Se afișează postările cu eticheta muzeu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta muzeu. Afișați toate postările

luni, 29 ianuarie 2024

Semnal editorial: Anuarul Suceava nr.49/2022

 Recent a aparut nr. 49 pe anul 2022 din anuarul Suceava, al Muzeului National al Bucovinei. Va prezentam coperta si cuprinsul acestui volum in care a aparut si un articol al subsemnatului despre Jetoanele talienilor din perioada construirii soselei Stanisoara. 

 

marți, 17 octombrie 2023

Carpica nr. 52/2023

Recent a aparut un nou numar, al 52-lea, din anuarul Carpica, al Complexului Muzeal "Iulian Antonescu" din Bacau. Va prezentam coperta si cuprinsul acestuia. Am avut bucuria sa pot publica si eu un material dedicat descoperirii facute de dl Levente Lenhardt, detectorist amator autorizat,  din Siculeni judetul Harghita. Acesta a adus la lumina doua jetoane inedite descoperite cu ajutorul detectorului in zona localitatii Cinod.  Este vorba despre doua piese monetiforme ale cooperativei forestiere de pe valea Trotusului, Pietrosul din localitatea, pe atunci (acum 100 de ani), Lucacesti, astazi cartier al Moinestiului.

Ţinem să-i mulţumim în mod deosebit dlui Levente Lenhàrdt pentru gestul admirabil prin care ne-a donat cele două piese permiţând astfel publicarea acestora.




 

joi, 13 octombrie 2022

BANII DE-A LUNGUL ISTORIEI

 


O incursiune în Istoria Banilor, este propunerea de educație muzeală cu care Muzeul Național al Bucovinei (MNB) încheie șirul proiectelor educaționale derulate în anul 2022.
În perioada 18 octombrie - 9 decembrie 2022, MNB invită elevii să cunoască lumea fascinantă a banilor, la Muzeul de Istorie Suceava. O oră de muzeu captivantă, care are drept scop cunoașterea istoriei aparițiilor banilor în lume, de la nevoia înlocuirii trocului până la moneda virtuală.
Invităm copiii și tinerii la o altfel de cunoaștere a patrimoniului numismatic deținut de Muzeul Național al Bucovinei, prezentându-le piesele de excepție expuse în sălile Muzeul de Istorie (Sala Tezaur, Sala Circulația Monetară în Moldova Medievală, Istorie contemporană – Începutul sfârșitului. Să strângem cureaua, să punem o haină în plus), invitându-i la tur ghidat în expoziția permanentă, la discuții și activități creative, provocându-i să ”bată” (deseneze) propria monedă.
Pentru detalii suplimentare, programări și înscrieri, vă stăm la dispoziție la telefon 0230216439, interior 116 (Biroul Educație, Marketing și Comunicare – Muzeul Național al Bucovinei).

joi, 8 septembrie 2022

Colecții și colecționari

În perioada 8-10 septembrie 2022 se va desfășura Simpozionul Național anual al secției Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal, cu tema Colecții și colecționari. Simpozionul va avea loc în cadrul mai larg al evenimentelor dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului și al omagierii personalității lui Avram Iancu, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la trecerea sa la cele veșnice, organizate în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, Mitropolia Ardealului și Academia Trupelor Terestre Nicolae Bălcescu. Simpozionul va fi desfășurat online.


 

marți, 5 octombrie 2021

Simpozionul Național "Vasile Pârvan" din 7-8 octombrie 2021 se va desfasura online

 


Având în vedere prevederile H.G. nr. 856/2020 privind stabilirea măsurilor care se aplică pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID, precum și hotărârile Comitetului Național, ale Comitetului Județean și Local pentru Situații de Urgență, în vederea prevenirii răspândirii infecțiilor cu COVID, vă facem cunoscut faptul că, activitățile Simpozionului Național "Vasile Pârvan" programate pentru data de 7-8 octombrie 2021, ora 11.00, se vor muta în online.

