„Studiul de față se constituie într-o minuțioasă și exhaustivă sinteză asupra tipului monetar redenumit după primele descoperiri reprezentative, devenite eponime, Toc-Chereluș (anterior denumit, într-o clasificare științifică bazată strict pe aspectul iconografic, mit Bartkranzavers), frecvent menționat în literatura de specialitate dar puțin cunoscut în detaliu. Prin amploarea sa, tezaurul descoperit în etape la Feniș, jud. Arad, începând cu mijlocul celui de-al șaptelea deceniu al secolului XX, reprezintă însă cu siguranță principala descoperire de referință pentru acest tip monetar imitativ de inspirație târzie greco-macedoneană, ilustrativ pentru zona de nord-vest a Daciei preromane în primele decade ale secolului I a.Chr., cele 471 de piese păstrate echivalând cu peste 75% din totalul monedelor Toc-Chereluș cunoscute în prezent. Autorii abordează prudent semnificația nomenclaturii tradiționale, mai mult sau mai puțin inspirate, convențional utilizând ambele denumiri acordate acestui tip de emisiuni. Acribia raportării la bibliografia temei este remarcabilă. Sunt prezentate detaliat toate sursele referitoare la tipul monetar amintit, ipotezele de lucru ale altor autori, terminologia, clasificările, schemele de datare și atribuire, complementare sau divergente, pentru o mai clară imagine utilizându-se citatele largi. Concluziile, ținând cont de esența opiniilor științifice exprimate, denotă un accentuat simț critic și buna stăpânire a problematicii studiate.” Theodor Isvoranu
Se afișează postările cu eticheta tezaur. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta tezaur. Afișați toate postările
marți, 25 ianuarie 2022
vineri, 19 iunie 2020
Tezaur monetar descoperit in padurea Baneasa
Un nou tezaur monetar descoperit în Pădurea Băneasa de catre un pasionat de detectii:68 monede de argint: ungurești, orți,o monedă a ducilor de Lorena,probabil emisă la Nancy,tripli groși...
mai multe foto pe:https://stiinta-pentru-toti.blogspot.com/2020/06/un-nou-tezaur-monetar-descoperit-in.html
miercuri, 29 aprilie 2020
Cel mai mare tezaur monetar din aur descoperit în ultimile decenii în România
Puteti citi un material aici:
marți, 18 februarie 2020
Tezaur de peste 2500 monede medievale descoperit in judetul Buzau
Un tezaur format din peste 2.500 de monede medievale a intrat, luni, in patrimoniul Muzeului Judetean Buzau, fiind descoperit in localitatea Spataru de un grup de 7 cautatori de comori.
Potrivit directorului Muzeului Judetean Buzau, Daniel Costache, luni, un grup de 7 cautatori de comori ce detin detectoare de metale au predat Directiei de Cultura un vas ceramic in care se aflau 2.517 monede de doua dimensiuni, cel putin.
Este vorba despre monede medievale pe care grupul respectiv le-a descoperit in padure, in localitatea Spataru, si pe care apoi le-au predat autoritatilor, conform legii.
"Este vorba despre un tezaur descoperit de un grup care actiona cu detectoare de metale, predate conform legii Directiei de Cultura si apoi predate Muzeului Judetean, este vorba despre un tezaur monetar ce se compune din peste 2.500 de piese, au fost descoperite intr-un recipient ceramic, colegii mei sunt la afata locului pentru a afla conditiile descoperirii. Nu e primul tezaur pe care il primim ca urmare a actiunii intreprinse de cautatorii de comori, dar pana acum acesta este cel mai numeros", a declarat Costache.
