Se afișează postările cu eticheta Dobrogea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dobrogea. Afișați toate postările

vineri, 22 ianuarie 2021

Sigilii romano-bizantine și bizantine din Dobrogea. I. Sigilii imperiale și comerciale

 

Semnalam aparitia lucrarii „Sigilii romano-bizantine și bizantine din Dobrogea. I. Sigilii imperiale și comerciale”, autor Eugen-Paraschiv Grigore, muzeograf în cadrul
Muzeul Național de Istorie a României
Volumul de față este primul dintr-o serie monografică dedicată descoperirilor sigilografice de pe teritoriul dobrogean (inclusiv zona aflată astăzi în Bulgaria). Sunt analizate aproximativ 300 de sigilii catalogate în trei categorii: de tip imperial oficial, imperial comercial și comerciale particulare. Pe lângă analiza tipologică se fac și alte observații legate de informațiile care derivă din descifrarea plumburilor, cum ar fi imagistica și propaganda imperială și religioasă, ceea ce face aceste mici obiecte să reprezinte un izvor semnificativ pentru istoria romano-bizantină și bizantină.
Volumul poate fi achiziționat de la magazinul muzeului sau poate fi comandat online, aici: https://mnir.ro/shop/
 

 

vineri, 24 august 2018

Monede dedicate implinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 27 august 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat) și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:

Set de 3 monede Monedă pentru colecţionare
Metal aur argint tombac cuprat alamă Cu80Zn15Ni5
Valoare nominală 100 lei 10 lei 1 leu 50 bani
Titlu 900‰ 999‰ - -
Formă rotundă rotundă rotundă rotundă
Diametru 21 mm 37 mm 37 mm 23,75 mm
Greutate 6,452 g 31,103 g 23,5 g 6,1 g
Grosime la chenar - - - 1,9 mm
Calitate proof proof proof proof
Cant zimţat zimțat zimţat inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte
Aversul monedei din aur redă, scena trecerii armatei române în Dobrogea, reprezentată alegoric în litografia artistului plastic Henryk Dembitzky; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Aversul monedei din argint redă, scena trecerii armatei române în Dobrogea, reprezentată alegoric în litografia artistului plastic Henryk Dembitzky; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Aversul monedei din tombac cuprat redă, scena trecerii armatei române în Dobrogea, reprezentată alegoric în litografia artistului plastic Henryk Dembitzky; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Aversul monedei din alamă, pentru colecționare redă, scena trecerii armatei române în Dobrogea, reprezentată alegoric în litografia artistului plastic Henryk Dembitzky; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Reversul comun tuturor monedelor ( din aur, argint, tombac cuprat și din alamă) prezintă portretul ecvestru al lui Carol I, inscripția în arc de cerc „140 DE ANI DE LA UNIREA DOBROGEI CU ROMANIA” și anul evenimentului aniversat „1878”.
Monedele vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Seturile de trei monede vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul este de:
  • 200 de seturi de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat);
  • 5.000 monede din alamă, pentru colecționare.
Preţurile de vânzare sunt:
  • 1.960,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat), inclusiv broșura de prezentare;
  • 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă, pentru colecționare.
Monedele din aur, argint și tombac cuprat și monedele din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede și a monedelor din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.






vineri, 24 noiembrie 2017

Semnal editorial: Monede bizantine descoperite in nordul Dobrogei

Disponibil pe academia.edu impreuna cu alte volume (ale autorului) din aceeasi serie.

marți, 11 octombrie 2016

PONTICA 48-49


CUPRINS

HISTORICA

VALERY YAILENKO – Source Study Analysis of Pseudo ‐ Scymnusʹ Data on the Pontic Cities’ Foundation (pag. 9-23)
IONUȚ HOLUBEANU – Noi interpretări privind rangul scaunului bisericesc de la Tomis în secolele al V‐lea și al VI‐lea p. Chr. (New Interpretations Regarding the Rank of the Seat of Tomis in the 5th and the 6th Centuries AD) (pag. 25-60)
ALEXANDRU MADGEARU – Despre două recente tentative de localizare a Vicinei (On two Recent Attempts to Locate Vicina) (pag. 61-70)


ARCHAEOLOGICA

JASNA VUKOVIĆ, MARIJA SVILAR – Early Neolithic Impresso‐Decoration Reconsidered: a Case Study from Pavlovac ‐ Kovačke Njive, Southern Serbia (pag. 73-98)
RADU‐ALEXANDRU DRAGOMAN – Clay Containers in Context: the Boian ʺSanctuaryʺ at Căscioarele‐Ostrovel, Southern Romania (pag. 99-136)
CRISTIAN EDUARD ȘTEFAN – Scurtă notă cu privire la trei locuințe eneolitice de la Glina ‐ La Nuci (Brief Note on Three Eneolithic Houses from Glina ‐ La Nuci) (pag. 137-145)
VALENTINA VOINEA, GLICHERIE CARAIVAN, MIHAI FLOREA – Holocene Landscape Changes and Eneolithic Settlements Dynamics in the West Black Sea Coastline (pag. 147-176)
MARIUS-CRISTIAN STREINU – Revisiting the Tomis Amphitheatre – Theories and Hypothesis (pag. 177-184)
OCTAVIAN MITROI, LIVIU LUNGU – Un cuptor de uz meşteşugăresc descoperit în apropierea zidului de incintă roman târziu al Tomisului (A Craftsman’s Kiln Discovered Near the Late Roman Precinct Wall of Tomis) (pag. 185-191)
LAURENŢIU RADU, MĂDĂLINA UNGUREANU, CORINA RADU‐IORGUŞ – Cercetări arheologice în aria funerară callatiană (Archaeological Research in the Callatian Funerary Area) (pag. 193-207)
ȘTEFAN‐EMILIAN GAMUREAC, MIHAI SEVERUS IONESCU, FILICA DRĂGHICI – The A9 Edifice from Tropaeum Traiani (II). A Late Roman House in Scythia Minor (5th – 6th Cent. AD) (pag. 209-239)
CRISTINA PARASCHIV‐TALMAŢCHI, GABRIEL CUSTUREA – Nouvelles données sur les découvertes sous-aquatiques du littoral roumain (pag. 241-279)
CONSTANTIN NICOLAE – Şantierul arheologic Hârşova‐cetate, sectorul „incinte vest”. Campaniile 2000‐2007 (Hârşova‐cetate Archaeological Site, „incinte vest” Sector. 2000‐2007 Campaigns) (pag. 281-304)
STELLA DONCHEVA, IVAYLO BUNZELOV – Production of Crosses in the 10thCentury in Medieval Bulgaria (pag. 305-313)
AUREL MOTOTOLEA – Catarame–pafta de influență orientală din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (Oriental Influence Belt Buckles from the Collections of the Museum of National History and Archaeology Constanța) (pag. 315-356)
AUREL‐DANIEL STĂNICĂ – Aspecte privind prelucrarea metalelor în centrele din nordul Dobrogei în secolele X‐XV (Aspects on Metalworking in the Northern Dobrudja Centers in the 10th‐15th Centuries) (pag. 357-377)


EPIGRAPHICA

VICTOR COJOCARU – Emitenți şi beneficiari ai decretelor de proxenie în spaţiul pontic (Verleiher und Empfänger der Proxeniedekrete im Schwarzmeerraum) (pag. 381-413)
MARIA BĂRBULESCU, LIVIA BUZOIANU – Localités rurales du territoire de Tomis aux noms antiques inconnus : quelques observations sur l’onomastiques(pag. 415-427)
ALEXANDRU AVRAM – Notes épigraphiques (V) (pag. 429-437)

DOINA BENEA – Câteva observații privind administrarea podului roman de la Drobeta (Gern Einige Betrachtungen, die Verwaltung der römischen Brüke von Drobeta betreffend) (pag. 439-458)

