol al culturii şi istoriei celor pe care îi veghează din înălţimile munţilor.
”Ridicatu-s-a acest monument întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial 1916-1918 pentru apărarea patriei – construit între anii 1926-1928“.
Noul nostru produs medalistic comemorativ este compus din medalie, broșură de prezentare și cutie...
Medalia prezintă următoarele caracteristici:
• Material: argint 925 ‰
- Diametru: 60 mm
- Calitate: patinată
- Greutate: 157 grame
# Tiraj: 40 bucăți
• Material: aliaj de cupru
- Diametru: 60 mm
- Calitate: patinată
# Tiraj: 60 bucăți

Vă așteptăm - la sediul central sau la magazinul de prezentare al Monetăriei - pentru a achiziționa acest produs, la următoarele prețuri: 639 lei/ bucată (TVA inclus) – pentru medalia din Argint și 180 lei/ bucată (TVA inclus) – pentru medalia din aliaj de cupru.

210 ani de exploatare industrială a apelor minerale naturale Borsec

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 30 mai 2016, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 210 ani de exploatare industrială a apelor minerale naturale Borsec.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: argint
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 37 mm
• Greutate: 31,103 g
• Calitate: proof
• Cant: zimțat

Aversul monedei redă o reprezentare parțială a orașului Borsec, inscripţia „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” şi anul de emisiune „2016”.

Reversul monedei prezintă o imagine de epocă reprezentând un atelier de îmbuteliere a apei minerale, inscripţiile „EXPLOATAREA APELOR MINERALE NATURALE”, „BORSEC” şi anul evenimentului aniversat „1806”.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de 200 monede din argint.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este 345,00 lei.

Monedele din argint dedicate împlinirii a 210 ani de exploatare industrială a apelor minerale naturale Borsec au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=11679

Comoara de pe strada Beau din Somerset

Au gasit englezii o comoara cu adevarat uriasa: 17500 monede romane din argint. Va lasam sa cititi articolul  si sa va minunati.
"The Beau Street Hoard, found in Bath, Somerset, is the fifth-largest hoard ever found in Britain and the largest ever discovered in a British Roman town. It consists of an estimated 17,500 silver Roman coins dating from between 32 BC and 274 AD. The hoard was found on Beau Street about 150 metres (490 ft) from the town's Roman Baths, built when Bath was a Roman colony known as Aquae Sulis.
It was discovered in 2008 by archaeologists from Cotswold Archaeology on the site of what is to be a new pool for the Gainsborough Hotel and Thermal Spa. It is the largest hoard ever found in the UK by a professional archaeologist. The coins were found fused together into a large block. It was secreted under the floor of a Roman building near the face of a masonry wall, within a small oval pit measuring about 40 cm × 30 cm (16 in × 12 in). The find's location makes it highly unusual, as hoards more typically come from rural locations. It was thought initially that the hoard comprised up to 30,000 coins but the estimated number was subsequently reduced to around 17,400. The hoard appears to have been deposited towards the end of the 3rd century AD; coins spanning a period from 32 BC to 274 AD have been identified by British Museum conservators.
When the hoard was discovered it was believed that it had been deposited in a wooden box which had since rotted away, but X-ray analysis of the block of coins by Southampton University has found that they had been stored in a number of leather bags. Six bags were visible on the X-rays, and two more were discovered as the hoard underwent conservation. Traces of the leather are still visible, having been partially protected from decay by contact with the copper coins, which repelled the bacteria that would otherwise have destroyed it. The bags contained the following:

• One bag of denarii dating from 32 BC to the 240's AD (the oldest being a coin issued by Mark Antony that was already 300 years old at the time of its deposition), plus a handful of radiates from the 250's.
• Four bags of high-silver radiates from the 3rd century, dating up to the 260's.
• Three bags of debased (low-silver) radiates from the 3rd century, dating up to the 270's, consisting of coins which had been heavily debased (in some cases so much so that they were mostly bronze rather than silver).

It is not known why it was buried but the period was one of great turmoil, known as the Crisis of the Third Century, in which the Roman Empire nearly collapsed as Britain and Gaul broke away to form the short-lived Gallic Empire. There were 25 emperors in only 50 years. Such hoards are thought to have been deposited with the intention of being recovered later once the troubles had passed, but for whatever reason the owners were unable to do so. Nor is it known whether the hoard was deposited in one go in the 270's or whether it might have been built up over time. It appears to have been amassed over a period of several decades, perhaps being redeposited from somewhere else. The hoard represented a substantial amount of value, though the rampant inflation of the time would have eroded its worth rapidly. In the 230's it would have been equivalent to about the same as a year's pay for 18 Roman legionaries, but by 301 it would only have been the equivalent of two soldiers' annual salaries." continuarea pe:
 https://www.facebook.com/notes/shipwreckhunter/the-beau-street-hoard-of-england/

150 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I

Incepând cu data de 15 iulie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) şi o monedă din argint dedicate împlinirii a 150 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I.

Caracteristicile tehnice ale monedelor din set (din aur, din argint şi din tombac cuprat) sunt următoarele:

Valoare nominală	100 lei	10 lei	1 leu
Metal	aur	argint	tombac cuprat
Titlu	900‰	999‰	-
Formă	rotundă	rotundă	rotundă
Diametru	21 mm	37 mm	37 mm
Greutate	6,452 g	31,103 g	23,5 g
Calitate	proof	proof	proof
Cant	zimţat	zimţat	zimţat
Avers
Revers

Aversul monedei din aur redă imaginea ansamblului Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2015”.

Aversul monedei din argint redă imaginea ansamblului Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2015”.

Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea ansamblului Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2015”.

Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat), prezintă portretul regelui Ferdinand I, anii între care a trăit „1865”, „1927” și inscripțiile în arc de cerc „FERDINAND I” și „REGE AL ROMANIEI”.

Caracteristicile tehnice şi descrierea monedei din argint sunt similare celor aferente monedei din argint care intră în componenţa setului de trei monede.

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent.

Seturile de monede şi monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de:

• 150 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat);
• 250 monede din argint.

Preţurile de vânzare sunt:

• 1.950,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare;
• 330,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare.

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate împlinirii a 150 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede şi a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=10436

Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente

"Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă organizarea celei de-a doua conferințe publice din seria „Historia Viva”, având ca titlu „Dincolo de strălucirea aparentă – Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente”. În cadrul seriei de conferințe reunite sub genericul „Historia Viva” specialiștii și publicul interesat vor avea prilejul să afle rezultate ale unor importante cercetări arheologice, istorice, numismatice și pluridisciplinare derulate de colective de specialitate din cadrul muzeului și al partenerilor săi instituționali.
Evenimentul va avea loc miercuri, 12 martie 2014, cu începere de la ora 11.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul. Accesul specialiștilor și al publicului, precum și al reprezentanților mass-media se va face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei. Intrarea la eveniment este gratuită.
În cadrul conferinţei vor fi susţinute două comunicări ce prezintă demersuri de cercetare și propuneri de interpretare și de integrare în discursul istoric al rezultatelor unor investigații interdisciplinare, astfel:
– Argintul antic în spațiul extracarpatic: pumnalul de la Poduri, tezaurul de la Perșinari, discul de tip Vălčitrăn din județul Dolj, mormântul princiar de la Agighiol, susţinută de domnul dr. Bogdan Constantinescu, cercetător ştiinţific principal în cadrul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”.
– Aurul și argintul dacic în lumina analizelor atomice și nucleare, susţinută de domnul dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României
Problema aurului și argintului din care au fost lucrate artefactele descoperite pe teritoriul României reprezintă o temă care i-a preocupat adesea pe geologi, istorici și arheologi de-a lungul ultimelor două secole. Cu toate acestea, putem considera că suntem de abia la începutul înțelegerii marilor procese economice, tehnologice, politice și ideologice care au marcat exploatarea și prelucrarea metalelor prețioase din România din preistorie și până în epoca modernă. Extraordinarul progres tehnologic din ultima jumătate de secol, ca și noul climat politic din România și țările din jur au făcut posibile atât crearea unor echipe multidisciplinare, specializate pe cercetarea aurului și argintului vechi, cât și accesul la marile colecții de arheologie și geologie, care păstrează piese de aur și de argint realizate de vechii locuitori ai spațiului românesc din mileniul al V-lea a.Chr. până în pragul epocii medievale, la arhivele istorice, precum și la posibilitatea de a analiza rapid și relativ ieftin, cantități mari de eșantioane de minereuri de aur și argint, de aur primar și aluvionar, dar și piese finite din metale prețioase.
Aplicarea unor tehnici analitice, iniţial dezvoltate în domeniul ştiinţelor materialelor (tehnici bazate în principal pe fenomene fizice şi chimice), în studiul obiectelor de artă şi arheologice oferă istoricilor şi arheologilor informaţii cantitative care pot fi de folos în înţelegerea societăţilor din vechime.
Condițiile de acces pentru participarea la conferința publică „Dincolo de strălucirea aparentă – Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente” sunt următoarele:
•           accesul specialiștilor se face pe baza invitației transmise de către muzeu;
•           accesul reprezentanților mass-media se face exclusiv pe bază de acreditare, prin completarea formularului disponibil pe site-ul www.mnir.ro care va fi transmis ulterior cu datele complete, semnat în clar şi scanat, pe adresa de e-mail a Secţiei Relaţii cu Publicul – pr.mnir@gmail.com, până marţi, 11 martie, ora 12.00. Este permisă acreditarea a maxim două persoane de la aceeaşi publicaţie (reporter şi fotograf/cameraman).
•           publicul interesat să participe la eveniment este rugat să se înscrie pe adresa de e-mail inscrierimnir@gmail.com. Locurile sunt limitate, accesul fiind gratuit."
( articol preluat de pe http://www.mnir.ro/index.php/dincolo-de-stralucirea-aparenta-vechiul-aur-si-argint-al-romaniei-din-perspectiva-unor-cercetari-recente/ )

Argintul antic şi medieval în România. Cercetări recente şi perspective.

Aflam de pe blogul dlui Aurel Vilcu, http://aurelvilcu.wordpress.com/, ca Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române şi Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, în cadrul proiectului Romarchaeomet, organizează în ziua de 31 martie 2011 la sediul Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din str. Henri Coandă, nr. 11 (Casa Macca), un colocviul ştiinţific "Argintul antic şi medieval în România. Cercetări recente şi perspective".
Iata si programul acestei manifestari:
Orele 10-12 Comunicări
1.Comunicare introductivă (rezervat): Despre sursele de argint
2.Anca Diana Popescu, Bogdan Constantinescu, Cătălina Chiojdeanu, Daniela Stan, Mihaela Marica: Obiectele de argint din epoca bronzului: consideraţii pe baza analizelor compoziţionale
3.Emanuel Petac, Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu: Succinte consideraţii asupra titlului monedelor persane de argint în lumina analizelor XRF
4.Steluţa Gramaticu, Gheorghe Niculescu: Emisiuni de argint de la Callatis
5.Daniela Stan, Bogdan Constantinescu, Ernest Oberländer-Târnoveanu, Cătălina Chiojdeanu: Analize de piese dacice de argint în muzee din Transilvania în perioada martie-iunie 2010 – o trecere în revistă succintă
6.Bogdan Constantinescu, Ernest Oberländer-Târnoveanu, Daniela Stan, Cătălina Chiojdeanu: Monede de tip Răduleşti-Hunedoara găsite în zona Sarmizegetusa
Orele 12-13 Pauză
Orele 13-15 Comunicări]
7.Ernest Oberländer-Târnoveanu, Bogdan Constantinescu, Cătălina Chiojdeanu, Daniela Stan, Tudor Martin: Tezaurele dacice de la Stăncuţa şi Poiana-Gorj
8.Delia Moisil, Ernest Oberländer-Târnoveanu, Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu: Denari republicani - imitaţii bătute şi turnate
9.Theodor Isvoranu: Observaţii privind compoziţia unor monede romane imperiale din sec. II-III aflate în colecţia Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan".
10.Rodica Oanţă-Marghitu: Aur şi argint în Antichitatea Târzie
11.Eugen Nicolae: Un inel-talisman din secolul al XIV-lea descoperit la Orheiul Vechi
12.Katiuşa Pârvan, Bogdan Constantinescu: Câteva date despre aliajul monedelor moldoveneşti în primele decenii ale secolului al XVI-lea
Orele 15 Masa rotundă: Proiectele Arheomet şi Romarchaeomet - rezultate şi concluzii
Noi cei din provincie, care ajungem greu in capitala, asteptam publicarea tuturor acestor comunicari.

Aurul şi argintul Daciei în pre- şi protoistorie

Aflam de pe blogul dlui Aurel Vilcu ca pe data de 15 aprilie, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române organizează în cadrul proiectului ROMARCHAEOMET (coordonator – Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară «Horia Hulubei», parteneri – Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan», Facultatea de Istorie a
Universităţii Bucureşti) un colocviu stiintific intitulat "Aurul si argintul daciei in pre- si protoistorie".
Prezentam mai jos titlurile lucrarilor care vor fi prezentate in cadrul acestei reuniuni, care va cuprinde două secţiuni succesive dedicate Preistoriei şi, respectiv Epocii geto-dacice, precum şi o masă rotundă privind problemele specifice ale patrimoniului în discuţie.
I.Preistoria (moderatori prof. dr. Alexandru Vulpe, membru al Academiei Române și dr. Bogdan Constantinescu)
1.-Dr. Bogdan Constantinescu, Cătălina Păuna, Daniela Stan (IFIN): Provenienta aurului din spatiul românesc în Preistorie - metodica analizelor, surse interne si externe, circulatia artefactelor
2.-Prof. dr. Gh. Udubaşa, membru corespondent al Academiei Române, conf.dr. Sorin Udubaşa (Univ. Bucureşti): Zăcăminte principale de aur şi argint în România
3.-Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu (MNIR), dr.Roxana Bugoi, dr. Bogdan Constantinescu, Catalina Păuna, Daniela Stan, (IFIN), Gh. Niculescu, Migdonia Georgescu, Mihai Florea (MNIR), Alexandra Târlea (Universitatea Bucuresti): Investigatii asupra aurului preistoric din România. 1886-2010.
4.-Meda Toderaş (IAB): Piesele de aur de la Pietrele
5.-Dr. Anca Diana Popescu (IAB), Dr. Bogdan Constantinescu, Cătălina Păuna, Daniela Stan (IFIN): Obiecte de argint din epoca bronzului
6.-Roxana Munteanu, dr. Gh. Dumitroaia (Muzeul Piatra Neamţ): Pumnalul de argint de la Poduri, jud. Bacău
7.-Alexandra Ţârlea (Universitatea Bucureşti), Mihai Florea, Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu (MNIR): Tezaurul de la Turnu Măgurele, jud. Teleorman: câteva consideraţii pe marginea analizelor XRF
II. Epoca geto-dacică (moderatori prof. dr. Mircea Babeş si dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu)
1.-Prof. dr. C.C. Petolescu (IAB): Aurul Daciei în lumina izvoarelor scrise
2.-Prof. dr. Mircea Babeş (IAB): Aurul Daciei în lumina arheologiei
3.-Dr. Bogdan Constantinescu, Cătălina Păuna, Daniela Stan, dr. Roxana Bugoi, dr. Viorel Cojocaru (IFIN): Provenienta aurului si argintului din spatiul românesc în epoca geto-dacică - surse, metalurgie, circulatie "transfrontalieră"
4. Dr. E. Oberländer-Târnoveanu, Gh. Niculescu, Migdonia Georgescu (MNIR), dr. Roxana Bugoi (IFIN): Aurul si argintul dacic în lumina analizelor de fluorescentă de raze X
5.-Dr. Dragoş Măndescu (Muz. Jud. Piteşti): Fibulele de schemă tracică din argint
6.-Conf. dr. Tudor Arnăut (Universitatea de Stat, Chişinău): Depozitul de piese de argint de la Stolniceni, rn. Hânceşti
7.-Dr. Aurel Vîlcu (IAB), dr. Bogdan Constantinescu, dr. Roxana Bugoi, Cătălina Păuna (IFIN): Rezultate ale analizelor compoziţionale asupra monedelor de aur. De la staterii macedoneni la emisiunile de tip Koson (sec. IV-I a.Chr).
8.- Theodor Isvoranu (IAB): Observatii recente prilejuite de analize XRF asupra compozitiei metalului unor monede din Dacia preromana
III. 17.30-19.00. Masa rotundă: Aurul şi argintul Daciei – victime ale braconajului şi ale incuriei administrative. Ce este de făcut ? (moderator dr. Eugen Nicolae)
Invitati speciali dr. Augustin Lazăr, procuror-general adjunct (Alba Iulia), Aurel Condruz, comisar-sef (Inspectoratul General al Politiei Române), dr. Mircea Angelescu, consilier (Ministerul Culturii si al Patrimoniului National)
Eveniment este sustinut de Asociatia arheologică ”Vasile Pârvan”, Bucuresti.

Asteptam cu nerabdare publicarea acestor lucrari intr-un volum accesibil publicului larg.