vineri, 21 decembrie 2018

Emisiune numismatica: Istoria aurului – moneda din aur de 10 ducați Mihai Viteazul

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 24 decembrie 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema Istoria aurului – moneda din aur de 10 ducați Mihai Viteazul.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
  • metal: aur;
  • valoare nominală: 10 lei;
  • titlu: 999‰;
  • formă: rotundă;
  • diametru: 13,92 mm;
  • greutate: 1,224 g;
  • calitate: proof;
  • cant: zimțat.
Aversul monedei redă o reprezentare ecvestră a domnitorului Mihai Viteazul, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Reversul monedei are, în partea centrală, chipul lui Mihai Viteazul așa cum este prezentat pe aversul monedei de 10 ducați Mihai Viteazul, în partea de jos, reproducerea reversului monedei, iar în arc de cerc inscripția „ISTORIA AURULUI – MONEDA DE 10 DUCATI MIHAI VITEAZUL”.
Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 500 monede din aur.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare este de 385,00 lei.
Monedele din aur cu tema Istoria aurului – moneda din aur de 10 ducați Mihai Viteazul au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

joi, 20 decembrie 2018

Articole

Articolele mele publicate in Cercetari Numismatice (publicatie a Muzeului National de Istorie a Romaniei)  le puteti lectura integral pe:

 sau pe


 sau

luni, 10 decembrie 2018

Moneda-100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 14 decembrie 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
  • valoare nominală: 10 lei;
  • metal: argint;
  • titlu: 999‰;
  • formă: rotundă;
  • diametru: 37 mm;
  • greutate: 31,103 g;
  • calitate: proof;
  • cant: zimțat.
Aversul monedei redă o compoziţie reprezentând spectacole de teatru și film, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2018”.
Reversul monedei prezintă portretul actorului Radu Beligan și inscripţiile în arc de cerc „RADU BELIGAN” şi ,,100 DE ANI DE LA NASTERE”.
Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 200 monede din argint.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este de 345,00 lei.
Monedele din argint cu tema 100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

marți, 4 decembrie 2018

Petrila-Expozitie de insigne cu tematica Minerit



Anul acesta se împlineşte un secol şi jumătate de când "diamantele negre" extrase din subsolul Văii Jiului hrănesc „gurile” flămânde ale furnalelor, pun în mişcare locomotivele sau pur şi simplu ne încălzesc casele.
Multe generaţii de mineri s-au dedicat acestei îndeletniciri utile societăţii, dar deosebit de periculoasă pentru sănătate şi viaţă în general.
În lumea lor „fără cer” lucrătorii din subteran sunt apăraţi doar de credinţă şi Sfânta Mare Muceniţă Varvara, care este prăznuită în Valea Jiului la data de 4 decembrie, atunci când a fost ucisă de tatăl ei.
Considerând evenimentele de mare importanţă în viaţa Văii Jiului, Consiliul de coordonare operativă a Asociaţiei Colecţionarilor de Insigne din România a iniţiat organizarea unei expoziţii omagiale de insigne, medalii, plachete, decoraţii şi lămpi de mină la Petrila, localitate minieră unde nu demult a fost închisă definitiv una dintre cele mai vechi exploatări miniere din Valea Jiului.
Expoziţia şi un scurt simpozion se vor desfăşura la Galeria „ARTELIER” din Petrila, str. Republicii nr. 40.
Vernisajul expoziţiei va avea loc în data de 4 decembrie 2018 la ora 16:30.
Sunt invitate toate persoanele care au lucrat sau au avut tangenţă de-a lungul timpului cu activitatea minieră.
Tuturor locuitorilor oraşului Petrila şi minerilor din Valea Jiului, un sincer „NOROC BUN" şi Sfânta Mare Muceniţă Varvara să-i ocrotească!
PREŞEDINTE A.C.I.R.,
Prof. Tiberiu Kelemen

joi, 29 noiembrie 2018

SET NUMISMATIC 100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE DE LA ALBA IULIA


În data de 26 noiembrie 2018 Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur, o monedă din argint, o monedă din alamă pentru colecționare și, totodată, va pune în circulație o monedă aniversară din alamă, având ca temă 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
• Moneda de aur: valoare nominală – 500 lei, puritate - 99,9%, formă – rotundă, diametru – 35 milimetri, greutate – 31,103 grame, calitate – proof, cant – neted, tiraj – 200 exemplare și preț unitar de achiziție fără TVA – 7615 lei.
• Moneda de argint: valoare nominală – 10 lei, puritate - 99,9%, formă – rotundă, diametru – 37 milimetri, greutate – 37 grame, calitate – proof, cant – zimțat, tiraj – 200 exemplare și preț unitar de achiziție fără TVA – 330 lei.
• Moneda de 50 bani pentru colecționare: material – alamă (Cu80Zn15Ni5), formă – rotundă, diametru – 23,75 milimetri, greutate – 6,1 grame, grosime la chenar – 1,9 milimetri, calitate – proof, cant – inscripționat cu cuvântul ROMÂNIA de două ori, cu steluță între cele două cuvinte, tiraj – 5000 exemplare și preț unitar de achiziție fără TVA – 10 lei.
• Moneda de 50 bani în circulație este identică cu cea de colecționată doar că este realizată la calitatea necirculată și îi lipsește cercul cu litera N, de pe avers, partea dreaptă.
Aversul tuturor monedelor redau o imagine a Marii Adunări de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918; inscripțiile în arc de cerc „ROMANIA” și „MAREA ADUNARE DE LA ALBA IULIA”, valoarea nominală „.... LEI (BANI)”, stema României și anul de emisiune „2018”. Aversul monedei de 50 bani pentru colecționare diferă de cea aflată în circulație prin faptul că undeva în dreapta are inscripționată litera „N”, într-un cerc, ca semn distinctiv.
***
Reversul comun tuturor monedelor prezintă portretele lui Ștefan Cicio-Pop, Gheorghe Pop de Băsești, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș și Iuliu Hossu, personalități care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri; inscripția în arc de cerc „100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE” și data evenimentului aniversat „1 DECEMBRIE 1918”.
***
Iuliu Hossu (30 ianuarie 1885 – 28 mai 1970) a fost episcop al Bisericii Greco-Catolice şi Cardinal, un apărător al drepturilor românilor din Austro-Ungaria. A obţinut doctorate în Filosofie şi Teologie la Roma, iar în decembrie 1917 a fost numit Episcop de Gherla. La Marea Adunare de la Alba Iulia a citit mulţimii Declaraţia de Unire. A făcut parte din delegaţia trimisă la Bucureşti pentru a prezenta Regelui Ferdinand hotărârea de Unire, împreună cu Miron Cristea, Alexandru Vaida-Voievod şi Vasile Goldiş.
***
Gheorghe Pop de Băsești (născut la data de 1 august 1835 în localitatea Băsești, Comitatul Sălaj - decedat la data de 23 februarie 1919) a fost un politician român din Transilvania, care între anii 1881 - 1902 a fost vicepreședinte, iar între anii 1902 - 1908 președinte al Partidului Național Român din Transilvania.
***
Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873 – 5 februarie 1953) a fost cel mai important politician transilvănean. S-a alăturat luptei naţionale a românilor din Austro-Ungaria încă din studenţie. Spiritul său combativ a servit cauzei naţionale, mai ales în timpul mandatului de deputat în Parlamentul de la Budapesta. În timpul războiului a luptat pe frontul italian, iar la sfârşitul anului 1918 a coordonat organizarea politică şi militară a românilor din Austro-Ungaria. A fost unul dintre iniţiatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. După război a organizat instalarea administraţiei româneşti în Ardeal, în calitate de preşedinte al Consiliului Dirigent, guvernul de tranziţie al Transilvaniei.
***
Vasile Goldiș a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. El s-a născut la data 12 noiembrie 1862 în localitatea Mocirla, azi Vasile Goldiș, județul Arad, într-o familie de preot, și a decedat la data de 10 februarie 1934 la Arad. Între anii 1873 – 1881 este elev al Liceului Teoretic din Arad pe care îl absolvă ca șef de promoție, remarcându-se cu aptitudini deosebite pentru istorie, literatură și filozofie. La 1 octombrie 1881 se înscrie și urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie, cu bursă din partea Episcopiei Ortodoxe Române din Arad, la Universitatea din Budapesta și Viena. În anii studenției activează în cadrul societăților studenților români Petru Maior și România Jună. Lucrează ca profesor în disciplinele studiate la Caransebeș și Brașov. În anul 1893 devine membru al Partidului Național Român și colaborator activ al ziarului Tribuna din Sibiu. În perioada 1906 – 1910 a fost deputat de Radna în parlamentul maghiar, unde a intervenit de numeroase ori împotriva diverselor legi asupritoare de naționalități.La 1 decembrie 1918 Vasile Goldiș a rostit la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia un discurs în care a relevat inevitabilitatea dezmembrării monarhiei austro-ungare și necesitatea unirii Transilvaniei cu România. În 2 decembrie 1918 devine ministru al Instrucțiunii Publice în Consiliul Dirigent de la Sibiu și din 17 decembrie ministru fără portofoliu în guvernul central de la București. În anul 1919 a fost numit membru de onoare al Academie Române. În perioada interbelică a făcut parte din mai multe guverne de la București.
***
Ștefan Cicio Pop a fost avocat și un om politic român, membru al PNR și mai apoi vicepreședinte al PNȚ, deputat român în Dieta de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, Președinte al Consiliului Național Central Român, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent, deținător al portofoliului apărării și al internelor, care s-a născut la data de 1 aprilie 1865 la Șigău, Cluj și a decedat la data de 16 februarie 1937 în localitatea Conop, judeșul Arad. A studiat la Liceul maghiar de stat din Dej, Liceul maghiar de stat din Sibiu, și la universitățile din Budapesta și Viena, din anul 1891 – doctor în drept. La vârsta de 40 de ani, în anul 1905, este ales deputat de Șiria în Dieta Ungariei, unde susține cu consecvență timp de 14 ani cauza românilor din Transilvania. A participat la Marea Adunare de la Alba Iulia, pe care a condus-o în calitatea sa de președinte al Consiliului Național Român Central și vicepreședinte al Marii Adunări. A fost ales de Marea Adunare de la Alba Iulia ca membru al Marelui Sfat Național al Românilor din Transilvania, iar mai apoi, membru al Consiliului Dirigent.
(sursa informatiilor: