(articol publicat in revista "Colectionarul Roman" nr. 5/2009-publicatie patronata de Asociatia Numismatica Romana)
Considerate nu de putine ori niste “surori” vitrege ale monedelor, jetoanele au fost, cu unele exceptii, lipsite de atentia unor studii aprofundate si cataloage cuprinzatoare. Din pacate, numismatii profesionisti si colectionarii amatori s-au multumit doar in a le cataloga prezentindu-le caracteristicile dimensionale, inscriptiile si nu s-au aplecat mai mult asupra studierii lor din punct de vedere al contextului in care au aparut, al emitentilor, al arealului in care au circulat. Una din cauze poate fi raritatea acestora, data de zona restrinsa de circulatie, care putea fi un magazin, o intreprindere, un oras etc, dar si de tirajul mic. Din aceste motive deriva si numarul redus al colectionarilor acestor bucati de metal, care au substituit intr-o vreme monedele.
Jetoanele cu inscriptia “Chiojdeni” sunt unele dintre cele mai frumoase si interesante piese de acest fel emise la noi in primele doua decenii ale secolului recent incheiat.
La inceputul secolului XX, in Romania capitalul provenit din marile state din Europa Occidentala (Germania, Austro-Ungaria, Anglia, Olanda, Belgia, Franta etc) a jucat un rol esential in dezvoltarea industriei romanesti aflate la inceputuri. Capitalul strain a finantat constructia de cai si mijloace de transport, de poduri, edificii de interes public dar si valorificarea diferitelor bogatii ale solului si subsolului.
Capitalul german, unul dintre cele mai prezente pe piata investitiilor din Romania, era indreptat in cea mai mare pondere catre industrie, exploatarea bogatiilor naturale, in special a petrolului si a prelucrarii unor materii prime (lemn, minereuri, etc), catre companii comerciale si de cai ferate (constructie si exploatare). 
(Continuarea articolului o puteti citi in nr. 5/2009 al revistei "Colectionarul Roman", care inca mai poate fi procurata de pe site-ul revistei sau de pe situl okazii.ro)
N.B: Tinem sa aducem deosebite multumiri dlui Erwin Schäffer care a avut amabilitatea de a ne pune la dispozitie o serie de articole ale domniei sale precum si imagini ale pieselor din colectia proprie.
De asemenea, multumim domnilor Aldor Balasz, Mircea Jar, Tudor Ciumara si Marius Popa pentru sprijinul acordat in documentare.