VARIA

ILINCA DAMIAN – Copia și absența sa. O discuție despre creativitate culturală pornind de la „Discobolul” lui Myron, sec. V a. Chr. (The Copy and its Absence. A Discussion on Cultural Creativity Based on Myron’s „Discobolus”, 5th Century BC)(pag. 461-474)
CORNELIA CĂRPUŞ, LEONID CĂRPUŞ – Observaţii privind evidenţierea unor microfosile în fragmente ceramice din diverse periegheze şi aşezări din Dobrogea (Remarks on Microfossil’s Emphasizing in Ceramic Fragments from Various Field Surveys and Settlements in Dobrudja) (pag. 475-488)
GLICHERIE CARAIVAN, RADU DIMITRIU, CONSTANTIN CHERA, CERCHIA CORNELIU – New Geoarcheaological Researches around the Danubian Island – Păcuiul lui Soare (pag. 489-495)


NOMISMATA

EMANUEL PETAC, AUREL VÎLCU – About The Early Hellenistic Gold and Silver Coinage from Tomis (pag. 499-507)
GABRIEL TALMAȚCHI, CLAUDIU MUNTEANU – Monede antice și bizantine din colecția Muzeului Național Brukenthal (Ancient and Byzantine Coins from the Brukenthal National Museum’s Collection) (pag. 509-525)
GHEORGHE MĂNUCU-ADAMEȘTEANU – Découvertes archéologiques et numismatiques sur le territoire du village d’Énisala, com. Sarichioi, dpt. de Tulcea (IXe – XIVe siècles) (pag. 527-538)


RECENZII

Nathan Badoud, Le temps de Rhodes. Une chronologie des inscriptions de la cité fondée sur lʹétude de ses institutions, Vestigia. Beiträge zur alten Geschichte Band 63, Verlag C.H. Bech, München 2015 (562 p.) (Livia BUZOIANU) (pag. 541-547)
Adrian Robu, Mégare et les établissements mégariens de Sicile, de la Propontide et du Pont‐Euxin. Histoire et institutions, Berna [et al.], 2014, 544 p. (inclusiv 5 hărţi şi 8 planşe color) (Victor COJOCARU) (pag. 548-555)
Florin Fodorean, Pannonia, Dacia și Moesia în izvoarele geografice antice, Editura Mega, Cluj‐Napoca, 2014, 259 p., ISBN 978‐606‐543‐459‐2 (Nelu ZUGRAVU)(pag. 556-565)
Intrări de carte în biblioteca M.I.N.A.C. (2015) (New Book Entries in MINAC Library (2015)) (Georgeta HAŞOTTI) (pag. 567-586)
Lista abrevierilor (Abbreviations) (pag. 587-589)

miercuri, 9 martie 2016

Semnal editorial: Niculiţel. A Roman Rural Settlement in North-East Moesia Inferior. Archaeological & Archaeozoological Research

Nuţu, G., S. M. Stanc et D. Paraschiv (2014) : Niculiţel. A Roman Rural Settlement in North-East Moesia Inferior. Archaeological & Archaeozoological Research, Kaiserslautern, Mehlingen
Sur ce site, située au nord de la Dobroudja à 10 km du Danube, une villa romaine des IIe IIIe s. a été fouillée. Après une brève présentation du site et des fouilles récentes, le catalogue des découvertes est publié. On trouve également une analyse des restes animaux retrouvés.
Le livre est richement illustré, avec des résumés en allemand, italien et roumain.
cuprinsul il gasiti la: http://www.parthenon-verlag.de/product/niculitel-a-roman-rural-settlement-in-north-east-moesia-inferior/

http://www.parthenon-verlag.de/wp-content/uploads/2014/10/niculitel-v3_resize.jpg

miercuri, 5 iunie 2013

Cetatea Ibida

La inceputul lunii mai am vizitat cetatea Ibida aflata in zona (de fapt mai mult sub) localitatii Slava Rusa ( fosta Cazil-esera, în turcă oraşul florilor)

Cetatea de pe Valea Slavei, identificata de V. Pârvan cu polis Ibida, pomenita de Procopius din Caesarea între cetatile refacute de Justinian (De Aedificiis IV 7), mentionata si de Theophylactus Simocatta în forma Libidinon polin, este cea mai mare din Dobrogea - cu o suprafata de 24 de ha, o centura de fortificatii desfasurata pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri si trei porti. Cetatea, în forma pastrata din epoca tetrarhiei, cu refacerile din timpul lui Justinian - sec. VI p. Chr., este dublata de o fortificatie cu suprafata de aproximativ 3 ha situata pe dealul Harada (în traducere din limba turca „Cetatea Fetei”), a carei latura de nord e comuna cu cea de sud a cetatii. La altitudinea de 158 m, pe o alta culme, situata în prelungirea dealului Harada, catre sud, se afla un fort de perioada romano-bizantina, ce supraveghea întreaga vale a Slavei. Cercetari arheologice sporadice, începând chiar cu sfârsitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetatii - a unei basilici cu trei nave si trei abside, cu coloane si capiteluri din marmura, paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantina, si la stabilirea stratigrafiei cetatii (sec. I – VII p.Chr.).
Reluarea cercetarilor sistematice începând cu anul 2001 a prilejuit dezvelirea altor importante vestigii: a fost cercetat zidul de incinta în punctele Curtina G si turnul 8, a fost dezvelit ansamblul defensiv de la Poarta de Vest, sistem ce-si gaseste analogii la Zidul lui Hadrian din Britannia.
Cavoul romano-bizantin, singurul de acest gen deocamdata cercetat în necropola romano-bizantina, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), constituit din dromos si camera funerara, construit din caramizi si lespezi de piatra, cu interiorul tencuit si pictat, cu pardoseala din placi de caramida, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstarite din oras.

 Iata citeva imagini din vestita cetate ramasa ca multe altele in parasire. In sit gasim doar o pancarda ruginita cu citeva explicatii sumare. Nu veti gasi panouri cu indicaţii turistice în apropierea ruinelor. Fiecare se descurca cum poate.






















Mai multe informaţii despre cetate găsiţi în sursele de mai jos:

vineri, 7 octombrie 2011

Repertoriul tezaurelor monetare din Dobrogea

In luna august la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa s-a lansat volumul numismatic „ Repertoriul tezaurelor monetare din Dobrogea” coordonat de către doi mari cercetători ştiinţifici, dr.Gabriel Custurea şi dr.Gabriel Talmaţchi. O carte care vorbeşte despre cele 600 de tezaure din cele 201 de localităţi din Dobrogea românească şi bulgărească. O lucrare ştiinţifică adresată specialiştilor dar şi iubitorilor de istorie despre bani, bijuterii şi obiecte cu valoare numismatică.
O frumoasă călătorie prin lumea banilor, de la primele epoci de apariţie ale formelor monetare şi până în prezent, în contemporaneitate, ne oferă volumul „ Repertoriul tezaurelor monetare din Dobrogea”.

Dr. Gabriel Custurea, cercetător ştiinţific, grd.I, directorul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Constanţa declara despre volum ca este „ O carte de foarte bună calitate, interesantă l-a care s-a lucrat şapte ani pentru realizarea ei. Un proiect al nostru mai vechi care, de fapt, este terminat din vara anului trecut dar neterminat pentru că-i lipsea indexul. Descoperirile recente sunt cuprinse întro addendă. Nu este o lucrare originală. Este un inventar al descoperirilor numismatice, necesar pentru cunoaşterea unui aspect din viaţa economică a provinciei noastre”, a afirmat dr.Gabriel Custurea, unul dintre coordonatorii lucrării.
În sine, volumul „Repertoriul tezaurelor monetare din Dobrogea” prezintă, pe ansamblu, o continuitate de circulaţie a banilor ilustrativă pentru istoria localităţilor dobrogene.

Iubitorii de istorie şi mai cu seamă numismatii, îşi pot achiziţiona lucrarea de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.