Se afișează postările cu eticheta Bucuresti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Bucuresti. Afișați toate postările
luni, 14 octombrie 2024
miercuri, 15 mai 2024
Targul Anticarilor
Centrul
Cultural Mihai Eminescu vă invită la o nouă ediție a Târgului
Anticarilor, un eveniment cu tradiție, care se va desfășura în perioada
23-26 mai 2024, în Parcul Obor. În acest an și-au anunțat participarea
peste 70 de expozanți din țară și din capitală.
La standurile deschise pe aleile parcului vor fi expuse obiecte de artă și piese de anticariat dintre cele mai diverse: costume vechi, picturi, gravuri, sculpturi, mobilier, numismatică, cărți și publicații, fotografii vechi și multe altele.
Vă invităm să descoperiți și de această dată o ediție specială, care recreează atmosfera de altădată a târgurilor din “micul Paris”.
Programul de vizitare este între orele 10 și 20, iar intrarea este liberă.
marți, 14 mai 2024
Conferința „Monumente bucureștene uitate ...” la Cercul Militar National
Conferința „Monumente bucureștene uitate ...”, lector colonel r. dr. Cristian SCARLAT, va fi organizată de Cercul Militar Național cu sprijinul Clubului Numismatic „Mihai Eminescu” și va avea loc joi, 16.05.2024, ora 17.15, la Sala Cinema a Palatului Cercului Militar National.
Latura profesională a lectorului, primul director al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (2004-2009), s-a îmbinat armonios cu preocupările sale ulterioare pentru salvarea monumentelor. Cristian Scarlat declara în urmă cu doi ani pentru b365.ro: „Azi la fel ca ieri și la fel ca alaltăieri ne paște acest pericol al patriotismului școlar, sforăitor, de protocol. Vorbele goale îndepărtează tinerii de istorie. Până la urmă, să fii patriot înseamnă să construiești ceva, să faci ceva bine pentru familia ta, pentru apropiații tăi, pentru comunitatea ta și astfel să faci ceva bine pentru binele țării”.
Este momentul unei noi dezbateri în cadrul Interferențelor Culturale, seria Colecții cu blazon, joi, 16.05.2024, ora 17.15!
Labels:
Bucuresti,
CMN,
conferinta,
Cristian Scarlat,
monumente
joi, 7 martie 2024
joi, 15 februarie 2024
miercuri, 18 martie 2020
Revista de cercetari arheologice si numismatice nr.5/2019
A aparut un nou numar, 5/2019, din Revista de cercetari arhelogice si numismatice a Muzeului municipiului Bucuresti. Va prezentam mai jos coperta si cuprinsul acestui consistent volum ce va fi in curind disponibil online pe siteul publicatiei:http://rcan.muzeulbucurestiului.ro/
Labels:
Bucuresti,
cercetari arheologice,
Cercetari Numismatice,
muzeu
luni, 9 iulie 2018
Expozitie: Moneda Țării Româneşti în epoca lui Mircea cel Bătrân
Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției
„Moneda Țării Româneşti în epoca lui Mircea cel Bătrân”, desfășurat la
Palatul Suțu în ziua de joi, 12 iulie 2018, ora 18.00.
Epoca lui Mircea cel Bătrân marchează consolidarea progresivă a statului medieval Ţara Românească când au loc importante schimbări economice precum şi cristalizarea structurilor politice, sociale şi spirituale. Progresul economic al Ţării Româneşti este pus pe seama dezvoltării agriculturii, meşteşugurilor și intensificării activităţilor comerciale. În această perioadă Principatul a reprezentat o zonă de tranzit, din punct de vedere comercial, între spaţiul levantin şi cel central-european. Intensificarea comerţului a influenţat în mod firesc circulaţia monetară, raportul dintre moneda aflată în circulaţie şi activităţile de schimb fiind legat de rolul Ţării Româneşti în cadrul comercial european.
Extinderea sferelor economice şi politice prin tratate internaţionale în epoca lui Mircea cel Bătrân şi implicit poziţia Ţării Româneşti în comerţul internaţional au dus pe de o parte la pătrunderea monedei străine în spaţiul muntean, dar şi la circulaţia monedei autohtone în afara graniţelor statului.
În ceea ce priveşte moneda proprie a Ţării Româneşti în epoca lui Mircea cel Bătrân au circulat ducatul şi banul, precum şi moneda predecesorilor săi Vladislav I, Radu I şi Dan I. Multitudinea de variante monetare bătute de Mircea cel Bătrân relevate pe de o parte de documentele scrise, dar mai ales de numărul mare de descoperiri demonstrează o circulaţie intensă a acestor emisiuni proces favorizat în special de impulsul economic, dar şi de progresul general al societăţii medievale româneşti început încă din vremea domnitorului Nicolae Alexandru. Emiterea monedelor proprii a început odată cu urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Vladislav I şi a continuat fără întrerupere până la Mircea cel Bătrân constituind o manifestare a Ţării Româneşti ca stat suveran şi independent, dar şi o necesitate economică reprezentând o dovadă a dezvoltării economiei de schimb bazată pe monedă şi a nevoii creşterii numerarului aflat în circulaţie. Sporirea numerarului s-a datorat pe de o parte intensificării activităţii comerciale din perioada lui Mircea cel Bătrân, dar şi necesităţii întreţinerii trupelor de care domnitorul avea nevoie pentru a fi susţinut atât în luptele pentru apărarea ţării împotriva otomanilor, dar şi în luptele pentru menţinerea puterii.
La începutul anului 2018 s-au împlinit 600 de ani de la moartea voievodului Mircea cel Bătrân, moment comemorat de Muzeul Municipiului Bucureşti prin deschiderea acestei expoziţii tematice la Palatul Suţu vizând moneda marelui domnitor precum şi circulaţia monetară în epoca sa. Având la dispoziţie un vast patrimoniu numismatic Muzeul Municipiului Bucureşti oferă, și de această dată publicului vizitator, ocazia familiarizării cu monedele medievale aparţinând colecţiei „Maria şi dr. George Severeanu”, precum şi colecţiei „Numismatice”.
Dr. Alina Pîrvulescu
Muzeograf, Cabinetul Numismatic şi Medalistic
Epoca lui Mircea cel Bătrân marchează consolidarea progresivă a statului medieval Ţara Românească când au loc importante schimbări economice precum şi cristalizarea structurilor politice, sociale şi spirituale. Progresul economic al Ţării Româneşti este pus pe seama dezvoltării agriculturii, meşteşugurilor și intensificării activităţilor comerciale. În această perioadă Principatul a reprezentat o zonă de tranzit, din punct de vedere comercial, între spaţiul levantin şi cel central-european. Intensificarea comerţului a influenţat în mod firesc circulaţia monetară, raportul dintre moneda aflată în circulaţie şi activităţile de schimb fiind legat de rolul Ţării Româneşti în cadrul comercial european.
Extinderea sferelor economice şi politice prin tratate internaţionale în epoca lui Mircea cel Bătrân şi implicit poziţia Ţării Româneşti în comerţul internaţional au dus pe de o parte la pătrunderea monedei străine în spaţiul muntean, dar şi la circulaţia monedei autohtone în afara graniţelor statului.
În ceea ce priveşte moneda proprie a Ţării Româneşti în epoca lui Mircea cel Bătrân au circulat ducatul şi banul, precum şi moneda predecesorilor săi Vladislav I, Radu I şi Dan I. Multitudinea de variante monetare bătute de Mircea cel Bătrân relevate pe de o parte de documentele scrise, dar mai ales de numărul mare de descoperiri demonstrează o circulaţie intensă a acestor emisiuni proces favorizat în special de impulsul economic, dar şi de progresul general al societăţii medievale româneşti început încă din vremea domnitorului Nicolae Alexandru. Emiterea monedelor proprii a început odată cu urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Vladislav I şi a continuat fără întrerupere până la Mircea cel Bătrân constituind o manifestare a Ţării Româneşti ca stat suveran şi independent, dar şi o necesitate economică reprezentând o dovadă a dezvoltării economiei de schimb bazată pe monedă şi a nevoii creşterii numerarului aflat în circulaţie. Sporirea numerarului s-a datorat pe de o parte intensificării activităţii comerciale din perioada lui Mircea cel Bătrân, dar şi necesităţii întreţinerii trupelor de care domnitorul avea nevoie pentru a fi susţinut atât în luptele pentru apărarea ţării împotriva otomanilor, dar şi în luptele pentru menţinerea puterii.
La începutul anului 2018 s-au împlinit 600 de ani de la moartea voievodului Mircea cel Bătrân, moment comemorat de Muzeul Municipiului Bucureşti prin deschiderea acestei expoziţii tematice la Palatul Suţu vizând moneda marelui domnitor precum şi circulaţia monetară în epoca sa. Având la dispoziţie un vast patrimoniu numismatic Muzeul Municipiului Bucureşti oferă, și de această dată publicului vizitator, ocazia familiarizării cu monedele medievale aparţinând colecţiei „Maria şi dr. George Severeanu”, precum şi colecţiei „Numismatice”.
Dr. Alina Pîrvulescu
Muzeograf, Cabinetul Numismatic şi Medalistic
Labels:
Bucuresti,
Mircea cel Batran,
mon4eda,
muzeu,
Tara Romaneasca
vineri, 9 septembrie 2016
Cercetari arheologice si numismatice-simpozion
Muzeul Municipiului Bucureşti în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române şi Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa organizează a doua ediţie a Simpozionului „Cercetări arheologice şi numismatice”, desfăşurat la Bucureşti (Casa Filipescu-Cesianu).
Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în colaborare cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional, dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.
Secţiunea Arheologie
Casa Filipescu-Cesianu Calea Victoriei, nr. 151, Bucureşti:
9.00: Înscrierea participanţilor (Sala Lapidarium)
9.40: Deschiderea Simpozionului (Sala Lapidarium)
10.00*: Lucrări Secţiunea Arheologie (Sala Lapidarium)
Moderator Dr. Cristian Schuster
- Roxana Dobrescu, Piesele de obsidian din colecțiile gravittiene paleolitice din nord-vestul României
- Adina Boroneanţ, Cei mai buni prieteni ai omului? Relaţia om-animal în perioada tranziţiei mezolitic-neolitic timpuriu la Porţile de Fier
- Mădălina Dimache, Cristian Eduard Ştefan, Razvan Petcu, Greutăți de lut de la Şoimuş-La Avicola (Ferma 2), jud. Hunedoara
- Cătălin Lazăr, Reprezentări ornitomorfe specifice comunităţilor Kodjadermen - Gumelniţa - Karanovo VI
- Theodor Ignat, Industria pietrei cioplite în așezările gumelnițene din jurul Bucureștiului
- Adelina Darie, Considerații generale privind obiectele din metal din perioada neo-eneolitică din colecția Muzeului Municipiului București
- Vasile Opriş, O istorie a artefactelor preistorice din Colecția „Maria și dr. George Severeanu”
- Cristian Schuster, Elena Gavrilă, Laurenţiu Mecu, Despre topoarele de piatră din mediul culturii Tei
- Radu Băjenaru, Pavel Mirea, Toporul de metal de la Roșiorii de Vede și câteva precizări cu privire la tipul Pădureni
14.00*: Lucrări Secţiunea Arheologie (Sala Lapidarium)
Moderator Dr. Radu Băjenaru
- Sorin-Cristian Ailincăi, Despre cronologia perioadei timpurii a epocii fierului la Dunărea de jos în lumina unor noi descoperiri
- Despina Măgureanu, Observaţii asupra modalităţilor de identificare a atelierelor de mică metalurgie în zona extra-carpatică (sec. II-I a.Chr.)
- Sebastian Matei, Structuri de locuire în cetatea dacică de la Tîrcov, jud. Buzău
- Alexandra Comşa, Georgeta El Susi, De-a face cu oasele. Analiza osteologică a materialului din campania 2015 de la Bucureşti-Militari-Câmpul Boja
- Alina Streinu, Situl Labraunda: cercetări recente la sanctuarul lui Zeus Ladrandos
- Georgi Mitev, Cercetări asupra zidului nordic al fortăreței romane Transmariska/ Tutrakan, Bulgaria, în anii 2009-2012
- Ioan Carol Opriş, Alexandru Raţiu, Cercetări recente privind sistemul de fortificaţie al Porţii de Sud de la Capidava
- Andrei Măgureanu, Discuţii privind ocuparea spaţiului în secolele VI-VII p.Chr. în zona Târgşorului Vechi
- Cristina Pavel-Talmaţchi, Consideraţii privind ceramica de factură superioară descoperită în aşezările fortificate de la Oltina şi Hârşova
- Deyan Rabovyanov, Fortificațiile cetății Trapezitsa – a doua cetate a capitalei bulgare Tărnovo
- Aurel Stănică, Fortificațiile otomane din nordul Dobrogei
- Raluca Popescu, Dan Pîrvulescu, Elemente de infrastructură din Bucureştiul medieval
- Bogdan Ciupercă, Observaţii cu privire la evoluţia conacului Pană Filipescu, Filipeștii de Târg, jud. Prahova
- Bogdan Şandric, Proiectul european ArcLand. Cinci ani dedicaţi peisajului
Secţiunea Numismatică
Casa Filipescu-Cesianu Calea Victoriei, nr. 151, Bucureşti:
9.00: Înscrierea participanţilor (Sala Lapidarium)
9.40: Deschiderea Simpozionului (Sala Lapidarium)
10.00*: Lucrări Secţiunea Numismatică (Casa Filipescu-Cesianu)
Moderator Dr. Eugen Nicolae
- Aurel Vîlcu, Eugen Nicolae, Observații asupra monedelor histriene de argint din tezaurul de la Ivancea
- Mihai Dima, Despre monedele de bronz histriene de tip Apollo - „Fedești”
- Emanuel Viorel Petac, Un stater tomitan necunoscut de tip Lysimach din seria timpurie (ultima parte a sec. III a.Chr.)
- Steluţa Gramaticu, Despre pondurile de la Callatis în perioada autonomă
- Theodor Isvoranu, Un tezaur monetar de la sfârşitul sec. III a.Chr. descoperit în nordul Munteniei
- Stoyan Mihaylov, Monede romane în situri medievale. Cazul fortăreței Trapezitsa din Veliko Tărnovo
14.00*: Lucrări Secţiunea Numismatică (Casa Filipescu-Cesianu)
Moderator Dr. Aurel Vîlcu
- Radu Dumitrescu, Notă preliminară asupra unui tezaur de monede imperiale romane descoperit recent la Desa, jud. Dolj
- Gabriel Talmațchi, Noi aspecte privind circulaţia monetară în teritoriul rural tomitan (secolele II-V p.Chr.)
- Ana Boldureanu, O brățară din perioada Hoardei de Aur descoperită la Costești, raionul Ialoveni, Republica Moldova
- Alina Pîrvulescu, Noi informații despre tezaurul descoperit la Bădila din cadrul colecţiei „Maria şi dr. George Severeanu”
- Marius Blasko, Un tezaur din secolul al XVI-lea descoperit la Urziceni, jud. Ialomița
- Dan Pîrvulescu, Aurel Vîlcu, Tezaurul de falsuri după monedele otomane din prima jumătate a secolului al XVIII-lea descoperit în Bucureşti (Calea Plevnei nr. 20)
* Timpul alocat fiecărei lucrări, incluzând discuţiile, este de 20 minute.
Evenimentul se desfășoară sub coordonarea unui Consiliu Știinţific alcătuit din CŞ I Dr. Eugen Nicolae, Director al Institutului de de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, CŞ I Dr. Cristian Schuster, Institutul de de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române şi Dr. Adrian Majuru, Director al Muzeului Municipiului Bucureşti.
Comitetul de Organizare al Simpozionului este alcătuit din Dr. Dan Pîrvulescu, Șef Secție Istorie (Muzeul Municipiului Bucureşti), Dr. Aurel Vîlcu, Institutul de de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Angelica Iacob, Șef Serviciu Relații Publice, Marketing, Proiecte Culturale (Muzeul Municipiului Bucureşti) şi Theodor Zavalaș, Director, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa.
Detalii:
www.muzeulbucurestiului.ro
facebook.com/MuzeulMunicipiuluiBucuresti
conferinte@muzeulbucurestiului.ro
Organizatori:
Muzeul Municipiului Bucureşti
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române
Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa
Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în colaborare cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional, dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.
Secţiunea Arheologie
Casa Filipescu-Cesianu Calea Victoriei, nr. 151, Bucureşti:
9.00: Înscrierea participanţilor (Sala Lapidarium)
9.40: Deschiderea Simpozionului (Sala Lapidarium)
10.00*: Lucrări Secţiunea Arheologie (Sala Lapidarium)
Moderator Dr. Cristian Schuster
- Roxana Dobrescu, Piesele de obsidian din colecțiile gravittiene paleolitice din nord-vestul României
- Adina Boroneanţ, Cei mai buni prieteni ai omului? Relaţia om-animal în perioada tranziţiei mezolitic-neolitic timpuriu la Porţile de Fier
- Mădălina Dimache, Cristian Eduard Ştefan, Razvan Petcu, Greutăți de lut de la Şoimuş-La Avicola (Ferma 2), jud. Hunedoara
- Cătălin Lazăr, Reprezentări ornitomorfe specifice comunităţilor Kodjadermen - Gumelniţa - Karanovo VI
- Theodor Ignat, Industria pietrei cioplite în așezările gumelnițene din jurul Bucureștiului
- Adelina Darie, Considerații generale privind obiectele din metal din perioada neo-eneolitică din colecția Muzeului Municipiului București
- Vasile Opriş, O istorie a artefactelor preistorice din Colecția „Maria și dr. George Severeanu”
- Cristian Schuster, Elena Gavrilă, Laurenţiu Mecu, Despre topoarele de piatră din mediul culturii Tei
- Radu Băjenaru, Pavel Mirea, Toporul de metal de la Roșiorii de Vede și câteva precizări cu privire la tipul Pădureni
14.00*: Lucrări Secţiunea Arheologie (Sala Lapidarium)
Moderator Dr. Radu Băjenaru
- Sorin-Cristian Ailincăi, Despre cronologia perioadei timpurii a epocii fierului la Dunărea de jos în lumina unor noi descoperiri
- Despina Măgureanu, Observaţii asupra modalităţilor de identificare a atelierelor de mică metalurgie în zona extra-carpatică (sec. II-I a.Chr.)
- Sebastian Matei, Structuri de locuire în cetatea dacică de la Tîrcov, jud. Buzău
- Alexandra Comşa, Georgeta El Susi, De-a face cu oasele. Analiza osteologică a materialului din campania 2015 de la Bucureşti-Militari-Câmpul Boja
- Alina Streinu, Situl Labraunda: cercetări recente la sanctuarul lui Zeus Ladrandos
- Georgi Mitev, Cercetări asupra zidului nordic al fortăreței romane Transmariska/ Tutrakan, Bulgaria, în anii 2009-2012
- Ioan Carol Opriş, Alexandru Raţiu, Cercetări recente privind sistemul de fortificaţie al Porţii de Sud de la Capidava
- Andrei Măgureanu, Discuţii privind ocuparea spaţiului în secolele VI-VII p.Chr. în zona Târgşorului Vechi
- Cristina Pavel-Talmaţchi, Consideraţii privind ceramica de factură superioară descoperită în aşezările fortificate de la Oltina şi Hârşova
- Deyan Rabovyanov, Fortificațiile cetății Trapezitsa – a doua cetate a capitalei bulgare Tărnovo
- Aurel Stănică, Fortificațiile otomane din nordul Dobrogei
- Raluca Popescu, Dan Pîrvulescu, Elemente de infrastructură din Bucureştiul medieval
- Bogdan Ciupercă, Observaţii cu privire la evoluţia conacului Pană Filipescu, Filipeștii de Târg, jud. Prahova
- Bogdan Şandric, Proiectul european ArcLand. Cinci ani dedicaţi peisajului
Secţiunea Numismatică
Casa Filipescu-Cesianu Calea Victoriei, nr. 151, Bucureşti:
9.00: Înscrierea participanţilor (Sala Lapidarium)
9.40: Deschiderea Simpozionului (Sala Lapidarium)
10.00*: Lucrări Secţiunea Numismatică (Casa Filipescu-Cesianu)
Moderator Dr. Eugen Nicolae
- Aurel Vîlcu, Eugen Nicolae, Observații asupra monedelor histriene de argint din tezaurul de la Ivancea
- Mihai Dima, Despre monedele de bronz histriene de tip Apollo - „Fedești”
- Emanuel Viorel Petac, Un stater tomitan necunoscut de tip Lysimach din seria timpurie (ultima parte a sec. III a.Chr.)
- Steluţa Gramaticu, Despre pondurile de la Callatis în perioada autonomă
- Theodor Isvoranu, Un tezaur monetar de la sfârşitul sec. III a.Chr. descoperit în nordul Munteniei
- Stoyan Mihaylov, Monede romane în situri medievale. Cazul fortăreței Trapezitsa din Veliko Tărnovo
14.00*: Lucrări Secţiunea Numismatică (Casa Filipescu-Cesianu)
Moderator Dr. Aurel Vîlcu
- Radu Dumitrescu, Notă preliminară asupra unui tezaur de monede imperiale romane descoperit recent la Desa, jud. Dolj
- Gabriel Talmațchi, Noi aspecte privind circulaţia monetară în teritoriul rural tomitan (secolele II-V p.Chr.)
- Ana Boldureanu, O brățară din perioada Hoardei de Aur descoperită la Costești, raionul Ialoveni, Republica Moldova
- Alina Pîrvulescu, Noi informații despre tezaurul descoperit la Bădila din cadrul colecţiei „Maria şi dr. George Severeanu”
- Marius Blasko, Un tezaur din secolul al XVI-lea descoperit la Urziceni, jud. Ialomița
- Dan Pîrvulescu, Aurel Vîlcu, Tezaurul de falsuri după monedele otomane din prima jumătate a secolului al XVIII-lea descoperit în Bucureşti (Calea Plevnei nr. 20)
* Timpul alocat fiecărei lucrări, incluzând discuţiile, este de 20 minute.
Evenimentul se desfășoară sub coordonarea unui Consiliu Știinţific alcătuit din CŞ I Dr. Eugen Nicolae, Director al Institutului de de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, CŞ I Dr. Cristian Schuster, Institutul de de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române şi Dr. Adrian Majuru, Director al Muzeului Municipiului Bucureşti.
Comitetul de Organizare al Simpozionului este alcătuit din Dr. Dan Pîrvulescu, Șef Secție Istorie (Muzeul Municipiului Bucureşti), Dr. Aurel Vîlcu, Institutul de de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Angelica Iacob, Șef Serviciu Relații Publice, Marketing, Proiecte Culturale (Muzeul Municipiului Bucureşti) şi Theodor Zavalaș, Director, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa.
Detalii:
www.muzeulbucurestiului.ro
facebook.com/MuzeulMunicipiuluiBucuresti
conferinte@muzeulbucurestiului.ro
Organizatori:
Muzeul Municipiului Bucureşti
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române
Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa
miercuri, 20 iulie 2016
Istoria circulației monetare în București și în împrejurimi
"Moneda reprezintă un document istoric valoros care oferă informații privind realitățile politice, economice, religioase, culturale și artistice ale perioadei în care a fost bătută, reuşind să adune atât un mesaj scris prin textul oferit de legenda sa, cât și unul iconografic prin reprezentările figurale.
Proiectul Istoria circulației monetare în București și în împrejurimi, reprezintă o continuare a seriei de expoziţii tematice care a debutat în anul 2013 în cadrul Muzeului „George Severeanu” şi vine în întâmpinarea dorinţei publicului vizitator de a admira valoroasele colecţii adăpostite de spaţiul cultural amintit. Astfel, vor fi expuse exemplare reprezentative care fac parte din trei colecţii aparţinând Muzeului Municipiului Bucureşti.
Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” donată municipalităţii de medicul radiolog George Severeanu, pasionat colecţionar de antichităţi şi primul director al Muzeului Municipiului Bucureşti şi mai apoi de către soţia acestuia Maria, cuprinde mai multe categorii de artefacte între care o pondere importantă este deţinută de colecţia numismatică, formată din cca 9.000 de obiecte din aproape toate perioadele istorice.
Colecţia Numismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti este constituită din aproape 40.000 de monede, provenind în general din cercetările arheologice desfăşurate de-a lungul timpului de către colectivele de specialişti din cadrul muzeului dar şi din diferite descoperiri întâmplătoare. O pondere importantă o au şi bancnotele. O parte semnificativă a colecţiei s-a întemeiat în urma unor generoase donaţii din prima parte a secolului al XX-lea. Colecţia amintită păstrează emisiuni monetare din aproape toate perioadele istorice. De remarcat sunt câteva tezaure importante descoperite în Bucureşti şi în împrejurimi care reprezintă adevărate izvoare istorice în soluţionarea diferitelor probleme ale circulaţiei monetare în perioada medievală. Este cazul tezaurelor descoperite la Gâşteşti (jud. Giurgiu), Gratia (jud. Teleorman), Colţea, Calea Plevnei, Sala Palatului, Cărămidarii de Jos, Curtea Veche, Str. N. Tonitza (Bucureşti).
Colecţia denumită convenţional Paranumismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti, reuneşte aproximativ 20.000 obiecte structurate pe mai multe subcategorii precum medalii şi plachete, insigne, decoraţii, sigilii, hârtii de valoare a căror valoare istorică pentru perioada modernă este incontestabilă.
Pornind de la importanţa istorică, documentară şi memorială a celor trei colecţii, proiectul propune valorificarea prin expunere a unei importante părţi a bogatului material numismatic în combinaţie cu materiale documentare şi ilustrative, o reconstituire a circulaţiei monetare în Bucureşti şi în împrejurimi.
Expoziţia organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti este deschisă la Muzeul „George Severeanu” (str. H. Coandă, nr. 26, sector 1), în perioada 10 august 2016 - 2 aprilie 2017.
Dr. Dan Pîrvulescu"
Mai multe detalii pe:
https://www.facebook.com/events/1623829064596173/
Proiectul Istoria circulației monetare în București și în împrejurimi, reprezintă o continuare a seriei de expoziţii tematice care a debutat în anul 2013 în cadrul Muzeului „George Severeanu” şi vine în întâmpinarea dorinţei publicului vizitator de a admira valoroasele colecţii adăpostite de spaţiul cultural amintit. Astfel, vor fi expuse exemplare reprezentative care fac parte din trei colecţii aparţinând Muzeului Municipiului Bucureşti.
Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” donată municipalităţii de medicul radiolog George Severeanu, pasionat colecţionar de antichităţi şi primul director al Muzeului Municipiului Bucureşti şi mai apoi de către soţia acestuia Maria, cuprinde mai multe categorii de artefacte între care o pondere importantă este deţinută de colecţia numismatică, formată din cca 9.000 de obiecte din aproape toate perioadele istorice.
Colecţia Numismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti este constituită din aproape 40.000 de monede, provenind în general din cercetările arheologice desfăşurate de-a lungul timpului de către colectivele de specialişti din cadrul muzeului dar şi din diferite descoperiri întâmplătoare. O pondere importantă o au şi bancnotele. O parte semnificativă a colecţiei s-a întemeiat în urma unor generoase donaţii din prima parte a secolului al XX-lea. Colecţia amintită păstrează emisiuni monetare din aproape toate perioadele istorice. De remarcat sunt câteva tezaure importante descoperite în Bucureşti şi în împrejurimi care reprezintă adevărate izvoare istorice în soluţionarea diferitelor probleme ale circulaţiei monetare în perioada medievală. Este cazul tezaurelor descoperite la Gâşteşti (jud. Giurgiu), Gratia (jud. Teleorman), Colţea, Calea Plevnei, Sala Palatului, Cărămidarii de Jos, Curtea Veche, Str. N. Tonitza (Bucureşti).
Colecţia denumită convenţional Paranumismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti, reuneşte aproximativ 20.000 obiecte structurate pe mai multe subcategorii precum medalii şi plachete, insigne, decoraţii, sigilii, hârtii de valoare a căror valoare istorică pentru perioada modernă este incontestabilă.
Pornind de la importanţa istorică, documentară şi memorială a celor trei colecţii, proiectul propune valorificarea prin expunere a unei importante părţi a bogatului material numismatic în combinaţie cu materiale documentare şi ilustrative, o reconstituire a circulaţiei monetare în Bucureşti şi în împrejurimi.
Expoziţia organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti este deschisă la Muzeul „George Severeanu” (str. H. Coandă, nr. 26, sector 1), în perioada 10 august 2016 - 2 aprilie 2017.
Dr. Dan Pîrvulescu"
Mai multe detalii pe:
https://www.facebook.com/events/1623829064596173/
joi, 28 august 2014
miercuri, 18 septembrie 2013
A fost odata'n Bucuresti
Biblioteca Nationala a
Romaniei marcheaza in acest an Zilele Bucurestiului prin expozitia de
carte postala "A fost odata'n Bucuresti", care prezinta o selectie de
carti postale din colectia Cezar Petre Buiumaci.
Cele 225 de carti postale aduc astfel in atentia publicului cladiri, strazi si monumente din capitala, asa cum au fost ele odata.
Expozitia este deschisa in perioada 16 septembrie - 15 octombrie 2013 in spatiul expozitional Curtea lui Dionis - Parter (intrarea dinspre Tribunal) si poate fi vizitata de luni pana vineri, intre orele 8:00-18:00.
Vernisajul va avea loc vineri 20 septembrie 2013, de la ora 18:00.
Intrarea este libera.
Cele 225 de carti postale aduc astfel in atentia publicului cladiri, strazi si monumente din capitala, asa cum au fost ele odata.
Expozitia este deschisa in perioada 16 septembrie - 15 octombrie 2013 in spatiul expozitional Curtea lui Dionis - Parter (intrarea dinspre Tribunal) si poate fi vizitata de luni pana vineri, intre orele 8:00-18:00.
Vernisajul va avea loc vineri 20 septembrie 2013, de la ora 18:00.
Intrarea este libera.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)