Se afișează postările cu eticheta formele monedei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta formele monedei. Afișați toate postările

marți, 21 decembrie 2010

Set de trei monede din argint dedicate palatelor Bucureştiului

Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 20 decembrie 2010, un set de trei monede din argint dedicate palatelor Bucureştiului – Palatul Vechi al Băncii Naţionale a României, Palatul de Justiţie şi Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie şi al Bursei.
Caracteristicile monedelor din argint, care alcătuiesc setul sunt următoarele:
  • Metal: argint
  • Valoare nominală: 10 lei
  • Formă: rotundă
  • Diametru: 37 mm
  • Titlu: 999‰
  • Greutate: 31,103 g
  • Calitate: proof
  • Margine: zimţată
  1. Palatul Vechi al Băncii Naţionale a României Aversul prezintă un detaliu al faţadei Palatului Vechi al Băncii Naţionale a României, valoarea nominală a monedei „10 LEI” şi stema României; la exterior, inscripţiile în arc de cerc „ROMANIA“, „PALATELE BUCURESTIULUI“ şi anul de emisiune „2010“.
  2. Reversul prezintă, în centru, imaginea Palatului Vechi al Băncii Naţionale a României; sus şi jos, două elemente din decoraţiunea interioară a clădirii; la exterior, inscripţiile semicirculare „PALATUL VECHI“ şi „BANCA NATIONALA A ROMANIEI“.

  3. Palatul de Justiţie
  4. Aversul prezintă una dintre statuile de pe faţada Palatului de Justiţie şi un element din decoraţiunea exterioară a clădirii; valoarea nominală a monedei „10 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2010“; la exterior, inscripţiile în arc de cerc: „PALATELE BUCURESTIULUI“ şi „ROMANIA“.

    Reversul prezintă inscripţia „PALATUL DE JUSTITIE“, tronsonul central al clădirii şi un element din decoraţiunea acoperişului acesteia.

  5. Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie şi al Bursei
  6. Aversul prezintă un element din decoraţiunea acoperişului Palatului Camerei de Comerţ şi Industrie şi al Bursei; valoarea nominală a monedei „10 LEI”, anul de emisiune „2010“ şi stema României; la exterior, inscripţiile în arc de cerc: „ROMANIA“ şi „PALATELE BUCURESTIULUI“.

    Reversul prezintă Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie şi al Bursei şi grupul statuar de pe frontonul clădirii; la exterior, inscripţia circulară „PALATUL CAMEREI DE COMERT SI INDUSTRIE SI AL BURSEI“.

Monedele din argint, care formează setul, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limba română, engleză şi franceză.

Broşurile includ şi certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 de seturi.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede din argint aferente emisiunii numismatice ,,Palatele Bucureştiului – Palatul Vechi al Băncii Naţionale a României, Palatul de Justiţie şi Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie şi al Bursei - set de trei monede din argint” este de 825,00 lei.

Monedele din argint, care formează setul, aferente acestei emisiuni numismatice, au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint, care formează setul, se realizează prin sucursalele Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

marți, 11 noiembrie 2008

Formele monedei (I)

(articol aparut partial in revista Colectionarul roman nr. 10/2007)

Monedele sunt piese metalice care, in general, au forma rotunda. De ce? In primul rind forma rotunda este mai putin predispusa la eroziune, apoi monedele discoidale sunt usor de manipulat si nu in ultimul rind de utilizat in automatele pentru vinzarea diverselor produse.
Cu toate acestea in decursul istoriei au existat si emisiuni monetare comune cu forme diferite de cea rotunda: patrate, dreptunghiulare, rombice, hexagonale, pentagonale, evantai (acestea ,de fapt erau fragmente de moneda obisnuita taiate pe lungimea razelor cu scopul de a suplini lipsa de moneda marunta) etc, sau monede discoidale cu gaura patrata sau rotunda in centru.
In zilele noastre pentru ca piesele comemorative sa fie mai atractive pentru colectionari (in conditiile in care mai toate tarile emit astfel de monede) designeri monetari, mai mult sau mai putin ingeniosi, au schimbat aspectul clasic, de disc, al monedelor alegand uneori forme destul de stranii. Bineinteles, ca astfel au crescut si cheltuielile de emitere, dar monedele cu forme atipice se emit, in general, pentru colectionari dispusi la a plati in plus pentru o curiozitate.
Forma rotunda a ramas totusi etalonul pentru sistemele monetare actuale. In prezent, circa 50 de tari (printre care si Romania) au emis sau emit monede pentru circulatie comuna sau comemorative avind alte forme decit cea rotunda.
Monede rotunde cu gaura. Asa cum scriam mai sus pot fi mai multe tipuri de gaura in planul monedei: centrala rotunda; gaura patrata; gaura excentrica de forma ovala sau rotunda. Singurele monede romanesti avind forma clasica de cerc dar dotate cu gaura rotunda centrala au fost emisiunile de 5,10,20 bani 1905-1906 si cele din 25 si 50 bani din 1921. Exista o asociatie a colectionarilor de monede si jetoane cu gaura centrala: Worldwide Holey Tokens & Coins Collectors Club (WHTCCC), infiintata in 1998 in Italia. O lista detaliata cu tarile si tipurile de monede cu gaura emise in secolul 19 se gaseste la http://www.geocities.com/RodeoDrive/Mall/2326/PAUL/19century.html iar pentru secolul 20 gasiti la adresa: http://www.geocities.com/RodeoDrive/Mall/2326/20century/ si la adresa http://www.geocities.com/RodeoDrive/Mall/2326/VGcoins.html chiar un catalog virtual cu o parte din monedele cu gaura centrala emise in secolul 20. Paginile sunt rodul muncii celor de la WHTCCC . In tarile din Asia de Est (China, Japonia etc) s-au batut inca de la inceputurile circulatiei monetare, monede de forma rotunda si avind in centru o gaura patrata.
Monede bimetalice-