marți, 14 septembrie 2021

SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a VII-a

      Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizației Gumelnița, Oltenița, organizează, în data de 17 septembrie 2021, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a VII-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Muzeul George Severeanu, str. H. Coandă, nr. 26, sector 1, Bucureşti.
Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în parteneriat cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.
Accesul publicului interesat să participe la lucrările acestui simpozion, se va face exclusiv pe bază de confirmare la adresa de email: rcan@muzeulbucurestiului.ro
Evenimentul se desfășoară cu respectarea tuturor regulilor sanitare specifice prevăzute de legislația în vigoare, în vederea prevenirii răspândirii SARS-CoV-2.
PROGRAM
9.00-09.20: Deschiderea Simpozionului (Sala mare)
Adrian Majuru, Director, Muzeul Municipiului București
Eugen Nicolae, Director, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române
Comunicări Secţiunea Arheologie
Sala mare
09.30-11.10: Moderator Vasile Opriș
-Eugen Nicolae, Emanuela Cernea, Medalii privind participarea României la Expoziția Universală de la Paris din 1867;
-Alexandru Ciornei, Izabela Mariș, Radu-Alexandru Dragoman, Dan Pop, Pietricele ascuțite din Munții Maramureș-Rodnei (nord-vestul României): înțelegerea ocupațiilor umane preistorice prin proveniența materiilor prime litice;
-Valentina Voinea, Constantin Băjenaru, Marius Lascu, Cătălin Nopcea, Adrian Irimia, Manuela Măiță, Oana Gâză, Doru Paceșilă, Noi repere culturale si cronologice privind sfârșitul culturii Hamangia. Descoperirile recente de la Techirghiol Paloda și Constanța Mobipark (2020);
-Adrian Bălășescu, Valentin Radu, Exploatarea animalelor în cultura Hamangia. Studiu de caz - situl de la Techirghiol Paloda (jud. Constanta);
-Cătălin Lazăr, Vasile Opriș, Theodor Ignat, Dan Pîrvulescu, Adelina Darie, Mădălina Dimache, Silviu Cristache, Theodor Zavalaș, Valentin Parnic, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Ovidiu Frujina, Cristian Roth, Gabriel Popescu, Valentin Radu, Andreea Toma, Laurent Carozza, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, Gabriel Vasile, Rezultatele campaniei 2021 din situl arheologic Gumelnița, jud. Călărași;
11.30-13.10: Moderator Theodor Ignat
-Cătălin Lazăr, Johannes Müller, Theodor Ignat, Vasile Opriș, Adelina Darie, Mădălina Dimache, Theodor Zavalaș, Valentin Parnic, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Andreea Toma, Valentin Radu, Adrian Șerbănescu, Gabriel Popescu, Cristian Panaoitu, Daniela Dimofte, Ovidiu Frujina, Cristian Roth, Vlad Ioan, Mihai Florea, Marian Voicu, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, Robert Hofmann, Wiebke Kirleis, Marta dal Corso, Sonja Filiatova, Mila Shatino, Stefan Dreibrodt, Walter Dorfler, Ingo Feser, Wolfgang Rabbel, Natalie Pickartz, Manuel Zolchow, Elisabeth Glück, Maurice Enriko Weber, Ercan Erkul, Simon Fischer, Erman Lu, Eileen Eckmeier, Giacomo Bilotti, Yevhenii Sliesariev, Khadijeh Alinezhad, Agnes Heitmann, Cornelis Stal, Primele rezultate ale proiectului internațional „The dynamics of the prehistoric communities located in the Mostiștea Valley and Danube Plain (between Oltenița and Călărași)”;
-Adelina-Elena Darie, Dragoș-Alexandru Mirea, Valentin Parnic, Cătălin Lazăr, Noi date privind piesele din cupru din arealul Gumelnița pe baza analizelor PIXE si XRF;
-Camelia-Mirela Vintila, Katia Moldoveanu, Modele de construcții eneolitice din colecțiile Muzeului Municipiului București;
-Mihaela Golea, Câteva date botanice despre o probă carpologică din vechile săpături arheologice de la Teiu, județul Argeș;
