Expoziția internațională „Monede biblice – Banii în Vechiul și Noul Testament”, găzduită de Muzeul Municipiului București la Palatul Șuțu, propune o incursiune în istoria monetară a Orientului Apropiat antic, urmărind legăturile dintre circulația monedelor, evenimentele istorice și relatările Vechiului și Noului Testament.
Pornind de la apariția primelor monede în Asia Mică, în secolul al VII-lea î.Hr., parcursul expozițional reconstituie cu ajutorul monedelor și textelor de sală, transformările economice și politice ale unei regiuni aflate succesiv sub influența marilor puteri ale Antichității. De la daricii persani și drahmele grecești la emisiunile dinastiilor elenistice, ale regilor hasmonei și irodieni și ale administrației romane, monedele reflectă schimbările de autoritate, raporturile de dominație și particularitățile culturale și religioase ale societăților în care au circulat.
Pornind de la apariția primelor monede în Asia Mică, în secolul al VII-lea î.Hr., parcursul expozițional reconstituie cu ajutorul monedelor și textelor de sală, transformările economice și politice ale unei regiuni aflate succesiv sub influența marilor puteri ale Antichității. De la daricii persani și drahmele grecești la emisiunile dinastiilor elenistice, ale regilor hasmonei și irodieni și ale administrației romane, monedele reflectă schimbările de autoritate, raporturile de dominație și particularitățile culturale și religioase ale societăților în care au circulat.
Un loc central îl ocupă monedele din vremea lui Iisus Hristos și din primele decenii ale creștinismului. Monedele de bronz emise de Irod I și de urmașii săi, cele ale guvernatorilor romani ai Iudeei, inclusiv Ponțiu Pilat, precum și tetradrahmele tiriene oferă repere materiale pentru înțelegerea unor episoade biblice devenite parte a patrimoniului cultural universal. Banul tributului datorat Cezarului, moneda găsită în gura peștelui, obolul văduvei și cei treizeci de arginți ai trădării lui Iuda capătă astfel o dimensiune istorică și numismatică, dincolo de interpretările lor teologice.
Expoziția evidențiază totodată felul în care moneda a funcționat ca instrument de afirmare a autorității politice. Portretele suveranilor, inscripțiile, simbolurile religioase și imaginile alese pentru emisiunile monetare dezvăluie o lume în care puterea imperială, tradițiile locale și credința se întâlneau, uneori într-un echilibru fragil. Obiecte de dimensiuni modeste destinate tranzacțiilor cotidiene, monedele au devenit peste secole documente istorice de o remarcabilă valoare.
Reunind piese provenite în principal din colecții private, expoziția invită publicul să descopere o perspectivă mai puțin obișnuită asupra istoriei biblice: aceea oferită de obiectele care au circulat efectiv în lumea evocată de textele sacre. Între mărturia scrisă și cea materială se conturează astfel o istorie a vieții cotidiene, a schimburilor economice și a puterii, dar și a modului în care obiecte aparent neînsemnate au dobândit semnificații durabile în memoria culturală și religioasă.
Vernisajul va avea loc miercuri, 28 octombrie 2026, ora 18:00, la Palatul Suțu, sediul Muzeului Municipiului București și va putea fi vizitată până la 29 noiembrie 2026.
Evenimentul reprezintă prima colaborare dintre Muzeul Municipiului București, Societatea Numismatică Cehă (Cehia) și Asociația Pronumismatica (România), fiind realizat în parteneriat cu Ambasada Republicii Cehe, Forumul Cehilor din România și Abalon.
Vernisată cu ocazia Zilei Naționale a Cehiei, expoziția are o însemnătate aparte pentru relațiile culturale dintre România și Cehia, oferind un prilej de apropiere prin valorificarea patrimoniului numismatic.
Expoziția este însoțită de un catalog publicat la Editura Oscar Print în condiții grafice deosebite, care reunește studii și prezentări detaliate ale pieselor expuse, oferind cititorilor posibilitatea de a aprofunda contextul istoric, numismatic și biblic al acestora.