Tezaurul urmeaza a fi restaurat intrucat monedele sunt intr o stare avansata de degradare, dupa care se va gasi o modalitate de a fi aratate publicului in cadrul unor expozitii.
sursa: http://www.ziare.com/cultura/cultura-romaneasca/tezaur-format-din-peste-2-500-de-monede-medievale-gasit-intr-o-padure-din-buzau-1598013
joi, 6 februarie 2020
miercuri, 5 decembrie 2018
joi, 25 octombrie 2018
Comori din Tara Codrului
Muzeul
Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, instituție publică de
cultură în subordinea Consiliului Județean Maramureș, cu sprijinul
financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional, în parteneriat
cu Primăria Oarţa de Jos, Şcoală Gimnazială Oarţa de Sus, Fundaţia
social-culturală pentru democraţie i.u.g.a., Asociaţia Omnis Barbaria,
Asociaţia HistArch, organizează în
cadrul proiectului cultural Comori din Ţara Codrului, evenimentul
„Şezătoare” – amintiri despre descoperirea tezaurului de denari romani
de pe Ograde.
Evenimentul va avea loc vineri 26 octombrie 2018 începând cu orele 14.00 la Şcoala Gimnazială din Oarţa de Sus, cu acest prilej fiind organizate şi expoziţiile temporare „Tezaurul de denari romani de la Oarţa de Sus" şi „Creaţii realizate în cadrul celor 4 ateliere de lucru”. Tot cu această ocazie va fi prezentat şi panoul informativ realizat în cadrul proiectului şi care cuprinde siturile arheologice cercetate din Oarţa de Sus şi va avea loc o dezbatere liberă cu sătenii din sat pe tema patrimoniului cultural local, amintiri, mărturii, poveşti ale participanţilor la săpăturile ce au dus la descoperirea tezaurului monetar de pe Ograde, unul dintre cele mai importante tezaure monetare pentru comunitatea arheologică din România, fiind cel de al şaselea tezaur roman descoperit în Transilvania în afara limes-ului roman.
Evenimentul va avea loc vineri 26 octombrie 2018 începând cu orele 14.00 la Şcoala Gimnazială din Oarţa de Sus, cu acest prilej fiind organizate şi expoziţiile temporare „Tezaurul de denari romani de la Oarţa de Sus" şi „Creaţii realizate în cadrul celor 4 ateliere de lucru”. Tot cu această ocazie va fi prezentat şi panoul informativ realizat în cadrul proiectului şi care cuprinde siturile arheologice cercetate din Oarţa de Sus şi va avea loc o dezbatere liberă cu sătenii din sat pe tema patrimoniului cultural local, amintiri, mărturii, poveşti ale participanţilor la săpăturile ce au dus la descoperirea tezaurului monetar de pe Ograde, unul dintre cele mai importante tezaure monetare pentru comunitatea arheologică din România, fiind cel de al şaselea tezaur roman descoperit în Transilvania în afara limes-ului roman.
vineri, 7 septembrie 2018
Tezaurul de denari romani de la Oarta de Sus
mai multe informatii pe:
Labels:
denari,
expozitie,
Maramures,
Oarta de sus,
tezaur
marți, 30 ianuarie 2018
joi, 23 noiembrie 2017
Tezaure monetare bizantine din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Volumul I. De la Anastasius I la Constantinus al IV-lea (491-685)
Anunțăm
apariția catalogului Tezaure monetare bizantine din colecția Muzeului
Național de Istorie a României. Volumul I. De la Anastasius I la
Constantinus al IV-lea (491-685), realizat în cadrul proiectului
Partajarea on-line a studiilor și arhivelor numismatice deținute de
Muzeului Național de Istorie a României, co-finanțat de către
Administrația Fondului Cultural Național.
marți, 29 noiembrie 2016
marți, 8 noiembrie 2016
TEZAURUL DE MONEDE DACICE DE TIP INOTEȘTI-RĂCOASA DESCOPERIT LA RĂCOASA, JUDEȚUL VRANCEA
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, propune publicului gălăţean în luna noiembrie a.c., în cadrul proiectului expoziţional Exponatul lunii, prezentarea unui bun muzeistic cu valoare deosebită din patrimoniul instituţiei: TEZAURUL DE MONEDE DACICE DE TIP INOTEȘTI-RĂCOASA DESCOPERIT LA RĂCOASA, JUDEȚUL VRANCEA.
"În cursul anului 1961, în grădina locuitorului Benciu Ştefan din comuna Răcoasa, judeţul Vrancea, a fost descoperit întâmplător, cel mai mare tezaur cu monede de tip Inoteşti-Răcoasa. Iniţial, tezaurul cuprindea un număr aproximativ de 170 tetradrahme dacice şi 2 lingouri de argint. Muzeul de Istorie Galaţi a achiziţionat la acea dată, 105 monede, iar 10 exemplare au fost preluate de Muzeul de Istorie din Bacău.
Tezaurul a fost publicat de către Constantin Preda și Ion T. Dragomir și este reprezentativ pentru tipul monetar Inotești-Răcoasa."(muzeograf Costel Ilie)
Micro-expoziţia poate fi vizitată la Muzeul „Casa Colecţiilor” Galaţi din str. Eroilor, nr. 64, în perioada 2 – 30 noiembrie 2016, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.
"În cursul anului 1961, în grădina locuitorului Benciu Ştefan din comuna Răcoasa, judeţul Vrancea, a fost descoperit întâmplător, cel mai mare tezaur cu monede de tip Inoteşti-Răcoasa. Iniţial, tezaurul cuprindea un număr aproximativ de 170 tetradrahme dacice şi 2 lingouri de argint. Muzeul de Istorie Galaţi a achiziţionat la acea dată, 105 monede, iar 10 exemplare au fost preluate de Muzeul de Istorie din Bacău.
Tezaurul a fost publicat de către Constantin Preda și Ion T. Dragomir și este reprezentativ pentru tipul monetar Inotești-Răcoasa."(muzeograf Costel Ilie)
Micro-expoziţia poate fi vizitată la Muzeul „Casa Colecţiilor” Galaţi din str. Eroilor, nr. 64, în perioada 2 – 30 noiembrie 2016, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.
miercuri, 13 ianuarie 2016
Un tanar din Piatra Neamt a descoperit 167 denari imperiali romani
Un tanar din Piatra Neamt a descoperit intr-o localitate din judet un tezaur format din 167 de denari imperiali romani din argint si o brosa metalica sub forma de stea, relateaza Agerpres.
Rocsana Josanu, directorul Directiei de Cutura Neamt, a declarat, marti, presei ca descoperirea a fost facuta in satul Hirtop din comuna Birgaoani.
"O noua descoperire intamplatoare de bunuri arheologice a fost facuta in localitatea Hirtop. Toate piesele sunt in stare buna de conservare si au fost predate, marti, Directiei Judetene pentru Cultura Neamt", a declarat Rocsana Josanu.
Piesele arheologice vor fi predate pentru a intregi colectiile Complexului Muzeal Judetean Neamt.
Marius Irimia, cel care a descoperit tezaurul, este un impatimit al cercetarilor arheologice. El si-a achizitionat un detector de metale si de-a lungul timpului a cercetat siturile arheologice din judet.
Anterior acestei descoperiri, el a gasit, in urma cu o luna de zile, un tezaur de 200 de denari imperiali romani din argint in localitatea Ruginoasa.
Denarii imperiali sunt datati din secolele I-III dupa Hristos.
Stirea a fost preluata de pe:
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20722685-tanar-din-piatra-neamt-descoperit-tezaur-167-denari-imperiali-romani.htm
Imagini ale tezaurului pe http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2016/01/un-nou-tezaur-de-denari-romani-fost.html
Rocsana Josanu, directorul Directiei de Cutura Neamt, a declarat, marti, presei ca descoperirea a fost facuta in satul Hirtop din comuna Birgaoani.
"O noua descoperire intamplatoare de bunuri arheologice a fost facuta in localitatea Hirtop. Toate piesele sunt in stare buna de conservare si au fost predate, marti, Directiei Judetene pentru Cultura Neamt", a declarat Rocsana Josanu.
Piesele arheologice vor fi predate pentru a intregi colectiile Complexului Muzeal Judetean Neamt.
Marius Irimia, cel care a descoperit tezaurul, este un impatimit al cercetarilor arheologice. El si-a achizitionat un detector de metale si de-a lungul timpului a cercetat siturile arheologice din judet.
