Expozitie: Monede biblice

 

Ce monede circulau în Iudeea în vremea lui Iisus? Cum arăta banul Cezarului invocat într-unul dintre cele mai cunoscute episoade evanghelice? Ce valoare aveau cei treizeci de arginți primiți de Iuda și ce nominaluri ar fi putut reprezenta bănuții dăruiți de văduva săracă? Dincolo de semnificația lor religioasă și simbolică, asemenea referințe păstrează memoria unei lumi concrete, în care banii însemnau deopotrivă mijloc de schimb, instrument al puterii și expresie a relațiilor dintre oameni.

Expoziția internațională „Monede biblice – Banii în Vechiul și Noul Testament”, găzduită de Muzeul Municipiului București la Palatul Șuțu, propune o incursiune în istoria monetară a Orientului Apropiat antic, urmărind legăturile dintre circulația monedelor, evenimentele istorice și relatările Vechiului și Noului Testament.
Pornind de la apariția primelor monede în Asia Mică, în secolul al VII-lea î.Hr., parcursul expozițional reconstituie cu ajutorul monedelor și textelor de sală, transformările economice și politice ale unei regiuni aflate succesiv sub influența marilor puteri ale Antichității. De la daricii persani și drahmele grecești la emisiunile dinastiilor elenistice, ale regilor hasmonei și irodieni și ale administrației romane, monedele reflectă schimbările de autoritate, raporturile de dominație și particularitățile culturale și religioase ale societăților în care au circulat.

Un loc central îl ocupă monedele din vremea lui Iisus Hristos și din primele decenii ale creștinismului. Monedele de bronz emise de Irod I și de urmașii săi, cele ale guvernatorilor romani ai Iudeei, inclusiv Ponțiu Pilat, precum și tetradrahmele tiriene oferă repere materiale pentru înțelegerea unor episoade biblice devenite parte a patrimoniului cultural universal. Banul tributului datorat Cezarului, moneda găsită în gura peștelui, obolul văduvei și cei treizeci de arginți ai trădării lui Iuda capătă astfel o dimensiune istorică și numismatică, dincolo de interpretările lor teologice.

Expoziția evidențiază totodată felul în care moneda a funcționat ca instrument de afirmare a autorității politice. Portretele suveranilor, inscripțiile, simbolurile religioase și imaginile alese pentru emisiunile monetare dezvăluie o lume în care puterea imperială, tradițiile locale și credința se întâlneau, uneori într-un echilibru fragil. Obiecte de dimensiuni modeste destinate tranzacțiilor cotidiene, monedele au devenit peste secole documente istorice de o remarcabilă valoare.

Reunind piese provenite în principal din colecții private, expoziția invită publicul să descopere o perspectivă mai puțin obișnuită asupra istoriei biblice: aceea oferită de obiectele care au circulat efectiv în lumea evocată de textele sacre. Între mărturia scrisă și cea materială se conturează astfel o istorie a vieții cotidiene, a schimburilor economice și a puterii, dar și a modului în care obiecte aparent neînsemnate au dobândit semnificații durabile în memoria culturală și religioasă.

Vernisajul va avea loc miercuri, 28 octombrie 2026, ora 18:00, la Palatul Suțu, sediul Muzeului Municipiului București și va putea fi vizitată până la 29 noiembrie 2026.

Evenimentul reprezintă prima colaborare dintre Muzeul Municipiului București, Societatea Numismatică Cehă (Cehia) și Asociația Pronumismatica (România), fiind realizat în parteneriat cu Ambasada Republicii Cehe, Forumul Cehilor din România și Abalon.

Vernisată cu ocazia Zilei Naționale a Cehiei, expoziția are o însemnătate aparte pentru relațiile culturale dintre România și Cehia, oferind un prilej de apropiere prin valorificarea patrimoniului numismatic.

Expoziția este însoțită de un catalog publicat la Editura Oscar Print în condiții grafice deosebite, care reunește studii și prezentări detaliate ale pieselor expuse, oferind cititorilor posibilitatea de a aprofunda contextul istoric, numismatic și biblic al acestora.

 

Simpozion: Cercetari Arheologice si Numimatice la Targoviste

 

lansare de carte: Monedele Ţării Româneşti în timpul domniei lui Radu I

Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită să participaţi la evenimentul de lansare a volumelor „Monedele Ţării Româneşti în timpul domniei lui Radu I”, autor Dr. Dan Pîrvulescu şi „Cultura Gumelnița pe valea Mostiștei”, autor Dr. Theodor Ignat.

Întâlnirea cu autorii şi invitaţii lor va avea loc la Palatul Suţu (b-dul. I.C. Brătianu, nr. 2), joi, 28 iunie 2018, începând de la ora 18.00.

Volumul „Monedele Ţării Româneşti în timpul domniei lui Radu I”, primul din seria Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu”, îşi propune cercetarea şi valorificarea ştiințifică a 727 de monede, emisiuni ale Țării Româneşti bătute în vremea domnitorului Radu I (1377-1383) care fac parte din colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” a Muzeului Municipiului Bucureşti. Se concretizează astfel o nouă etapă în ducerea la îndeplinire a actului de donaţie al colecţiei, datând din 19 decembrie 1939, care impunea printre altele şi imprimarea unui „catalog inventariu ilustrat...în care vor fi trecute toate obiectele donate”. Un prim pas în acest sens îl reprezintă volumul de faţă care va fi urmat de alte apariţii editoriale iniţiate de Muzeul Municipiului Bucureşti, concentrate pe valorificarea bogatului material arheologic şi numismatic aparţinând cunoscutei colecţii şi care vor fi grupate în seria Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu”. Volumul întocmit de Dan Pîrvulescu reprezintă un aport semnificativ la cunoaşterea sistemului monetar al Ţării Româneşti şi a utilizării emisiunilor proprii în economia monetară din spațiul cuprins între Dunăre și Carpați, în vremea voievodului Radu I (1377-1383).

Dan Pîrvulescu este director adjunct al Muzeului Municipiului București, și-a obținut doctoratul în istorie la Academia Română, în anul 2015, și este expert în bunuri arheologice și istorico-documentare atestat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Este autor al mai multor articole și studii ce au condus la valorificarea ştiinţifică a patrimoniului cultural al Muzeului Municipiului Bucureşti, aducând contribuţii importante în domeniul numismaticii pe baza studierii mai multor colecții muzeale. În cei aproape 15 ani de când lucreză în cadrul Muzeului Municipiului București a depus un efort constant în vederea organizării şi coordonării mai multor expoziţii tematice, precum şi permanente, cu profil arheologic și numismatic.

Lucrarea „Cultura Gumelnița pe valea Mostiștei” sintetizează informațiile cu privire la formele de manifestare ale comunităților gumelnițene de pe valea Mostiștei, creionând imaginea unei microregiuni omogene, cel puțin din punct de vedere socio-economic, dar cu manifestări particulare deosebite și diferențiate. Lucrarea s-a axat pe studiul așezărilor gumelnițene, cu aplecare deosebită asupra tell-urilor, care au atras încă de la început pe arheologi prin natura lor având cel mai mare potențial pentru descoperiri spectaculoase. Beneficiind de numeroase date inedite din cadrul cercetărilor de la Sultana-Malu Roșu autorul reușește să le integreze coerent într-o sinteză privind istoria și modul de viață specific comunităților gumelnițene de pe valea Mostiștei, alături de datele publicate anterior și de materialele sau informațiile inedite din arhivele instituțiilor ce au coordonat săpături în zona abordată. Astfel, rezultatul lucrării de față constituie o abordare modernă, sintetică, într-o manieră exhaustivă, a datelor arheologice inter-disciplinare disponibile la acest moment pentru micro-regiunea Mostiștea ce reflectă corect stadiul actual al cercetărilor, dar și experiența acumulată de autor.

Theodor Ignat este șeful biroului Arheologie din cadrul Muzeului Municipiului București, și-a obținut doctoratul în istorie la Academia Română, în anul 2013, și este arheolog expert atestat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Este autor al mai multor articole și studii ce au ca domeniu de interes perioada neo-eneolitică din sudul României, iar prin prisma activităţii din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti, unde a participat la numeroase campanii de săpături arheologice preventive, a dobândit experienţă în cercetarea arheologică a diferitelor perioade istorice.

Evenimentul editorial îi va avea ca invitaţi pe Dr. Cristian Schuster şi Dr. Aurel Vîlcu, cercetători științifici în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Dr. Viorel Petac, cercetător ştiinţific din cadrul Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române şi Dr. Cătălin Lazăr, cercetător asociat în cadrul Universităţii Bucureşti.

 

Sursa: 

https://www.facebook.com/events/466684993760308/