-Corina Anca Simion, Alexandru Dragoș Mirea, Vasile Opriș, Ionel Mercioniu, Oana Gâza, Tiberiu Bogdan Sava, Doru Gheorghe Păceșilă, Maria Ilie, Cristian Mănăilescu, Colecția „Maria si dr. George Severeanu”: studii arheometrice asupra unor obiecte egiptene;
14.00-15.40: Moderator Alina Streinu
-Valentin Dumitrașcu, Aspecte tafonomice ale oaselor de animale din situl Bâzdâna-La Cetate;
-Magdalena Ștefan, Dan Ștefan, Valeriu Sîrbu, Noi cercetări în necropolele tumulare din teritoriul orașului antic Callatis;
-Alina Streinu, Irina Achim, Inventarul ceramic din zona străzii A de la nord de Basilica cu criptă de la Histria;
-Ovidiu Țentea, Florian Matei-Popescu, Vlad Călina, „Limes Alutanus”. Cercetări recente;
-Alexandru Rațiu, Ioan C. Opriș, Ioana Manea, Capidava - sfertul sudic al cetății și edificiile oficiale în epoca romană târzie și romano-bizantină. Noi observații de planimetrie urbană din sectoarele III și VII intra muros;
16.00-17.40: Moderator Sorin Cleșiu
-Rodica Oanță-Marghitu, Podoabe de metal dispărute aproape fără urmă. Despre câteva tipare de piatră din secolele VI-VII p. Chr.;
-Andrei Măgureanu, Adina Boroneanț, Meda Toderaș, Bucureștii Noi - Alba sau Băneasa - La Stejar? Re-identificarea unor situri arheologice din nordul capitalei;
-Gabriel Vasile, Adrian Ioniță, Observații arheologico-antropologice asupra înmormântărilor tumulare și cimitirelelor plane din Muntenia secolelor X-XIII;
-Silviu Oța, Un vechi tezaur medieval descoperit în județul Prahova;
-Theodor Ignat, Sorin Cleșiu, Reanimând inima orașului. Lucrări arheologice și de conservare la Palatul Curții Vechi din București;
Sala cu vitralii
16.00-17.50: Moderator Mirela Vintilă
Daniela Marcu Istrate, Gabriel Izdrăilă, Date noi privind începuturile cetății Făgăraș, pe baza cercetărilor din 2011-2012;
David Baciu, Adrian Ioniță, Adrian Bălășescu, Fauna de la Cetatea Făgărașului din perioada habsburgică;
Camelia-Mirela Vintilă, Dan Pîrvulescu, Gabriel Vasile, Cercetări arheologice la Biserica Trei Ierarhi-Colțea, București;
Ioana Manea, Raluca Dumitru, Diana Sonu, Theodor Ignat, Manea Brutaru - principalele rezultate ale cercetării arheologice din anii 2020-2021;
Diana Sonu, Date antropologice cu privire la materialul osteologic descoperit la Biserica Mavrogheni;
Comunicări Secţiunea Numismatică
Sala cu vitralii
09.30-11.10: Moderator Aurel Vîlcu
-Emanuel Petac, Who’s who? Tetradrahma Price 1320: nici Tomis, nici Dioscuridas;
-Gabriel Mircea Talmațchi, Considerații privind „monetăria de tip scitic” în lumina celor mai recente cercetari (descoperiri, ipoteze și observații);
-Sebastian Matei, Theodor Isvoranu, Un mic tezaur de drahme din Dyrrhachium descoperit la Pruneni, jud. Buzău;
-Mihai Dima, Un denar hibrid bătut la Sarmizegetusa;
-Theodor Isvoranu, Descoperiri monetare la Romula, campania 2019;
11.30-13.10: Moderator Emanuel Petac
-Aurel Vîlcu, Gabriel Stăicuț, Descoperiri monetare recente în județul Buzău;
-Lilia Dergaciova, Monedele moldovenești ale lui Ștefan I (sec. XIV). Problema legendelor și a limbii în care au fost redactate;
-Dan Pîrvulescu, Monede maghiare din sec. XIV-XV aflate în custodia Muzeului Municipiului București;
-Paul Dumitrache, Monedele lui Ioan de Hunedoara din vremea Regenței (1446-1452). Problematica legendelor, o nouă abordare în reclasificare;
-Marius Blasko, Un tezaur din secolul al XVI-lea descoperit la Podu Dâmboviței, județul Argeș;
14.00-15.30: Moderator Dan Pîrvulescu
-Viorel M. Butnariu, Date noi despre așa-zisa monedă moldo-polonă;
-Dan Pîrvulescu, Alina Pîrvulescu, Monedele de aur din tezaurul de la Sala Palatului aflat în colecțiile Muzeului Municipiului București;
-Irina Cîrstina, Tezaurul monetar medieval de la Săbiești, județul Dâmbovița;
-Adriana Roșca, Dovezi medalistice ale participării României la expozițiile din Paris;
 
     Colectivul de organizare al Simpozionului este alcătuit din Dan PÎRVULESCU, Director adjunct (Muzeul Municipiului Bucureşti), Aurel VÎLCU, Cercetător științific (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Vasile OPRIŞ, Şef Secţia Istorie, Alina STREINU, muzeograf, Theodor IGNAT, Şef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică (Muzeul Municipiului Bucureşti) și Theodor ZAVALAȘ, Manager, Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa.

miercuri, 17 februarie 2021

Manifestare dedicată domnului Vilică Munteanu la ceas aniversar

 📍Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău organizează în data de 24 februarie 2021, de la ora 11.00, o manifestare complexă dedicată, în primul rând, domnului Vilică Munteanu cu prilejul împlinirii a 70 de ani. Istoric, arhivist, mulți ani director al Arhivelor Statului Bacău, domnul Vilică Munteanu a fost și este un prieten al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, dar şi un om implicat în viaţa publică băcăuană prin participarea la numeroase proiecte culturale prin Fundația Cultural-Științifică „Iulian Antonescu” şi Asociaţia Arhiviştilor Bacău.

📍Domnul Munteanu va prezenta, într-o expoziţie intitulată „Istorie în medalistică din colecţia personală” o parte din obiectele pe care le deţine.
📍Laudatio în onoarea domnului Vilică Munteanu va fi susţinută de dr. Anton Coşa (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău).
📍Datorită faptului că pe data de 24 februarie se sărbătoreşte Dragobetele, o sărbătoare dedicată dragostei (un echivalent românesc al St. Valentine), Muzeul de Etnografie propune vernisajul unei expoziţii fotodocumentare din fototeca Muzeului de Etnografie şi cea a Muzeului de Istorie şi Arheologie din Bacău. Documentele fotografice prezintă publicului perechi de soţi, logodnici, iubiţi, din prima jumătate a secolului al XX-lea.
📍Cu această ocazie va fi lansat şi volumul Varianta Ocolitoare Bacău. Situl nr. 5 - Letea Veche (autori Lăcrămioara-Elena Istina, Dănuţ Prisecaru, Sebastian Matei). Lucrarea va fi prezentată de către dr. Lăcrămioara-Elena Istina, şef secţie Arheologie-Istorie la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău
📍La realizarea simpozionului au colaborat Asociaţia Arhiviştilor din România – Filiala Bacău şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Iulian Antonescu”.
📍Manifestarea va avea loc cu respectarea condițiilor legale de distanțare socială și purtarea măștii de protecție, la activitate participând doar persoanele invitate.
📍Evenimentul va fi transmis pe pagina de facebook: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.
 

 

vineri, 9 octombrie 2020

Carpica nr. 49-2020

 In cadrul Simpozionului national "Vasile Parvan" de la Bacau s-a lansat un nou numar din anuarul Carpica. Va prezentam mai jos coperta si cuprinsul acestuia:

Felicitari colectivului redactional si conducerii Complexului muzeal "Iulian Antonescu" din Bacau ca au gasit resurse pentru o astfel de bucurie realizata in conditii grafice de exceptie la tipografia editurii Magic Print din Onesti.

Simpozionul National "Vasile Parvan" la Bacau

 Ieri, 8 octombrie, la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" din Bacau a debutat Simpozionul National "Vasile Parvan" intr-un cadru restrans datorita pandemiei cea de toate zilele.

Va prezentam mai jos titlurile comunicarilor sustinute.
Felicitari organizatorilor care nu au cedat in fata pandemiei.
 

miercuri, 18 martie 2020

Revista de cercetari arheologice si numismatice nr.5/2019

 A aparut un nou numar, 5/2019, din Revista de cercetari arhelogice si numismatice a Muzeului municipiului Bucuresti. Va prezentam mai jos coperta si cuprinsul acestui consistent volum ce va fi in curind disponibil online pe siteul publicatiei:http://rcan.muzeulbucurestiului.ro/





marți, 17 martie 2020

Muzeul Municipal Curtea de Arges. Studii si comunicari vol. VI

 La sfarsitul anului trecut a aparut la Curtea de Arges volumul 6 din Studii si comunicari. volum finantat integral de Muzeul Municipal Curtea de Arges. Lucrarea contine studiile si comunicarile stiintifice sustinute in cadrul sesiunilor de comunicari stiintifice organizate de Muzeul Municipal Curtea de Arges. Va prezentam mai jos sumarul volumului.
Felicitam Muzeul din Curtea de Arges, avandu-l in frunte pe neobositul si carismaticul director dl. Stefan Dumitrache pentru reusita si nu in ultimul rand pe dl Achim Marius, muzeograf, cel care a trudit pentru transpunerea materialelor in forma "bun de tipar".
P.S. In acest numar puteti lectura un material personal despre Jetoanele societatii anonime pentru exploatarea padurilor Arif  Arges.

joi, 17 octombrie 2019

Vizita la Palatul BNR

„Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, o instituție publică cu personalitate juridică având monopolul asupra emisiunii de monedă fiduciară.
Obiectivul său fundamental îl reprezintă asigurarea și menținerea stabilității prețurilor (conform Statutului). Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Băncile centrale susțin politica economică a statului, respectiv a bugetului guvernamental, mai ales în acoperirea deficitelor bugetare.
Datorită puterii de a crea monedă fără acoperire (ex. aur), banca centrală poate influența rata dobânzilor, economia devenind una de tip intervenționist/centralizată, nu una de piață liberă/capitalistă unde cel mai important „preț”, prețul banilor, este stabilit de cerere și ofertă.
Banca Națională a României a fost înființată în virtutea legii, pe 17 aprilie 1880, cu un capital inițial de 30 milioane lei, din care 10 milioane capital de stat, restul de 20 milioane fiind capital proprietate privată.A fost investită cu privilegiul de a emite bancnote acceptate în tranzacții, privilegiu extins de mai multe ori.
BNR este a 13-a bancă centrală înființată în lume, fiind înființată înaintea băncii centrale a Japoniei sau a sistemului Rezervei Federale din SUA.  Până în 1948 instituția a fost una privată, controlată cu mână de fier de către acționarii care, nu o dată, au sfidat guvernul, însă se poate afirma ca deși de jure era o instituție privată, de facto era una de stat. Atât în perioada privată cât și în cea de stat (după 1948), banca națională a executat directivele executivului, pe timp de pace (politicile economice) cât și pe timp de război.
După Primul Război Mondial, banca, și-a pierdut tezaurul metalic. Guvernul României de la acea vreme a luat decizia de a trimite rezervele la Moscova, caz cunoscut sub numele de Tezaurul României, Rusia nemaireturnând tezaurul.
Principalele atribuții ale BNR sunt:
- elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
- autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit,
- promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;
- emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
- stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
- administrarea rezervelor internaționale ale României.
Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda națională este Leu românesc, iar subdiviziunea acestuia, banul.
Palatul Băncii Naționale, clădirea veche a Băncii Națională a României, a fost realizat de Albert Galleron împreună cu Cassien Bernard, amândoi foști elevi ai lui Charles Garnier, realizatorul celebrei Opéra Garnier, cunoscută și ca Opera din Paris.”
Preluând terenul ocupat de un han în secolul al XVII-lea, construcția palatului BNR arată dimensiunea economică survenită în anul 1880 și orientarea spre cultura europeană. Modernizarea urbană a fost ghidată de arhitecți formați la École de Beaux Arts din Paris. Astfel, prin așezarea sa în zona istorică, BNR a încurajat formarea districtului financiar. Arhitectura aparține Renașterii înalte franceze, ca fațadă avem un statuar de foarte bună calitate aceleași detalii continuă în interior, prin holul central și scările monumentale pană la etajul principal. Pictura murală a fost realizată de G. D. Mirea, Nicolae Grigorescu (1894) și Eugen Voinescu (1893). Conceput pentru o piață mare, palatul este însă înconjurat de străzi înguste, văzut doar din perspective tangențiale de-a lungul străzilor laterale.