Anterior acestei descoperiri, el a gasit, in urma cu o luna de zile, un tezaur de 200 de denari imperiali romani din argint in localitatea Ruginoasa.
Denarii imperiali sunt datati din secolele I-III dupa Hristos.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20722685-tanar-din-piatra-neamt-descoperit-tezaur-167-denari-imperiali-romani.htm
Imagini ale tezaurului pe http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2016/01/un-nou-tezaur-de-denari-romani-fost.html
marți, 10 noiembrie 2015
Tezaur monetar urias-10 tone monede din cupru
In Xinjian, China's Jiangxi Province, recetnly a 2,000 years old tomb
from Western Han Dynasty (206BC - 9AD) was discovered. Over 10,000
objects were unearthed, including 10 tons of cooper coins (2 millions
pieces, which have equal value of 50 kilograms of gold today), chime,
bamboo slips, tomb figurines etc., which reveal the lives of the
nobility in the Western Han Dynasty.
Mai multe informatii si imagini pe http://en.people.cn/n/2015/1105/c90000-8972049.html
Mai multe informatii si imagini pe http://en.people.cn/n/2015/1105/c90000-8972049.html
miercuri, 8 iulie 2015
Noi piese adăugate tezaurului istoric al României
Muzeul Naţional de Istorie a României şi-a îmbogăţit colecţiile, zilele acestea, cu încă două monede dacice de tip Koson, din aur. Monedele au fost recuperare de autorităţile române în strânsă colaborare cu autorităţile polone şi fac obiectul unei anchete derulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul braconajului arheologic din zona Sarmizegetusa Regia (Munţii Orăştiei, jud. Hunedoara).
Cele două monede au fost restituite de autorităţile judiciare polone către autorităţile române, fără compensaţie, una fiind recuperată de la o casă de licitaţii din Varşovia, iar alta, de la o persoană fizică din oraşul polonez Poznań.
Mulţumirile noastre se îndreaptă către autorităţile polone şi române care au cooperat în vederea recuperării pieselor de patrimoniu. Mulţumim, de asemenea, funcţionarilor din cadrul Ministerului Culturii şi experţilor muzeului.
Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, 1.026 monede de aur de tip Koson, 256 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 38 monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 3663 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2015.
La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.
În 2014 au fost recuperate din Italia, două loturi de monede din aur dacice alcătuite din stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.
În martie 2015 au fost, de asemenea, recuperate trei astfel de monede, cu sprijinul autorităţilor belgiene, organizându-se şi o ceremonie de restituire a acestora, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în prezenţa E.S. Philippe Beke, Ambasador al Belgiei în România.
Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe date despre istoria politică, viaţa economică, socială, arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.
Sursa informaţiilor: http://www.mnir.ro/index.php/recuperarea-a-doua-monede-dacice-din-aur-de-tip-koson/
Cele două monede au fost restituite de autorităţile judiciare polone către autorităţile române, fără compensaţie, una fiind recuperată de la o casă de licitaţii din Varşovia, iar alta, de la o persoană fizică din oraşul polonez Poznań.
Mulţumirile noastre se îndreaptă către autorităţile polone şi române care au cooperat în vederea recuperării pieselor de patrimoniu. Mulţumim, de asemenea, funcţionarilor din cadrul Ministerului Culturii şi experţilor muzeului.
Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, 1.026 monede de aur de tip Koson, 256 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 38 monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 3663 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2015.
La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.
În 2014 au fost recuperate din Italia, două loturi de monede din aur dacice alcătuite din stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.
În martie 2015 au fost, de asemenea, recuperate trei astfel de monede, cu sprijinul autorităţilor belgiene, organizându-se şi o ceremonie de restituire a acestora, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în prezenţa E.S. Philippe Beke, Ambasador al Belgiei în România.
Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe date despre istoria politică, viaţa economică, socială, arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.
Sursa informaţiilor: http://www.mnir.ro/index.php/recuperarea-a-doua-monede-dacice-din-aur-de-tip-koson/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)