Pe linga metalele si aliajele acestora, prezentate in articolul anterior, uneori in decursul istoriei
s-au utilizat, din anumite considerente, pentru emiterea de monede si diverse alte materiale nemetalice si total improprii acestui scop.
Carbune: in 1922 un numar mic de monede/bancnote de necesitate, notgeld, s-au emis din carbune in timpul hiperinflatiei din Germania.
Carton: desi nu este un material care sa reziste in timp totusi cartonul a fost utilizat pentru emisiuni de moneda. Astfel in 1574 orasul Leyden era sub asediu. Conducatorii orasului au hotarit sa confectioneze o moneda din carton avind valoarea nominala de 20 stuiver. Moneda avea diametrul de 38 mm, si avea inscriptionata urmatoarele cuvinte: „ Godt behoede Leyden” si „N.O.V.L.S.G.I.P.A.C” (Nummus obsessae urbis Lugduni sub Gubernio illustrissimo Principe Auriaci cusus).
foto 1: Moneda din carton, Leyden 1574
Lut: Inainte de sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial in Japonia s-au confectionat din teracota monede cu valoarea nominala de 1 sen.
Lemn: In 2005 republica Congo a emis o moneda comemorativa de 5 franci din lemn de artar avind imprimata pe una din fete o gorila (specie pe cale de disparitie datorita vinarii excesive dar si datorita taierii padurii tropicale), iar pe cealalta un leu in picioare. Moneda are 40mm in diametru si a fost emisa intr-un tiraj de 2000 de exemplare.
foto 2: moneda din lemn, 5 franci 2005 Congo
Sticla: Monedele din sticla sunt foarte rare. In Egipt s-au descoperit mici bucati de sticla din secolul I-IV AD care se banuieste ca au fost utilizate ca monede. Tot in Egipt in perioada fatimida, 969-1171, se utilizau monede (dar si etaloane monetare) din sticla colorata, fiecare culoare desemnind o anumita valoare a monedei. In lumea islamica primele greutati pentru verificarea monedelor au fost confectionate din sticla. Se pare ca aceste etaloane din sticla au fost utilizate si ca moneda de schimb. In timpurile noastre, ducele Spremont a emis in Maehren (regiune din estul Boemiei) niste monede din sticla.
Plastic: In mod frecvent diversele materiale plastice se utilizeaza pentru emiterea de jetoane. In 2004 Congo a emis o moneda de 10 franci dintr-un plastic acrilic asemanator sticlei organice (deci este transparenta) cu diametrul de 50mm si grosimea de…21mm. Moneda prezinta imaginea tridimensionala a celei mai mari corabii din lume construita de chinezi in secolul XV pentru a transporta girafe din Africa in China. Corabia avea circa 140m lungime, 60 m latime si 9 catarge. Dezavantajele acestei monede inedite este ca prezinta pe cele doua fete acelasi desen. Tirajul acestei emisiuni neobisnuite a fost de 2000 de exemplare. Pe site-ul http://www.joelscoins.com/ se mai gasesc la vinzare la un pret de 35 $ in stare proof. In 2006 congolezii au pus in circulatie o alta moneda din acelasi material. Valoarea nominala fiind de 25 de franci. Moneda prezenta, tot tridimensional, fregata Shtandart, nava amiral a flotei tarului Petru cel Mare, construita de mesteri danezi in 1703.
foto 3: monede acryl Congo: fregata Shtandart si corabia chineza
Portelan: La inceputul secolului XVIII in Thailanda au fost folosite monede din portelan. In perioada de colaps a economiei germane de dupa primul razboi mondial citeva orase au emis monede din acelasi material casant si total impropriu pentru emisiuni monetare. Multe din acestea monede (cu diverse denominatii) au fost din portelan rosu si s-au produs in fabrica de portelan din orasul Meissen, care a emis si monede din portelan alb chinezesc. Aceste emisiuni germane se incadreaza in categoria banilor de necesitate.
foto 4: monede germane din portelan
Piele: Pielea a fost utilizata in decursul istoriei ca material pentru confectionarea banilor, in special in timpul asediilor si al situatiilor de urgenta. In anul 743 imparatul bizantin Constantin V Kopromymos, in timpul razboiului civil, a permis emiterea de monede din piele. Un alt imparat Friedrich II in 1241, in timpul ocupatiei provinciei Faenza (Ravenna-Italia), avea dificultati cu procurarea de metale pentru monede asa ca a scos monede din piele. Cele mai vechi monede din piele au fost confectionate in China in timpul imparatului Wu (140-86 BC). Ele erau din piele de cerb alb si erau utilizate in cadrul palatului ca bani de joc/jetoane. In secolul XIX banii din piele au fost utilizati in tarile baltice intre 1810 si 1831 si in timpul marii inflatii din Germania. In 1923 in orasul Poessneck (Germania) au circulat ca “monede” talpi de pantofi de dama sau barbati purtind semnatura oficialilor si avind valori de 25 si 50 de pfennigi de aur. In acelasi oras bancnota de 50 milioane de marci a fost tiparita pe piele. In Insula Man se pare ca au circulat intre 1570 si 1780 bani in piele.
Toate aceste monede/bani din piele inlocuitori temporari de moneda metalica, erau de fapt bucati din piele care probabil purtau o semnatura oficiala si insemne (ca in cazul taplilor de pantofi mai sus amintite) care sa le ateste valoarea nominala. Aduceau mai mult a bancnote decit a monede, dar cum in secolul VIII, de exemplu, nu se punea problema existentei bancnotelor le putem considera monede, asa cum o fac si numismatii straini.
Fibre: La sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial datorita lipsei acute de metale in regiunea Manchukuo, din nordestul Chinei s-a emis o moneda de 5 fen dintr-un material fibros rosu la fel de tare ca si un metal. Aceasta moneda nemetalica are valoarea de catalog de 60 de dolari in stare VG.
foto 5: fiber coin Manchukuo
Piatra: In insula Yap localnicii utilizeaza pentru diverse tranzactii discuri din piatra, mai precis din aragonit (un mineral alcatuit din carbonat de calciu cristalizat avind cristale mari de cuart, mineral care nu se gaseste pe insula), asemanatoare unor pietre de moara cu o gaura in mijloc (pentru a putea fi usor transportate). Detalii despre ineditele monede de piatra se gasesc intr-un articol publicat pe blog in luna iulie.
foto 6: "banut" de piatra
Bibliografie:
1.http://www.moneymuseum.com/standard_english/raeume/geld_machen/werkstatt/material/material.html 2. http://www.tclayton.demon.co.uk/
3. http://www.joelscoins.com/
ing. Dorel Balaita
Onesti-Bacau
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu