marți, 20 aprilie 2010
Targ de antichitati la bacau
joi, 1 aprilie 2010
Aurul şi argintul Daciei în pre- şi protoistorie
Universităţii Bucureşti) un colocviu stiintific intitulat "Aurul si argintul daciei in pre- si protoistorie".
Prezentam mai jos titlurile lucrarilor care vor fi prezentate in cadrul acestei reuniuni, care va cuprinde două secţiuni succesive dedicate Preistoriei şi, respectiv Epocii geto-dacice, precum şi o masă rotundă privind problemele specifice ale patrimoniului în discuţie.
I.Preistoria (moderatori prof. dr. Alexandru Vulpe, membru al Academiei Române și dr. Bogdan Constantinescu)
1.-Dr. Bogdan Constantinescu, Cătălina Păuna, Daniela Stan (IFIN): Provenienta aurului din spatiul românesc în Preistorie - metodica analizelor, surse interne si externe, circulatia artefactelor
2.-Prof. dr. Gh. Udubaşa, membru corespondent al Academiei Române, conf.dr. Sorin Udubaşa (Univ. Bucureşti): Zăcăminte principale de aur şi argint în România
3.-Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu (MNIR), dr.Roxana Bugoi, dr. Bogdan Constantinescu, Catalina Păuna, Daniela Stan, (IFIN), Gh. Niculescu, Migdonia Georgescu, Mihai Florea (MNIR), Alexandra Târlea (Universitatea Bucuresti): Investigatii asupra aurului preistoric din România. 1886-2010.
4.-Meda Toderaş (IAB): Piesele de aur de la Pietrele
5.-Dr. Anca Diana Popescu (IAB), Dr. Bogdan Constantinescu, Cătălina Păuna, Daniela Stan (IFIN): Obiecte de argint din epoca bronzului
6.-Roxana Munteanu, dr. Gh. Dumitroaia (Muzeul Piatra Neamţ): Pumnalul de argint de la Poduri, jud. Bacău
7.-Alexandra Ţârlea (Universitatea Bucureşti), Mihai Florea, Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu (MNIR): Tezaurul de la Turnu Măgurele, jud. Teleorman: câteva consideraţii pe marginea analizelor XRF
II. Epoca geto-dacică (moderatori prof. dr. Mircea Babeş si dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu)
1.-Prof. dr. C.C. Petolescu (IAB): Aurul Daciei în lumina izvoarelor scrise
2.-Prof. dr. Mircea Babeş (IAB): Aurul Daciei în lumina arheologiei
3.-Dr. Bogdan Constantinescu, Cătălina Păuna, Daniela Stan, dr. Roxana Bugoi, dr. Viorel Cojocaru (IFIN): Provenienta aurului si argintului din spatiul românesc în epoca geto-dacică - surse, metalurgie, circulatie "transfrontalieră"
4. Dr. E. Oberländer-Târnoveanu, Gh. Niculescu, Migdonia Georgescu (MNIR), dr. Roxana Bugoi (IFIN): Aurul si argintul dacic în lumina analizelor de fluorescentă de raze X
5.-Dr. Dragoş Măndescu (Muz. Jud. Piteşti): Fibulele de schemă tracică din argint
6.-Conf. dr. Tudor Arnăut (Universitatea de Stat, Chişinău): Depozitul de piese de argint de la Stolniceni, rn. Hânceşti
7.-Dr. Aurel Vîlcu (IAB), dr. Bogdan Constantinescu, dr. Roxana Bugoi, Cătălina Păuna (IFIN): Rezultate ale analizelor compoziţionale asupra monedelor de aur. De la staterii macedoneni la emisiunile de tip Koson (sec. IV-I a.Chr).
8.- Theodor Isvoranu (IAB): Observatii recente prilejuite de analize XRF asupra compozitiei metalului unor monede din Dacia preromana
III. 17.30-19.00. Masa rotundă: Aurul şi argintul Daciei – victime ale braconajului şi ale incuriei administrative. Ce este de făcut ? (moderator dr. Eugen Nicolae)
Invitati speciali dr. Augustin Lazăr, procuror-general adjunct (Alba Iulia), Aurel Condruz, comisar-sef (Inspectoratul General al Politiei Române), dr. Mircea Angelescu, consilier (Ministerul Culturii si al Patrimoniului National)
Eveniment este sustinut de Asociatia arheologică ”Vasile Pârvan”, Bucuresti.
luni, 29 martie 2010
Canapeaua din monede
Numismatique et Change nr. 414
-Salon de Berlin 2010
-Les bustes de la fin de l'Empire romain
-Les avez-vous déjà rencontrées ? L'écu au bandeau 1753 Z (Grenoble)
-Ô mes chères fautées de la numismatique : le Thaler de Hall 1612
-Un rarissime essai de 20 francs aluminium 1857 Paris
-Deux cents ans de numismatique polonaise (2ème partie)
-La numismatique de la tour Eiffel
-Les imprimeurs de billets (3ème partie)
-Histoire et numismatique : le cheval dans la numismatique gauloise
Instrumente muzicale pe bancnote
Numismatica, o pasiune periculoasa
miercuri, 24 martie 2010
Moneda cu aroma de marijuana
luni, 15 martie 2010
Fara un sfant dai ortul popii
Terminologia monetara din limba romana este foarte bogata. Pozitionarea geografica a teritoriului Romaniei, la confluenta dintre civilizatii, la intersectia drumurilor comerciale ce legau Orientul de Occident, faptul ca fiecare provincie a cunoscut dominatii politice diferite care isi impuneau monedele proprii, a favorizat o circulatie monetara de import diversa si numeroasa. Sa amintim doar ca la inceputul secolului XIX pe teritoriul Romaniei circulau peste 80 de tipuri monetare, toate cu una sau mai multe denumiri functie de teritoriul in care erau utilizate. Importurile de moneda se faceau impreuna cu numele lor. De multe ori acelasi tip monetar era denumit in diferite moduri in cadrul aceleasi regiuni. Multe cuvinte utilizate in limbajul popular cu sensul de bani nu corespund unor monede care chiar au circulat in provinciile romanesti nord-dunarene. Lexicul monetar romanesc s-a imbogatit continuu prin aceste imprumuturi din limbile diferitor popoare cu care am venit in contact. Nu de putine ori numele de monede straine erau transformate, stâlcite, adaptate limbii romane vorbite. Monedele primeau denumiri care faceau referire la culoarea sau duritatea metalului din care erau confectionate, la elemente grafice (simboluri, inscrisuri, imagini) prezente pe ele, la puterea de cumparare sau greutatea acestora, etc.
Articolul de fata este doar o scurta prezentare a etimologiei unora dintre cei mai cunoscuti termeni monetari inca utilizati in anumite expresii, in limbajul familial sau argotic.
“N-am un sfanţ la mine”, este o expresie din limbajul popular care caracterizeaza foarte bine starea financiara actuala a multor semeni de-ai nostri. Dar ce era sfanţul?
Continuarea articolului o puteti citi in ultimul numar (8) al revistei "Colectionarul Roman", care se poate comanda, in format pdf sau de hartie, de pe siteul publicatiei.
miercuri, 10 martie 2010
Doua muzee numismatice franceze se inchid in acest an
marți, 9 martie 2010
Moneda dedicata lui Kublai Khan
Relaţia lui Kubilai cu verii săi aflaţi în fruntea statului Hoarda de aur era încordată. Totuşi, mongolii sub Kubilai au reuşit să-şi menţină dominaţia în imperiu. Kubilai a mutat în 1264 capitala de la Karakorum („Muntele Negru”) la Pekin, preluând administraţia chineză şi chiar o parte din cultura chineză, ceea ce a provocat nemulţumiri în sânul nobilimii mongole, ba chiar o revoltă a prinţilor membri ai dinastiei Yuan (care intre anii 1271-1368 a fost dinastia imperială a Chinei). Trupele mai numeroase a lui Kubilai au înăbuşit revolta prinţilor în două etape (în vara lui 1277 lângă râul Orhon şi în 1287 lângă Karakorum). Cel mai înverşunat adversar a fost Oghedei (supranumit în Europa Ogotai şi Ugotai), cel de-al treilea fiu al lui Ginghis Han şi care a fost mare han între 1229-1241. După un război lung (între 1267 si 1279), Kubilai cucereste China de Sud cu ajutorul generalului Bayan, învingând dinastia Sung de sud (960-1279). Corupţia şi intrigile au subminat loialitatea administraţiei chineze. Cancelarul chinez Kia Se-tao a fost condamnat la moarte în 1275, după care ordinea a fost restabilită, hanul Kubilai putându-şi continua politica de expansiune. După asediul îndelungat al fortăreţei de pe malul râului Han din provincia Seciuan (1268-1273) capitala provincială Hangzhou a capitulat în 1276. Restul trupelor chineze au pierit înecate în 1279 într-o bătălie navală cu mongolii. Astfel, Kubilai a reunificat după 300 de ani nordul cu sudul Chinei, întemeind dinastia mongolă Yuan (1271-1368), marele han mongol fiind recunoscut ca împărat al Chinei cu numele de Şizu. La curtea lui Kubilai s-a aflat timp de mai mulţi ani călătorul venetian Marco Polo (n. 1254-d.1324), care după întoarcere în patrie furnizează Europei cunoştinţe de cultură asiatică. Kubilai a încercat, fără succes, în 1274 şi 1281, să cucerească Japonia. Eşecul a pus capăt expansiunii mongole în estul Asiei. Cu puţin timp înainte de moartea marelui han, Imperiul Mongol avusese cea mai mare întindere din istoria sa, cuprinzând aproape tot spaţiul euro-asiatic. În timpul său, schimburile comerciale au cunoscut o perioadă de înflorire.
Insula Man a emis o moneda inedita, avind forma paralelipipedica, asemanatoare acelor "Paiza’", un fel de tablete monede pe care le oferea hanul pentru servicii deosebite diferitor persoane, cum ar fi Marco Polo. Moneda in stare proof este din argint 999, cantareste o uncie si are valoarea nominala de 1 coroana.