foto: rose farthing

Ideea monedelor bimetalice nu este noua. In timpul domniei lui Charles I in Anglia intre 1625-1649 s-a batut o moneda numita “rose farthing” care avea incastrata o pana de alama in corpul monedei din cupru cu scopul de a ingreuna falsificarile. Prima moneda bimetalica din timpurile moderne a fost piesa de 500 lire italiene emisa in 1982. In prezent, circa 105 tari emit monede bimetalice. Mondele bimetalice clasice sunt formate din doua piese: una avind forma de coroana circulara/inel si cealalta, piesa din mijloc, de forma rotunda care se potriveste perfect in coroana circulara. Cele doua piese componente sunt din metale diferite (de culori diferite): aur alb si galben, aur si argint, argint si titan, argint si nichel, otel inoxidabil si bronz aluminiu, alama si nichel etc. La unele emisiuni comemorative cele doua piese componente ale monedei au forma neregulata. Pentru mai multe informatii despre monedele bimetalice (dar si trimetalice) se poate accesa clubul colectionarilor de monede bimetalice (Worldwide bimetalic collectors club) la adresa: http://wbcc-online.com/ , grup infiintat in 14 septembrie 1996. Site-ul este cea mai importanta sursa de informatii despre monedele bimetalice si nu numai, fiind in permanenta actualizat si dotat cu o galerie de imagini impresionanta.
Monede trimetalice.
Este vorba despre monedele confectionate din trei piese din metale diferite (deci, metalele nu sunt combinate ca intr-un aliaj obisnuit, de fapt culoarea difera-uneori piesele componente sunt din aliaje metalice) si imbinate asemanator binecunoscutelor monede bimetalice mai sus prezentate. Franta a emis in 1994 prima moneda trimetalica cu valoarea nominala de 20 franci, care celebra 100 de ani de la infiintarea jocurilor olimpice moderne de catre Pierre de Courbertin. Centrul monedei este din bronz aluminiu, coroana circulara interioara este din nichel iar coroana din exterior dintr-un aliaj de cupru-aluminiu si nichel. In 2001 si Somalia (mare producator de monede pentru colectionari cu forme dintre cele mai ciudate) emite o piesa trimetalica color din aur si argint cu valoarea nominala de 250 shillingi pentru al celebra pe Mozart.

Monede cvadrimetalice
De la aparitia acestui articol in revista "Colectionarul roman" si pina in prezent lumea monedelor s-a imbogatit cu noi forme pe care le vom prezenta in interiorul articolului de fata. Asa este cazul monedei cvadrimetalice. Nu este vorba despre o moneda dintr-un aliaj de 4 metale ci asa cum v-ati dat seama despre o moneda confectionata din 4 piese din metale diferite si imbinate asemanator binecunoscutelor monede bimetalice sau trimetalice. Au trecut doar 13 ani de cind Franta a emis in 1994 prima moneda trimetalica cu valoarea nominala de 20 franci, care celebra 100 de ani de la infiintarea jocurilor olimpice moderne de catre Pierre de Courbertin si iata ca binecunoscuta monetarie Pobjoy realizeaza pentru Insulele Virgine Britanice o bijuterie. Moneda este alcatuita din trei inele concentrice din argint, palladiu si aur iar piesa din centru este din platina. Valoarea nominala este de 1 royal, (sau ryal in engleza), denumire amintind de vechea moneda spaniola care in lipsa monedelor marunte a fost deseori taiata in 4, piesele obtinute numindu-se quarter, care mai tirziu vor da numele piesei de 25 de centi americani. De aici si ideea de a realiza moneda actuala din 4 metale. Pe inelul exterior se observa cele 4 puncte cardinale asezate in virfurile binecunoscutei cruci de pe piesa de 8 reali spanioli. Apoi o parima, 2 marlini si 2 delfini (foarte intilniti in apele marii Caraibilor) iar in inelul central un soare care are in interior o corabie din secolul XV. Ideea monedei din 4 metale a izvorit si in tema aleasa pentru aceasta emisiune. Marinarii secolului XV credeau ca lumea este alcatuita din 4 elemente primordiale: aer, apa, pamint si foc.
Pretul acestei spectaculoase incercari de inginerie monetara este de circa 590 de lire sterline si se poate procura de pe site-ul monetariei Pobjoy, http://www.pobjoy.com/.
Monede ovale- In 2005 pentru a comemora 20 ani de descoperirea epavei Titanicului, Liberia a emis o moneda de 10 dollari din argint de forma ovala care avea incastrata o bucatita de carbune scoasa de pe epava Titanicului. Moneda prezenta pe avers Titanicul avind fragmentul de carbune pozat exact in locul unde se afla buncarul de carbune. Tirajul a fost de 5000 exemplare. Tot in 2005, Mongolia emite o moneda ovala din argint cu valoarea nominala de 500 tugrik avind pe una din fete imaginea unui leopard de zapada realizat din niobiu. Este de fapt o moneda bimetalica argint-niobiu, fiind prima de acest fel din lume.


Monede triunghiulare- (pot fi si cu laturile arcuri de cerc). Primele emisiuni romanesti de acest fel sunt cuprinse in setul de 3 monede din argint 999 din 2002 si cu valoarea nominala de 50 lei: “Rezervatii si parcuri nationale ale Romaniei” –Retezat, Pietrosul Mare si Piatra Craiului (tiraj 500 seturi). In 1998 Bermuda a emis o moneda de 3 $ din argint cu acest aspect. In 2003 in insulele Cook se emite o moneda cu valoarea de 2$ avind forma de triunghi cu laturile drepte dar colturile rotunjite.
Monedele patrate- In Olanda intre 1941 -1943 s-a emis o moneda de 5 centi din zinc de forma patrata. In 2002 Monetaria Statului ne rasfata cu un set de trei monede de forma patrata cu colturile rotunjite din aur 24 k cu valoarea nominala de 500 lei: “Monumente de arta feudala crestina” –Manastirea Bistrita, Palatul Mogosoaia si Biserica Coltea (tiraj 250 seturi). Diverse tari au emis monede comune avind forma patrata: Sri Lanka (piesa de 5 centi 1991), Aruba (50 centi si 5 florin), Swaziland, etc. foto: taler Klipee
Monedele rombice (Diamond-shaped, in engleza)- Mai multe tari au, ori au avut in circulatie monede de forma rombica cu colturile rotunjite: Myanmar, India, Bhutan, Bahamas and Netherlands, Pakistan etc. Exista si emisiuni comemorative care au aceasta forma. Unii taleri klipe aveau forma de romb.
Monedele dreptunghiulare- Inainte de era Meiji (inainte 1868) in Japonia predominau monedele patrate sau dreptunghiulare. Dupa 1868 toate monedele emise in Japonia au avut forma rotunda considerindu-se ca acestea erau mai usor de manuit si mai rezistente la eroziune. In 1981 Tonga emite o moneda de forma dreptunghiulara cu colturile rotunjite din argint (24,5 gr Ag 999) si cu valoarea nominala de 1 Pa’anga. Este o moneda comemorativa din seria World Food Day.

Monede poligonale- sunt monede a caror forma geometrica este de poligon cu un numar de laturi variind intre 5 si 12. Cu cit moneda are mai multe laturi cu atit mai mult se apropie de forma rotunda crescind astfel stabilitatea la eroziune. In general, monedele poligonale au unghiurile rotunjite.
Monede pentagonale – Intre 1940-1950 in Yemen au circulat monede avind forma de pentagon.
Monede hexagonale- Republica Myanmar a emis monede hexagonale din bronz cu valoarea nominala de 25 pyas in 1986, 1991,emisiuni FAO. Monede heptagonale- Moneda britanica de 50 pence are aceasta forma. Are colturile rotunjite pentru a avea un diametru constant si pentru a putea fi recunoscuta de automatele de produse alimentare etc. Multe tari si tinuturi au emis monede avind forma de heptagon (Irlanda, Polonia, Uganda, Papua Noua Guinee, Barbados, Gibraltar, Insula Man etc). Monede octogonale- Primele monede romanesti avind forma de octogon s-au emis in 2001 si au fost monede comemorative pentru colectionari. Setul de 3 monede romanesti comemorative din argint din 2001 “Pionierii aviatiei romanesti” sau setul de 4 monede de aur din acelasi an “tezaurul de la Pietroasa”.

Monede eneagonale (poligonale cu 9 laturi): Tuvalu a emis o moneda cu forma de poligon cu 9 laturi cu valoarea nominala de 1 dollar 1985.
Monede decagonale- Primele si deocamdata singurele monede romanesti avind forma de decagon au aparut in 2004 intr-un set de 2 piese din argint 999, cu valoarea nominala 500 lei din seria “Monumente de arta feudala crestina” – Biserica Trei ierarhi din Iasi si Biserica Cotroceni din Bucuresti, (tiraj jenant de 500 seturi). Piesa de 5 dolari Hong Kong emisa intre 1976-1979 avea forma de decagon.

Endecagon (poligon cu 11 laturi): Dolarul emis de canadieni in 1987 are forma unui poligon cu 11 laturi.
Dodecagon- Moneda de 5000 lei din aluminiu pusa in circulatie in 2001 are forma unui poligon cu 12 laturi, cu colturile rotunjite. Este prima si deocandata singura moneda romaneasca de circulatie care nu mai respecta traditia formei rotunde. Va avea putere circulatorie pina la 31 decembrie 2006. Alte tari care au realizat astfel de monede: Canada, Tanzania, Swaziland, Argentina
Monede cu marginea festonata sau monedele “floare” (in engleza “Scallop-shaped”sau „flower-shaped”)- Monedele avind marginea festonata sau sub forma de floare sunt destul de comune. In Israel inca din 1960 au fost puse in circulatie piese care aveau forma de floare. Intre 1973-1984 in Bangladesh a circulat piesa de 10 poisha care avea marginea festonata. Intre 1974-1975 in Bhutan a circulat moneda de 10 chetrum avind forma de floricica. Intre 1977-1984 in Tanzania a circulat piesa de 10 senti cu aceasta forma. Swaziland si Maldive sunt alte tari care au emis astfel de monede. In Europa in 1990 Spania a emis moneda de 50 peseta avind marginea festonata iar pina in 1998 a produs mai multe monede comemorative cu aceasta forma. Aceste monede pot avea marginea formata din 8-12 arcuri de cerc (petale).
Monede stea- Principele transilvanean Mihai Apafi (1661-1690) a emis un numar redus de monede avind forma de stea cu 8 colturi si cu valoarea nominala de 6 ducati. In zilele noastre, mai precis in 2005, in Australia s-a emis o moneda avind forma de stea cu 7 colturi si valoarea nominala de 25 cents.
Monede semiluna- Acelasi principe transilvanean Mihai Apafi a emis monede din aur cu valoarea nominala de 10 ducati in forma de semiluna.
Monedele chitara – In 2004 Somalia a emis un set de 6 monede comemorative multicolore de o forma inedita. Piesele reproduceau in miniatura (au circa 45mm in lungime) faimoase chitare electrice si erau emise pentru a comemora 50 de ani de rock’n roll. Astfel, au fost reproduse : chitara Fender Stratocaster, American flag, Black Gibson flying V, Pink Star, Blue E-xplorer, Yellow Klein. Monedele aveau valoarea nominala de 1 dollar si erau placate cu argint sau emailate.


Monedele motocicleta-Tot Somalia a emis in acest an un alt set inedit de 6 monede color emailate cu valoarea nominala de 1 dollar si avind forme de …motociclete. Pretul acestor monede este de 49,99 $/set.
Monedele harta (map coins, in engleza) – Pentru a celebra Olimpiada din 2000 de la Sidney, Zambia a emis o moneda de o forma care demonstreaza, daca mai era nevoie, ca imaginatia umana nu are limite. Piesa avea forma hartii Zambiei alipite de harta Australiei. Desi suprafata Australiei este de circa 10 ori suprafata Zambiei moneda arata de parca cele doua tari ar avea suprafete egale. Nordul Zambiei este lipit de nordul Australiei. Moneda este din argint, are valoarea nominala de 5000 kwacha si are dimensiunile 49x42mm si cintareste circa 31,1 grame ( o uncie troy). In 2002 o republica insulara, Nauru, din vestul Oceanului Pacific se gindeste sa scoata o moneda care sa celebreze introducerea…euro in indepartata Europa. Zis si facut. A emis o moneda cu valoarea nominala de 10 dollari avind forma conturului hartii Europei Unite.







(va urma)




ing. Dorel Balaita