𝗦𝗶𝗺𝗽𝗼𝘇𝗶𝗼𝗻𝘂𝗹 „𝗖𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝗿𝗶 𝗔𝗿𝗵𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗲 𝘀̦𝗶 𝗡𝘂𝗺𝗶𝘀𝗺𝗮𝘁𝗶𝗰𝗲”, ediția a X-a, București, 19-20 septembrie 2024

 

Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și cu Biblioteca Academiei Române, organizează, în perioada 19-20 septembrie 2024, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a X-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Amfiteatrul I.H. Rădulescu (Biblioteca Academiei Române), Cal. Victoriei, nr. 125, sect. 1; Casa Dinu Lipatti, b-dul. Lascăr Catargiu, nr. 12, sect. 1; Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Cal. Victoriei, nr. 125, sect. 1; Muzeul George Severeanu, str. Henri Coandă, nr. 26, București, sect. 1.

Ajuns la ediția a X-a, simpozionul anual organizat de Muzeul Municipiului București, în colaborare cu instituții consacrate, își deschide porțile pentru a facilita dialogul și schimbul de cunoștințe între specialiștii în arheologie și numismatică, deopotrivă din țară și de peste hotare. Totodată, acest eveniment oferă iubitorilor de istorie șansa de a pătrunde în tainele celor mai noi descoperiri și cercetări, deschizându-le o fereastră spre lumile pierdute și comorile ascunse ale trecutului. Accesul publicului interesat să participe la lucrările acestui simpozion, se va face exclusiv pe bază de confirmare la adresa de email: rcan@muzeulbucurestiului.ro

Colectivul de organizare al Simpozionului este alcătuit din Dan PÎRVULESCU, director, Vasile OPRIŞ, șef Secţie Arheologie Sistematică și Istorie, Theodor IGNAT șef Secție Arheologie Preventivă (Muzeul Municipiului Bucureşti), Eugen NICOLAE, director, Aurel VÎLCU, secretar științific (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Emanuel PETAC șeful Cabinetului Numismatic (Biblioteca Academiei Române).

Întregul program este disponibil la acest link

https://fb.me/e/4PxxAsUIr

PS. La acest simpozion voi participa si eu si imi voi prezenta ultimul volum dedicat jetoanelor vechilor fabrici de sticla din Romania dar si comunicarea "Costandeii de la Mireni".

Revista de cercetari arheologice si numismatice nr.5/2019

 A aparut un nou numar, 5/2019, din Revista de cercetari arhelogice si numismatice a Muzeului municipiului Bucuresti. Va prezentam mai jos coperta si cuprinsul acestui consistent volum ce va fi in curind disponibil online pe siteul publicatiei:http://rcan.muzeulbucurestiului.ro/

Cercetari arheologice si numismatice-simpozion

Muzeul Municipiului Bucureşti în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române şi Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa organizează a doua ediţie a Simpozionului „Cercetări arheologice şi numismatice”, desfăşurat la Bucureşti (Casa Filipescu-Cesianu).
Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în colaborare cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional, dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.

Secţiunea Arheologie

Casa Filipescu-Cesianu Calea Victoriei, nr. 151, Bucureşti:

9.00: Înscrierea participanţilor (Sala Lapidarium)
9.40: Deschiderea Simpozionului (Sala Lapidarium)

10.00*: Lucrări Secţiunea Arheologie (Sala Lapidarium)
Moderator Dr. Cristian Schuster

- Roxana Dobrescu, Piesele de obsidian din colecțiile gravittiene paleolitice din nord-vestul României
- Adina Boroneanţ, Cei mai buni prieteni ai omului? Relaţia om-animal în perioada tranziţiei mezolitic-neolitic timpuriu la Porţile de Fier
- Mădălina Dimache, Cristian Eduard Ştefan, Razvan Petcu, Greutăți de lut de la Şoimuş-La Avicola (Ferma 2), jud. Hunedoara
- Cătălin Lazăr, Reprezentări ornitomorfe specifice comunităţilor Kodjadermen - Gumelniţa - Karanovo VI
- Theodor Ignat, Industria pietrei cioplite în așezările gumelnițene din jurul Bucureștiului
- Adelina Darie, Considerații generale privind obiectele din metal din perioada neo-eneolitică din colecția Muzeului Municipiului București
- Vasile Opriş, O istorie a artefactelor preistorice din Colecția „Maria și dr. George Severeanu”
- Cristian Schuster, Elena Gavrilă, Laurenţiu Mecu, Despre topoarele de piatră din mediul culturii Tei
- Radu Băjenaru, Pavel Mirea, Toporul de metal de la Roșiorii de Vede și câteva precizări cu privire la tipul Pădureni

14.00*: Lucrări Secţiunea Arheologie (Sala Lapidarium)
Moderator Dr. Radu Băjenaru

- Sorin-Cristian Ailincăi, Despre cronologia perioadei timpurii a epocii fierului la Dunărea de jos în lumina unor noi descoperiri
- Despina Măgureanu, Observaţii asupra modalităţilor de identificare a atelierelor de mică metalurgie în zona extra-carpatică (sec. II-I a.Chr.)
- Sebastian Matei, Structuri de locuire în cetatea dacică de la Tîrcov, jud. Buzău
- Alexandra Comşa, Georgeta El Susi, De-a face cu oasele. Analiza osteologică a materialului din campania 2015 de la Bucureşti-Militari-Câmpul Boja
- Alina Streinu, Situl Labraunda: cercetări recente la sanctuarul lui Zeus Ladrandos
- Georgi Mitev, Cercetări asupra zidului nordic al fortăreței romane Transmariska/ Tutrakan, Bulgaria, în anii 2009-2012
- Ioan Carol Opriş, Alexandru Raţiu, Cercetări recente privind sistemul de fortificaţie al Porţii de Sud de la Capidava
- Andrei Măgureanu, Discuţii privind ocuparea spaţiului în secolele VI-VII p.Chr. în zona Târgşorului Vechi
- Cristina Pavel-Talmaţchi, Consideraţii privind ceramica de factură superioară descoperită în aşezările fortificate de la Oltina şi Hârşova
- Deyan Rabovyanov, Fortificațiile cetății Trapezitsa – a doua cetate a capitalei bulgare Tărnovo
- Aurel Stănică, Fortificațiile otomane din nordul Dobrogei
- Raluca Popescu, Dan Pîrvulescu, Elemente de infrastructură din Bucureştiul medieval
- Bogdan Ciupercă, Observaţii cu privire la evoluţia conacului Pană Filipescu, Filipeștii de Târg, jud. Prahova
- Bogdan Şandric, Proiectul european ArcLand. Cinci ani dedicaţi peisajului

Secţiunea Numismatică

Casa Filipescu-Cesianu Calea Victoriei, nr. 151, Bucureşti:
9.00: Înscrierea participanţilor (Sala Lapidarium)
9.40: Deschiderea Simpozionului (Sala Lapidarium)

10.00*: Lucrări Secţiunea Numismatică (Casa Filipescu-Cesianu)
Moderator Dr. Eugen Nicolae

- Aurel Vîlcu, Eugen Nicolae, Observații asupra monedelor histriene de argint din tezaurul de la Ivancea
- Mihai Dima, Despre monedele de bronz histriene de tip Apollo - „Fedești”
- Emanuel Viorel Petac, Un stater tomitan necunoscut de tip Lysimach din seria timpurie (ultima parte a sec. III a.Chr.)
- Steluţa Gramaticu, Despre pondurile de la Callatis în perioada autonomă
- Theodor Isvoranu, Un tezaur monetar de la sfârşitul sec. III a.Chr. descoperit în nordul Munteniei
- Stoyan Mihaylov, Monede romane în situri medievale. Cazul fortăreței Trapezitsa din Veliko Tărnovo

14.00*: Lucrări Secţiunea Numismatică (Casa Filipescu-Cesianu)
Moderator Dr. Aurel Vîlcu

- Radu Dumitrescu, Notă preliminară asupra unui tezaur de monede imperiale romane descoperit recent la Desa, jud. Dolj
- Gabriel Talmațchi, Noi aspecte privind circulaţia monetară în teritoriul rural tomitan (secolele II-V p.Chr.)
- Ana Boldureanu, O brățară din perioada Hoardei de Aur descoperită la Costești, raionul Ialoveni, Republica Moldova
- Alina Pîrvulescu, Noi informații despre tezaurul descoperit la Bădila din cadrul colecţiei „Maria şi dr. George Severeanu”
- Marius Blasko, Un tezaur din secolul al XVI-lea descoperit la Urziceni, jud. Ialomița
- Dan Pîrvulescu, Aurel Vîlcu, Tezaurul de falsuri după monedele otomane din prima jumătate a secolului al XVIII-lea descoperit în Bucureşti (Calea Plevnei nr. 20)
* Timpul alocat fiecărei lucrări, incluzând discuţiile, este de 20 minute.

Evenimentul se desfășoară sub coordonarea unui Consiliu Știinţific alcătuit din CŞ I Dr. Eugen Nicolae, Director al Institutului de de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, CŞ I Dr. Cristian Schuster, Institutul de de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române şi Dr. Adrian Majuru, Director al Muzeului Municipiului Bucureşti.
Comitetul de Organizare al Simpozionului este alcătuit din Dr. Dan Pîrvulescu, Șef Secție Istorie (Muzeul Municipiului Bucureşti), Dr. Aurel Vîlcu, Institutul de de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Angelica Iacob, Șef Serviciu Relații Publice, Marketing, Proiecte Culturale (Muzeul Municipiului Bucureşti) şi Theodor Zavalaș, Director, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa.

Detalii:
www.muzeulbucurestiului.ro
facebook.com/MuzeulMunicipiuluiBucuresti
conferinte@muzeulbucurestiului.ro
Organizatori:
Muzeul Municipiului Bucureşti
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române
Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa

Muzeul National de istorie va lansa trei volume ştiinţifice

Marţi, 9 decembrie a.c., cu începere de la ora 13.00, în Sala Lapidarium a Muzeului Național de Istorie a României, din Calea Victoriei nr.12, sect. 3, Bucureşti, va avea loc lansarea a trei volume ştiinţifice ale căror autori sunt specialişti care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României. Accesul la eveniment este gratuit.

                                                   

 

Cel de al XX-lea volum al periodicului Cercetări Arheologice este rezultatul preocupărilor profesionale și eforturilor din ultima perioadă, ale colectivului de arheologi ai instituţiei. Tematica volumului este diversă, acoperind un interval cronologic foarte larg de la preistorie până la evul mediu.

Volumul include, prin rapoartele de cercetare arheologică preventivă, studiile arheologice sau pluridisciplinare şi cele privind istoria arheologiei din România, informaţii extrem de utile şi interesante nu numai pentru specialişti ci şi pentru toţi cei interesaţi de aceste subiecte.
Atrag atenţia excepţionalele rezultate ale cercetărilor din situl hallstattian de la Tărtăria – Podu Tărtărieisau cele complexe, pluridisciplinare, din tell-ul de la Vânătorii Mici – Momâia. Alături de acestea, sunt aduse în atenţia cititorilor situri, epoci şi fenomene istorice, dar şi date privind relaţiile dintre diversele comunităţi umane, comerţul, obiceiuri şi comportamente.
Informaţii puţin cunoscute sau chiar ignorate din istoria cercetărilor arheologice din România, dar foarte interesante, completează unele capitole ale unei viitoare și necesare istorii a arheologiei româneşti din perspectiva unora dintre personajele ce au participat la diverse evenimente şi ale căror opinii văd abia acum lumina tiparului.
Volumul Arheozoologia neo-neoliticului de pe Valea Teleormanului, avându-l ca autor pe dr. Adrian Bălăşescu, reprezintă cea de-a XIV-a apariție din seria Cercetări Pluridisciplinare a Muzeului Național de Istorie a României. Autorul, dr. Adrian Bălăşescu, cercetător științific în cadrul instituției amintite, propune o analiză insolităși originală pentru istoriografia arheozoologică românească, respectiv un studiu de caz al văii Teleormanului, din perspectiva speciilor animale crescute și vânate de către comunitățile umane, de-a lungul a aproape 2500 de ani (6200-3700 a. Chr). Volumul va fi prezentat de domnul dr. Dragomir Popovici, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Național de Istorie a României.

Descoperirile arheologice de pe Valea Teleormanului realizate în ultimii 20 de ani reprezintă un model de cercetare inter- şi pluridisciplinară a preistoriei locale. Colecţiile mari de resturi faunistice descoperite în siturile arheologice de pe Valea Teleormanului ce aparțin perioadei neo-neolitice, reprezintă o sursă de informații importantă despre economia animalieră și strategiile de subzistență specifice comunităților umane din timpul culturilor Precriş, Starčevo-Criş, Dudeşti, Vădastra, Boian şi Gumelniţa.

Acest valoros studiu interdisciplinar a permis, pentru prima oară în arheologia românească, surprinderea evoluţiei comunităţilor umane în ceea ce priveste paleoeconomia animalieră pe un areal destul de restrâns, reprezentat de valea unui mic râu. Rezultatele obținute în urma acestui studiu au fost comparate cu alte analize arheozoologice din arealul geografic al Munteniei, dar şi cu cele din zonele învecinate, încercându-se o integrare a lor în arii geografice şi culturale mult mai mari şi care depăşesc uneori graniţele actuale ale României. Astfel, se reușeste într-un mod original prezentarea unei panorame complexe a evoluţiei economiei animaliere de-a lungul unei perioade de timp semnificative.

Acest demers științific urmează, firesc, precedentelor volume cu subiecte arheozoologice publicate în aceeași serie monografică a Muzeului Național de Istorie a României, marcând o evoluţie matură a modului în care diversele rezultate ale cercetărilor arheologice pot şi trebuie fructificate. Volumul a fost realizat în cadrul proiectului de cercetare exploratorie Idei – PN-II-ID-PCE-2011-3-1015.

Cartea Instituţii ecleziastice şi sentiment religios în Ţara Românească şi Moldova (secolul al XVI-lea), având ca autor pe dr. Irina Ene, aparţine unui gen de preocupări istoriografice mai noi, fiind scrisă de un tânăr reprezentant al cercetării trecutului ţării noastre. Cartea va fi prezentată de prof. univ. dr. Tudor Teoteoi.

Tema lucrării de faţă cuprinde o problematică vastă, două ţări româneşti şi un secol de analiză, al XVI-lea, unul complex şi plin de transformări structurale şi de esenţă care compun noua mentalitate despre lume. Conturarea unor portrete de oameni pioși ai secolului al XVI-lea, laici și mireni, din cadrul elitelor, a necesitat în preambul o ordonare scolastică, prin prezentarea cadrului socio–politic, axat în special pe evoluţia instituţională a Bisericii Creştine, apoi Creştin–Ortodoxe, dar şi a situaţiei politice propriu-zise, specifice secolului analizat.

Dacă Ţările Române dăduseră măsura potenţialului lor militar în perioada anterioară, dar cu notabile prelungiri şi în veacul al XVI-lea, în acest din urmă veac ele au dat şi „măsura pietăţii religioase”, fapt reiterat altminteri în lucrare. Lucrarea este rezultatul unei cercetări mai vechi finalizate cu obținerea titlului de doctor, cu mențiunea că unele capitole au suferit modificări de structură.

Rod al unui efort considerabil de documentare, dincolo de aspectul analitic, lucrarea emite judecăţi şi idei nu numai valoroase, ci şi cu caracter de noutate, cu privire la unitatea moldo-munteană ca bază a unităţii religioase, ierarhia medievală ca fundament al imitaţiei unor atitudini, fapte sau gesturi, rolul domniei în acest context, calităţile domnului „bun” faţă de cel „rău”.

Studiul viitor al numeroaselor aspecte ce ţin de sentimentul religios al societăţii româneşti din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea va fi însă considerabil facilitat de contribuţia de faţă, chiar dacă pentru îndelungatul nostru amurg medieval sporesc în proporţie geometrică sursele, de la limbajul actelor de cancelarie ori al genurilor literaturii istorice sau religioase, precum predosloviile ori cărţile populare, până la testamente, inclusiv cele monahale. Ne referim la veritabila revoluţie ce se întrevede de pe acum în imensul dosar la a cărui deschidere cartea de faţă întreprinde şi ea un veritabil pionierat.